[voinicualin]

Salutari membrilor acestui forum, este foarte interesant, am dat peste acest forum si vad ca sunt destul de bine pregatite diferite persoane ce il acceseaza, in domeniul cosmologiei si nu numai. Eu sunt doar un amator asa ca o sa va rog sa imi scuzati exprimare care nu este mulata foarte bine pe acest domeniu si sper sa pot exprima cat mai bine ideile mele fara sa am experienta in domeniu.
Vreau sa va spun ca am citit si am vazut foarte multe documentare despre univers, multivers, pro Big Bang, contra Big Bang, teoria stringes(a corzlior cum mi-am tradus eu), despre universe paralele, si cam destul de multe altele si cred ca mai avem mult de aflat, si multe teorii au lucuri bune si altele lucrurii care palesc cat de cat in fata ratiuni zic eu, va rog sa ma corectati in daca am spus ceva gresit.
De exemplu un lucru care mi se pare mie ca paleste la teoria BB care este ceea mai acceptata mometan, este dupa parerea mea ideea ca noi(universul), ne-am nascut din o eroare si anume ca exista o asimetrie intre cantitatea primordiala de materie si antimaterie si la fel cum -3 +5= 2, si asa ne-am nascut noi.
Din cate am vazut eu in lumea asta nimic nu e intamplator, adica a trebuit sa fim in un sistem solar cu un soare de marimea celui pe care il avem, a trebuit sa fim pe o planeta solida situata in zona habitabila, a trebuit ca pamantul sa se ciocneasca cu un asteroid si sa aiba un miez de fier si nichel care e lichid si genereaza un camp magnetic, a trebuit sa avem o luna, pentru a ne poteja si a regla clima, a trebuit sa avem o racire planetara si o atmosfera, o planeta ca Jupiter ca scut, mai multe extinctii in masa de-a lungul existentei pamantului, si multe altele si toate astea s-au intamplat ca noi sa fim astazi pe planeta asta si totusi ne-am nascut dintr-o eroare reprezentata de diferenta dintre cantitatea de materie si antimaterie?(asta nu inseamna ca as crede ca nu exista animaterie). Inca sunt multe lucruri peste intelegerea noastra.
Eu personal nu cred in asa ceva, si marturisesc ca personal am vazute multe documentare si idei dar prefer sa cred ceva din fiecare teorie, de exemplu cred in un univers dinamic, nicidecum static si probabil in continua expansiune. Probail inca mai sunt multe de descoperit si invatat, suntem probabil la fel ca oameni dupa ce au descoperit focul si au trecut la modelarea metalelor dar mai este mult pana la obtinerea aliajelor de calitate.
Acum ca sa vorbesc mai la subiect de tema pe care am propuso, desi poate am exagerat cu introducerea , vreau sa va intreb daca ati vazut sau ati citit ceva legat de aceasta tema in care eu nu am gasit informatie. Tema pe care o propun este pentru toate tipurile de universuri, despre care sunt idei ca ar exista, fie el sub forma de sfera, sub forma de placi, de corzi, universuri paralele, este vreo ipoteza care sa spuna despre... (, acum e acum poate pare o prostie da ma gandesc la asta de mult), unde este acest univers, ca daca ne luam dupa treaba 3D + 1(timpul), ar trebui sa existe o localizare cat de cat nu in coordonate pentru el, sau ele, si daca exista cam cum este definita localizarea asta, daca universul se extinde ca o bula de sapun nu este oare intr-o oala cu asemenea bule , si atunci intrebarea mea e tampita dar ea exista ca si intrebare este: si unde e oala si asa mai departe .
Adica sa presupunem ca universul nostru se extinde ca o bula de sapun, dupa cum sa vazut, in 2000 de ani am ajuns din centrul universului la partea opusa adica mai nimic. Avem un rang mai mic ca importanta pentru univers cum este o bacterie pentru noi ca oameni, totul tinde sa devina mai vast si mai inifinit, dar pana cand oare? o alta intrebare proasta dar totusi o intrebare. Si in infinitul asta cum sunt roiuri de galaxii porbabil ar putea exista roiuri de universe si asa mai departe la o scara mai mare sau ma insel aici?
Sper ca nu am aberat prea mult, si astept sa vad idei asemanatoare pro sau contra, sau orice parere sau informatie despre tema propusa.

