[pcris]

Daca nu s-a volatilizat de tot... Oricum ar fi interesanta o excursie in zona aia salbatica de la Taratu spre Arva - Pitulusa asa. Dupa explozia finala sunt marturii ca au fost fragmente ce au continuat caderea, si asta se vede chiar si in filmul de la Comana Mica.

p.s.
Din filmul de la Sarbi mi-a rezultat ca avea posibil o viteza in raport cu Pamantul de peste 40 km/s, iar in raport cu Soarele chiar mai mare, tinzand spre o traiectorie hypebolica. Venea din Norul lui Oort daca nu de mai departe?

[pcris]

Uite altele cu traiectoria filmata ce le-am gasit mai de curand:
Din Izmail Ucraina https://www.youtube.com/watch?v=XAQfdj4YYX8
Din Seghiste, Bihor https://www.youtube.com/watch?v=9VNuTJb8rj0

[pcris]

M-am uitat in urma si nu am sintetizat intr-o singura postare filmele cele mai importante ce le-am gasit, din care urmarind miscarea umbrelor rezulta cred cu cea mai buna precizie traiectoria bolidului deasupra localitatilor Filipestii de Padure - Gura Vitioarei - Lopatari - Barlad. M-am gandit sa o fac acum :

https://www.youtube.com/watch?v=VeReSZZo78c extensia drumului bolidului aproape ca trece prin Barlad
https://www.youtube.com/watch?v=R_dnuePS4nM (min 0,39) primaria Lopatari 45.481819,26.586477 deasupra careia trece aproape insesizabil doar putin la nord.
https://www.youtube.com/watch?v=aC9thBya008 Gura Vitioarei
https://www.youtube.com/watch?v=1i63b_XjHws Filipestii de Padure (min 1.19)

p.s.
Din filmul de la Dumitresti https://www.youtube.com/watch?v=rGNkVxAT5co (45.556837,26.913332) comportamentul umbrelor arata directiile spre punctele de interes de pe traiectorie:

http://www.astronomy.ro/forum/files/capture3_710.png
a - spre punctul terminal
b - spre punctul exploziei maxime din final
c - spre inceputul exploziei
d - spre o explozie precedenta

[auriga]

Cehii au scos un articol publicat in 13 februarie 2017 la care a contribuit si Vali Grigore.
Deci a cazut in Romania pana la urma, langa Focsani, insa probabil fragmente mici foarte greu de gasit.

https://arxiv.org/pdf/1702.03968.pdf

[RobertG]

Multumesc!

[Andi]

Ciudat că nu au existat martori în partea finală a traiectoriei.
Păcat că nu au fost găsite fragmente.
Din aceste cauze datele prelucrate, prezentate de autori, trebuie privite ca o aproximare.
Trebuie să putem face și noi măsurători radio; doar sunt la modă.

[Kirk Spock]

O explcatie a marturiilor putine este ora la care s-a produs evenimentul. Totusi eu cunosc o persoana aflata la mai putin de 30 km de zona de impact care intamplator nu dormea atunci. A vazut cum se lumineaza intens incaperea, dar s-a gandit doar ca ar fi vorba de farurile unei masini, desi i s-a parut totusi ca nu a fost ceva obisnuit. Abia mai tarziu, cand i-am descris ce s-a intamplat in acea noapte, a facut legatura.
Oricum, martori in partea finala a traiectoriei care sa ajute la gasirea fragmentelor probabil ca nu au fost. Ar trebui ca acestia sa fi fost surprinsi afara, chiar in zona de impact, pe o raza de maxim 1-2 km, ma gandesc.

[Andi]

Ungurii și moldovenii nu au văzut nimic, că doar erau mai aproape decât slovacii și cehii?
S-au poate nu erau „pregătiți” (dotați cu aparatură de observare).

[2SKY]

Rominii sint preistorici cu doar 9 meteoritii , recuperati si recunoscuti . Nu exista metoda mai buna decit mers pe teren si investigat , mai ales in zone neumblate . Calcule nu ai nevoie , nu poti fi sigur ca a ajuns pe pamint . De abia au gasit fragmente din cel de la Chelyabinsk , cu tot cu satelitii .

