[aandrei]

Daca avem noroc si este senin, cum putem observa mai bine tranzitul?
Cei care deja au echipamentul pot sta linistiti dar eu trebuie sa ma pregatesc.
M-am gandit initial la un "Solarscope" dar cand mi-am dat seama cat de mic este Mercur am ajuns la concluzia ca s-ar putea sa fie invizibil pe ecran.
Iese din calcul observatia in H alfa din cauza pretului dar acum cand o prisma Herschel a ajuns cat un filtru Astrosolar Baader complet, mai precis Filtru ASTF 160mm = 485 RON, Prisma Herschel = 485 RON, ce e mai potrivit?

Prismele pot fi folosite numai la refractoare dar probabil ca majoritatea avem un refractor.
Voi cu ce o sa va uitati?

[Mircea Pteancu]

Salut Andrei

Eu probabil ca voi folosi luneta 60x 828 mm la modul vizual prin filtru la obiectiv.
Si/sau Maksutov -Cassegrain 100 mm F/14 pentru niste poze ,daca voi reusi sa construiesc un adaptor pentru fotografie afocala.

Din ce am citit , prisma Herschel ar trebui sa fie mai buna ,daca se ridica la inaltimea cerintelor.

Ce refractor te gandesti sa folosesti ?

Mircea

[aandrei]

As vrea sa folosesc unul 100/900mm despre care cred ca produce cea mai clara imagine si poate sa si filmez putin, probabil tot cu el.

[david_eco]

Salut!

Eu, la fel ca si domn Mircea, ma pregatesc cu un mak de 127 + filtru pentru vizual, pus pe o monturica home made la care mai am ceva de lucru. Luxul prismei hershel nu cred ca ma va paste prea curand .
Speram sa fie senin

Atasez o poza cu setup-ul partial pregatit.

David

[Mircea Pteancu]

David

Foarte fain, fa-i te rog o prezentare la ATM cand esti pregatit.

Mircea

[david_eco]

Multumesc frumos domn Mircea!

Am sa-i fac dar intai sa o fac mai functionala. Pe linia se ascensie dreapta nu se prea impaca bine teflonul cu suprafata textolitului. Si parca si trepiedul as vrea sa-l fac altfel. Picioarele sunt slabanoage si cam tremura imaginea.
Gata ca nu vreau sa umplu topicul cu altceva...

David

[StarChild]

[aandrei]

Sper ca nu va fi considerata reclama raspunsul la intrebarea ta - prisma Herschel 485 RON.
Mie mi se pare foarte interesant TOT subiectul: intelegand ca trenul optic foloseste "prisma" doar ca oglinda, adica doar o suprafata este importanta dpdv optic (partea de prisma foloseste numai la "aruncarea" celei mai marti parti din lumina), apoi intelegand unghiul Brewster, apoi vazand atat entuziasmul altor amatori cat si furia unor producatori consacrati.....


https://translate.google.com/translate?hl=...1116653%2F


http://www.skywatcher.ro/SK/prisma_herschel_lacerta.htm

[StarChild]

aaaa, tu vorbesti de prisma Herschell ATM-uita No asa da, e clar.

[valy]

Ce diametru aparent are Mercur?

[StarChild]

@valy: 12", vezi https://en.wikipedia.org/wiki/Transit_of_Mercury

[marcel jinca]

Stimatilor, sa revenim la tranzitul lui Mercur.
Cu permisiunea dv, atasez si eu cateva informatii spicuite din EFEMERIDE ASTRONOMICE 2016, despre acest fenomen.

Trecerea unei planete peste discul soarelui se numeşte tranzit. În timpul acestui fenomen, planeta poate fi văzută ca un mic disc negru ce se deplasează prin faţa discului strălucitor al soarelui.
Faţă de Pământ, orbitele planetelor Mercur şi Venus se află la interior în direcţia spre Soare. Astfel, acestea sunt singurele planete care pot trece între Pământ şi Soare pentru a produce un tranzit. De altfel, în cadrul sistemului solar, Mercur şi Venus se numesc planete interioare.
Tranzitul este un fenomen destul de rar. În cazul lui Mercur acesta are în medie 13 tranzituri pe secol. Fiind planetă interioară tranzitul poate avea loc numai atunci când planeta se află în conjuncţie inferioară (se află pe aceeaşi linie cu Pământul şi Soarele) şi totodată, atunci când traversează planul eclipticii, deci trece prin unul din nodurile orbitei sale.