[lucia lucia]

Bună dimineaţa.
Haideţi să-ncerc să le iau pe rând, că după câte văd, cosmologul de serviciu lipseşte de-o vreme .

[lucia lucia]

UNIVERSURI GENERATE PRIN „FIERBEREA VIDULUI”
Conceptul de bază este că înainte de Big Bang nu a existat nimic. Ei bine, atunci din ce a apărut totul? Depinde cum se interpretează acest „nimic”. Termenul ne duce cu gândul la „ceva căruia i se asociază valoarea 0 (zero)”. Dar, aşa cum în mecanica clasică este considerată energia potenţială egală cu zero (reperul de energie potenţială) la nivelul la care ne convine să-l considerăm, putem şi aici să considerăm că acest „nimic” reprezintă de fapt un reper, care nu are în mod necesar valoarea zero pentru energie.
Ei bine, se asociază acestui „nimic” un câmp energetic numit câmp Higgs (notat cu „fi” pe figura de mai jos). Orice perturbaţie ar apărea în câmpul Higgs duce la un fel de „răcire” (îmi este imposibil să explic mai precis) devenind posibilă o tranziţie de fază însoţită de ruperea simetriei (degenerarea) câmpului Higgs care ia astfel valoare diferită de zero. Viteza transformării de fază este suficient de mică pentru ca sistemul să sufere o suprarăcire, rezultând o stare de vid fals, de energie diferită de zero (figura de mai jos, potenţialul „pălărie de mexican”).
În absenţa unei bariere energetice, densitatea de energie e aproape plată în regiunea în care câmpul Higgs se anulează astfel încât, perturbat din această stare, acesta evoluează, la început lent dar apoi din ce în ce mai rapid, spre starea de vid adevărat. Regiunea caracterizată de câmp Higgs îşi dublează raza la fiecare 10 la puterea -34 secunde, astfel încât la finalul inflaţiei, când este atinsă starea de vid adevărat, factorul de inflaţie este de ordinul 10 la 50. Avem Universul-bulă intrat în expansiune cu inflaţie. Se ajunge la faza de simetrie ruptă, stabilă, care caracterizează o regiune mai întinsă decât Universul material, ceea conduce la justificarea omogenităţii sale la scară mare. Valoarea câmpului Higgs oscilează în jurul valorii de vid adevărat (ca o bila rostogolită de pe o căpiţă într-un castron) situaţie corespunzătoare generării higgsonilor. Instabili, aceştia degenerează la rândul lor în alte tipuri de particule, ajungându-se astfel la generarea materiei.
De observat faptul că (formula de lângă figură) NU EXISTĂ NICI UN CRITERIU DE „ALEGERE” A FAZEI corespunzătoare stării de vid adevărat (dacă căpiţa e înconjurată de castroane, nu putem şti în care castron va ajunge bila), ceea ce înseamnă că numărul posibilelor universuri este infinit.

[Doru Dragan]

Mai voinicule, oricat ai fi de voinic nu poti s-o iei asa cu ruptul . Discutiile despre cum a aparut Universul nu pot sa fie decat niste discutii si nu sentinte definitive si irevocabile. Primul lucru intr-o asemenea intreprindere este sa-ti dai seama de limitele proprii si sa te impaci cu ele. Nu esti decat un microb pe un fir de praf care se invarte in jurul unei stele medii dintr-o galaxie oarecare a acestui Univers. Dupa ce realizezi asta, iti dai seama ca un asemenea microb nu poate avea decat niste palide pretentii de a explica geneza si evolutia Universului. Totul este din punctul nostru de vedere intamplator doar ca avand in vedere dimensiunea Universului intamplarile sunt enorm de multe. Noi nu suntem aici ca rezultat al unor actiuni deliberate. Din foarte multe intamplari intamplatoare a aparut un microb care e convins ca el e buricul Universului si ca toate au convers pentru ca el sa apara. Dupa ce vei reusi sa lamuresti cam care e cantitatea totala de materie din acest Univers, cum a aparut el si incotro se indreapta, abia atunci vei putea sa pui urmatoarele intrebari. Toate pe rand, incetul cu incetul, din aproape in aproape. Si inca o observatie, valabila pentru toti cei care posteaza pe aici. Atunci cand scriind, nu veti mai vedea primele randuri ale postului vostru, sa stiti ca va apropiati periculos de mult de limita de inteligibilitate a acestuia

[lucia lucia]

... sorry, nu prea sunt lucruri care să fie povestite în câteva rânduri.