[Valentin Grigore]

Am vazut ca subiectul a fost tratat aici pe masura importantei acestui superbolid. Din pacate, nu am aflat decat acum de acest subiect tratat aici, din lipsa de timp nu prea intru pe discutii. Va pot informa insa ca subiectului i-a fost alocat un timp pe masura importantei.
După o munca de circa 2 ani de cautari si calibrari inregistrari video, cautare la fata locului, teorii, aplicatii si sute de ore de munca si colaborare cu colegii de la institutele de astronomie ale academiilor de stiinte din Cehia si Slovacia, in final a rezultat o lucrare prezentata la o intalnire de profil de inalt nivel si publicata inclusiv in Planetary and Space Science (unde doar abstractul este free, articolul nu este disponibil decat contra cost). Exista insa o varianta aproape identica disponibila inca online aici:
https://arxiv.org/pdf/1702.03968.pdf

Este bine sa il citeasca toti cei care au discutat aici subiectul.
Pe scurt, superbolidul romanesc este unul neobisnuit generat se pare de un nou tip de material cosmic.
Concluziile au fost ca practic intreg materialul (estimat la intrarea in atmosfera la 4500 kg si care a generat un bolid de -21 mag.) s-a consumat in totalitate prin ardere in atmosfera, eventualele ramasite cazute pe sol fiind sub 1 gram sau putin peste. Deci, oricate cautari am fi facut, nu am fi gasit nimic.

[2SKY]

Salut , nu vreau sa contrazic rezultatele , dar important este daca s-a intervenit cu detectoare de metal , si de cite persoane ? Stiind ca in tara nu este voie decit cu aprobari si acestea de la stat de cele mai mai multe ori . De obicei la 4 tone de material , ramine cel putin 10% si acum ori a fost divizat de explozie si atunci avem un cimp de 10 -20 km / 5-6km , si este posibil ca bucati mari sa fie ingropate la 1 ..1,5m . Acestea pot fi gasite doar cu detectoare . Nu stiu citi astfel de bolizi au fost recuperati , sau macar hartii , dar cred ca Rominia este este full de cimpuri si numai o lege buna poate arata cu adevarat aceste obiecte , cu totul spatiale pentru parlamentari . Deci legea suna cam asa : Nu trebuie predat ce cade se sus , dar daca te-am prins cu detector , ori nu ai voie sa cauti ori se confisca . Rezultat 0 micrometeoritii .

[Andi]

Și dacă bolidul nu a avut material metalic?
Materialul a fost diferit de cel obișnuit; probabil că nici pietros.

Valoarea modulului de elasticitate, estimat în articol, este cel al cauciucului.

Dacă se referă la rezistența la rupere, valoarea corespunde betonului supus la întindere.

Din păcate nu avem un spectru.

[2SKY]

Sint presupuneri , nu se cunoaste materialul , densitate , coeficientul de ablatie si temperatura aia creaza o crusta foarte tare , practic sudeaza si ajuta partea interna a meteorului , sa treaca prin atmosfera la temperaturi foarte joase . Astfel partea interna nu este afectata de caldura . Daca nu contine fier este cu atit mai valoros . Am inteles ca se stie zona de eventual "impact" , dar nu apare exact . Este doar studiu teoretic si comparativ , nu pune accent pe cautari in teren . Cam ce stiam inainte stim si acum .

[sonkab]

In 2016 a aparut un articol despre bolid intr-o revista de-a Academiei Române. Rezultatele, in privința orbitei meteorodiului, sunt diferite față de cele din articolul indicat de Valentin Grigore.

Articolul se gaseste aici: http://www.acad.ro/sectii2002/proceedings/...ricopi.pdf

[Andi]

La astrometrie rezultatul depinde de datele de observare și mai puțin de metoda de calcul.

Necazul este că la astrofizică nu prea avem nimic.


PS
nu știam că energia se măsoară în unități da masă: tone, respectiv kilotone