La tranziturile din luna mai, diametrele aparente ale Soarelui şi ale lui Mercur au valori de 1902" şi respectiv 12", deci discul mercurian este de aproximativ 159 de ori mai mic decât cel al Soarelui. În schimb, la tranziturile care au loc în noiembrie diferenţa dintre discurile aparente este de aproape 200 de ori, cu 1937" pentru Soare şi doar 10" pentru Mercur.

Tranzitul din 9 mai 2016 face parte din seria nr. 7 care a început în 1740 şi conţine 10 tranzituri care acoperă o perioadă de 414 ani.

Un tranzit are aceleaşi faze ca o eclipsă inelară de Soare, dar la care diferă mult duratele dintre contacte. Deci, fazele unui tranzit sunt:
- Contactul I (contactul exterior de început) - primul contact al discului planetei cu discul Soarelui, când acestea sunt tangente exterior undeva în estul discului solar. Este caracterizat prin unghiul de poziţie (PA) măsurat pe limbul solar şi altitudinea Soarelui faţă de orizont.
- Contactul II (contactul interior de început) - după contactul I, discul planetei se deplasează înspre interiorul discului solar până când se află în întregime pe suprafaţa acestuia. În acest moment cele două discuri sunt tangente interior. În cazul trecerii din 9 mai 2016 între contactul I şi contactul II trec puţin peste 3 minute.
- Faza maximă - are loc când distanţa dintre centrul discului planetei şi centrul discului Soarelui este minimă. Această fază este caracterizată de unghiul de poziţie (PA) şi de altitudinea Soarelui.
- Contactul III (contactul interior de sfârşit) - discurile devin din nou tangente interior iar discul planetei începe să părăsească suprafaţa discului solar. Este caracterizat prin unghiul de poziţie (PA).
- Contactul IV (contactul exterior de sfârşit) - discurile sunt tangente exterior, undeva în vestul discului solar şi fenomenul ia sfârşit. Această fază este caracterizată de unghiul de poziţie (PA) şi altitudinea Soarelui.

Contactele III şi IV se produc în oglindă faţă de primele două.

Fazele geocentrice

Durata fazelor geocentrice:
- durata generala a tranzitului : 7h 30m 07s,
- distanţa unghilară minimă geocentrică : 5' 18,5"

Contacte TLR Mercur la zenit PA
Long Lat
h m s ° ' ° ' °
Primul contact exterior 13 12 18 11 22E +17 34 83,1
Primul contact interior 13 15 29 10 34E +17 34 83,3
Faza maximă 16 57 39 45 09V +17 30 ---
Ultimul contact interior 20 39 12 100 50V +17 26 224,2
Ultimul contact exterior 20 42 24 101 38V +17 26 224,5

Am realizat doua reprezentari grafice ale acestui tranzit.
In fig. Ecuatorial - este reprezentarea asa cum se produce geometric tranzitul si este conforma pentru cei ce urmaresc si noteaza momentele orare, folosind montura ecuatoriala.
In fig. Azimutal - este reprezentarea asa cum o vede un observator care foloseste fie un binoclu, fie montura Alt-azimutala.
Lina curba din imagine, nu inseamna modificarea geometriei tranzitului, ci este rezultatul variatiei unghiului paralactic al Soarelui, asa cum este perceput de un observator oarecare.

La momentele orare din imagini si din efemerida, trebuie adaugata o ora (TLR + 1h), pentru a obtine ora oficiala de vara.

ATENŢIE! OBSERVAREA SOARELUI FĂRĂ FOLOSIREA UNUI FILTRU SOLAR, POATE DUCE LA DISTRUGEREA OCHILOR ŞI PIERDEREA DEFINITIVĂ A VEDERII.
ATAŞAŢI FILTRUL SOLAR ÎN FAŢA OBIECTIVULUI DE LA INSTRUMENTUL FOLOSIT. NICIODATĂ ÎN SPATELE OCULARULUI!

Cer senin tuturor!
Marcel Jinca

[aandrei]

Foarte instructiv.

[Andi]

[Kirk Spock]

M-am gandit sa profit de acest eveniment si sa pun la treaba binoclul 25x100 din dotare intr-un domeniu cu totul nou, atat pt el, cat si pt mine: observatiile solare. O fi bine, n-o fi, nu stiu... De aia va cer un sfat, dupa ce am cautat si am gasit asa ceva:
http://www.astroshop.ro/filtre-folie-cu-ca...mm/p,45541
Oare se potriveste cum trebuie sau imi trebuie alta varianta?
Sau sa imi las ochii in pace?