[voinicualin]

Ok stiu ca am exagerat acolo cu descrierea dar asta mi-a trecut prin cap atunci, nu zic ca a fost ceea mai buna idee sau descriere, probabil ca puteam sa fac una mai scurta dar eram in un fel de transa, si stiu ce microb sunt nici o problema, am constientizat acum cativa ani, dar ma joc de-a ganditul ca doar asta ne-a mai ramas noua microbilor , asta e raspunsul pentru domnul D.

[voinicualin]

Pentru Lucia, da fain raspuns am mai aflat niste chestii noi da sincer nu ma satisface in totalitate, dar asta e o alta treaba, oricum merci. Si pentru treaba asta:

Citat:

' nu există centru al universului, nici parte opusă. Dacă vă referţi la "drumul" parcurs de la începutul universului până acum, apoi asta înseamnă aproape 14 miliarde de ani. De unde 2000 ?
În reprezentarea cu bula de săpun, spaţiul tridimensional e suprafaţa bulei, timpul fiind raza acesteia. '

, nu ma refeream ca am fi fost noi in centrul universului, stiu ca nu exista ma gandeam la noi oameni, cum vedeam lucrurile acum 2000 de ani, adica ne vedem in centrul universlui si cum ne vedem noi acum, cand am inceput sa aflam unde suntem de fapt, si cum am decazut in un fel din pozitia de unica creatie divina, in un alt microb din imensitatea, la asta ma refeream si nu la altceva.

[Doru Dragan]

Suntem niste microbi dar niste microbi liberi. ADEVARUL VA VA FACE LIBERI. E cu mult mai bine sa stii, chiar daca ceea ce afli nu-ti convine. Autopacaleala nu duce la nimic bun. Pe de alta parte smerenia e (din nou) un lucru bun. Ceea ce stiam acum 2000 de ani ii indreptatea pe unii sa se creada buricul Universului. Astazi stim exact (aproximativ ) ce suntem. Aia nu inseamna ca asa o sa si ramanem. Poate cu timpul, din colonia asta de microbi o sa iasa o musculita, sau un tantar ... sau un ... armasar

[voinicualin]

Intradevar ar trebui TIMP(ceva la o scara foarte mare) ca sa iasa macar un tantar din microbii astia, dar dupa cum stim in acest univers timpul nu este de partea noastra. In orice moment s-ar putea intampla orice cu mica noastra planeta, sau cu sistemul solar, sau asa mai departe ... , si TIMPUL necesar pentru o asemenea evolutie nu este gratuit, si sincer eu nu cred ca oamenirea a inceput macar sa constientizeze ca rolul ei este poate mult mai mult decat banala ei existenta.

[cris]

Universul ,aceast spatiu imens ale carui margini nu le cunoastem contine o cantitate uriasa de energie sub forma de fotoni.Acestia sunt cuante de energie fiind caracterizati prin frecventa si vector de deplasare.Deoarece fotonii au masa echivalenta m = E / C2 ei se supun legii gravitatiei universale.Astfel daca traectoriile a doi fotoni de energie suficient de mare (pentru a prezenta o masa echivalenta apreciabila) se intersecteaza ,acestia pot sa-si inchida reciproc traiectoriile formand o subparticula materiala.Aceasta sta la baza multitudinii de combinatii ce au format materia.Tendinta materiei este aceea de a se concentra in anumite puncte dand nastere la toate corpurile cunoscute din univers de la mici planete la stele si terminand cu supermasivele gauri negre.Universul luminos pe care noi il cunoastem mai bine are o viata relativ limitata de consumarea hidrogenului si heliului ,dupa care materia intunecata continua si ea sa se concentreze in gauri negre care pot fuziona intre ele devenind din ce in ce mai masive.Daca acest proces nu ar avea un revers atunci totul ar fi concentrat intr-o singura gaura neagra supermasiva.Cum aceasta nu s-a intamplat inseamna ca exista o masa critica a gaurilor negre la care gravitatia dispare permitind imensei mase sa se transforme in radiatii si sa reinceapa ciclul, (MAREA EXPLOZIE).

[Doru Dragan]

Frumos spus. Din pacate fara suport observational. Noua oamenilor ne place simetria (ar fi interesant de discutat, de ce). Iar atunci cand ni se arata ca aceasta nu exista avem un oarecare discomfort pe care-l compensam ... visand.

[voinicualin]

A vazut un documentar recent care arata ca noi oamnei suntem innebuniti dupa simetrie si de fapt asta este metoda dupa care ne alegem parteneri in viata. Se pare ca oameni isi aleg parteneri in functie de cat de simetrica este fata si corpul, acestea sunt semne clare dupa ultimele descoperiri ale sanatati si calitati deosebite a genelor pe care le ai, cu cat un om este mai simetric este considerat mai frumos si mai sanatos de mintea celorlanti. Si aveau masuratori facute pe corpurile diferitelor vedete considerate superbitati, care sunt perfect simetrici, deci s-ar putea sa fie o doza de adevar.

[voinicualin]

Super raspunsul tau, merci mult, parca se potriveste foarte bine cu ciclul vieti asa in general, pare foarte realist, si e explicat pe intelesul tuturor. Poti sa imi spui daca ai niste surse pe internet sau ceva in care as putea sa gasesc mai multe despre tema discutiei.

[raduM]

Simetrie, prin tine trăim. Trăim într-o epocă care-şi poate permite să prolifice simetria. That's all. Astă epocă e în stare să te dispreţuiască dacă nu ai bărbia SIMETRIC lucrată la... plasticianul X. Această simetrie nu are a face cu simetriile din fizică. Cel mult, discuţia mă duce la:

ideea1. Există un trib, pe undeva - paremi-se prin Borneo - unde sexul frumos nu e frumos decât dacă are destule inele pe gât. Ca atare, apar individele cu gâturi de girafă. Strange fish...
ideea 2. în vechea Arabie erau considerate frumoase femeile... trupeşe (ca să nu spun grase). De ce: în crizele de hrană cu care se confruntau ăştia acolo, vorbim de 3000-6000 BC, ele aveau cele mai mari şanse să supravieţiuască (sau să ... hrănească comunitatea ?)
ideea 3. Există (şi acum) un trib în Africa în care frumuseţea e cântărită după... lungimea sânilor: pentru că drumurile pentru hrană sunt lungi, femeile poartă copiii în spate şi-i alăptează din mers, peste umăr. Dacă-i trebuie plasture în loc de sutien, nu poate perpetua specia şi e dată deoparte.
ideea 5: o mie de reclame promovează acum femeia suavă (ca să nu spun altfel, că mă bannează şeful ) adică slabă de-o străvede şi vântul. DE CE_ cred că, pentru că obezitatea a ajuns o obsesie, peste 70 % dinre aceşti destui obezi sunt stresaţi că vor muri. Cu 24 de ore -2 ani-20 de ani- mai devreme decât vecinu', vor muri.
ideea 4. În evul mediu, povestile tip Arthur sau aşa ceva - Lulu ştie, ei îi plac chestiile astea - au lansat ideea lighioanei subnutrite, crescută în vârful turnului la adăpost de zmee, mâncare şi soare. Nimic mai fals: de fapt, dark-age-ul a fost o epocă sănătoasă, păcat că nu au scris prea multe cei care erau sănătoşi . Sau poate au scris, dar vezi, cenzura...

Treaba e relativă la percepţia noastră, probabil toţi ăştia găseau simetriile lor. În fizici e altă socoteală. Tot relativă.

Că mi-am amintit între timp, mă uitam într-o vreme pe Discoverz la chestiile pe care le fac ăştia cu chirurgia plastică. Am avut neşansa să văd o maimutză-de-habar-n-am-cine era, care-şi punea cu un snobism înfiorător problema: să facă un tur în jurul lumii sau o chirurgie plastică?
Moment care trebuie asociat cu copiii mai-mult-decât-subnutriţi din alte părţi.

Simetrie ... da, măria ta. Dar s-o ştim şi noi.

[raduM]

Ciclul vieţii, da. Verhulst.
Câtă simetrie există în asta n-o să putem noi, mici puncte de cretă pe tabla mare şi neagră , duce.