[C.Ovidiu]

Da, excelenta ideia si postul.

[C.Ovidiu]

In noapte de Revelion am observat Luna cu luneta mea de 28/1250 si paharu de sampanie pentru incalzire. Cine spune ca nu ai ce vedea prin ea se inseala daca am splitat duble care nu credeam ca le voi putea nici in ruptu capului.

La deep sky am probat-o anu trecut la M42 nu am observat m42 anu asta nici celalalt, cam trece timpu sper ca vremea sa se imbunatateasca aici.
M42 avea un aspect difuz slabut si albicios parca tin minte ca am observat 3 stele in trapez, nu mai retin.

Jupiter in noaptea de Revelion am prins benzile dar erau umpic slabute findca nu e la opozitie inca si era la orizont, am observat ca Jupiter Marte Saturn terbuie sa fie aproape de opozitie sa le vezi frumoase prin luneta de 28.

In 2014 am observat inele lui Saturn perfect rezolvate cred ca era dupa opozitie, nu mai stiu se vedea dupa apusu soarelui.
Practic se putea observa despartitura dintre inel si planeta si la puteri mici de 62x la prima vedere in ocular nu avea aspect de caciula precum la lunetele din lentile de ochelari.

Mai sa stiti ca nu exagerez nu am de ce sa inventez, cine va observa prin luneta va confirma cele spuse de mine.
Sper sa o scoatem la observatii cand vine vremea buna si caldurica pe teren impreuna cu membri de la clubul Mures.

Acum sa nu exageram si sa spunem ca luneta 28 o ridicam la rangul de telescop pentru cercetare, e o dovada clara ca un obiectiv simetric din sticla Bk7 daca este slefuit calumea si are optica buna poate sa te surpinda intr-un sens pozitiv prin rezultate exceptionale chiar daca este un simplet.

[C.Ovidiu]

Un alt articol despre lunetele din secolul al 17-lea, este vorba despre testarea unor obiective realizate de Campani si Torricelli.
Specialisti in optica isi pot spune cuvantul despre articol.
Orice interventie este de folos.

https://attachment.fbsbx.com/file_download...D5jdhRCAi4

Si aici daca nu merge cel de sus, https://www.google.ro/#q=testing+lenes+of+campani+ este primul articol de sus in format pdf.

Al doilea

http://arxiv.org/pdf/1309.1711.pdf


Si aici observatii la Marte printr-o luneta aeriala.

http://homepage2.nifty.com/~cmo/97Note13.htm

Iar aici despre lunete din secolul al 17-lea si newtoniene cine nu stie franceza poate da click dreapta - translate in english sau romana.

http://astrojm.wix.com/blog#!page-17e/c488

Jos postez o imagine cum ar putea arata planetele Jupiter Marte si Saturn printr-un obiectiv simplet realizat de Giuseppe Campani din articolul postat mai sus.
Aceste obiective au fost folosite de Cassini.

[C.Ovidiu]

Un articol interesant despre realizarea unui refractor simplet de a lentila pana la partea structurala.

http://www.kenpress.com/Resources/RefractorTelMan.pdf

Si pentru cei care le plac dublele am o surpriza !

http://www.jdso.org/volume6/number4/binder47.pdf

[Mircea Pteancu]

Ovidiu

Multumesc pentru linkuri , am aflat lucruri foarte interesante, de pilda articolul din ''Journal des Scavans'' in care se face un review al telescopului Cassegrain.
Iar manualul lui Binder si Graun este o adevarata comoara pentru care meriti felicitari.
Abia astept sa-l citesc pe indelete.

Mircea

PS : (nu-i off-topic ,ba chiar este foarte on-topic) il rog pe tudorandu sa citeasca mailul pe care i l-am trimis pe adresa de yahoo.
Mesageria mea de pe forum nu merge-nu pot sa dau reply ,am sa-l rog pe Marian sa ma ajute ,imi cer scuze celor care mi-au scris ,le voi raspunde ulterior.

[C.Ovidiu]

Ma gandesc sa folosesc obiectivul de 28mm pe post de telescop aerial pentru a face o comparatie intre luneta cu tub si fara. Vreu sa testez metoda telescopului aerial si sa compar imaginile observate in luneta cu tub si cea fara.

[Mircea Pteancu]

Hm...ce sa zic ,poate un sfat : nu modifica un lucru care functioneaza bine.
Ai sansa de 1 % sa-l imbunatatesti si 99 % sa ramai fara el.

Lentilele si oglinzile de telescop nu sunt chiar ''oua de Pasti'' dar la fiecare manipulare exista posibilitatea deteriorarii.
La lentile ,din cauza modului de asezare in celula , cel mai frecvent accident este ciobirea bordului.
Oglinzile nu sunt mai robuste dar cel mai adesea nu sunt asezate in celule circulare inchise ca lentilele.
Dar avem cu totii liberul arbitru , fa cum doresti.

In secolul XVII s-a apelat la solutia lunetelor aeriene ca un compromis care permitea utilizarea ''cat de cat'' a acestor lentile cu focale foarte lungi.
Daca ar fi fost posibil ,ar fi fost folosite in tuburi.

De pilda Robert Hooke a propus numeroase metode pentru scurtarea lungimii lunetelor folosite la observarea Soarelui , asa numitele ''helioscoape''.
La observarea Soarelui exista lumina , chiar prea multa , deci Hooke s-a putut gandi chiar si la patru reflexii pentru a scurta o luneta de la o lungime de 18 metri la ''doar'' 3.6 metri...

Semnalez utilizarea termenului de ''diagonal mirror'' la descrierea figurii 14 ,in lucrarea din 1675 a lui Robert Hooke.



Mircea

[C.Ovidiu]

Obiectivul nu are ce sa pateasca e sistem pus - pull are si capace de protectie si e invelit intr-o husa, deja am inceput testarile.

Doresc sa fac telescoape aeriale deoarece ai mei nu ma lasa ca construiesc in tub o sparg daca fac.
Asa ca si eu precum cei din secolul al 17-lea am apelat la solutia lunetele aeriene ca un compromis datorita situatiei mele.
Dar vei putea observa doar cateva stele duble stralucitoare, planetele mai luminoase, Luna, si Soarele.
In tub se poate face dar trebuie 2 puncte de sprijn altfel ai vibraje, iar tubul sa fie ori din carton sau aluminiu, merge si din lemn format din 4 elemente prinse formand un tub cu o deschidere patrata.

Obiectivul se poate monta pe o grinda prins cu un inel si ocularul la capat la prime focus. Dar terbuie montura cu 2 puncte cu ajustari pe inaltime si stanga dreapta.

[C.Ovidiu]

Primele rezultate:

Am observat Rigel din Orion si Luna de 1 min am folosit obiectivul de 28mm si ocularele de 20mm 26mm 17mm. Pentru a alinia obiectivul si ocularu am folosit o sfoara.
Prin ocularul de 17mm e mai greu de gasit, pana la urma l-am observat pe Rigel, imaginea este la fel, discul de airy perfect circular, este exact asa cum il observ intr-un tub.
Diferenta este 0 dar terbuie sa sti cum sa aliniezi obiectivul cu ocularul, cum sa pozitionezi obiectul in asa fel incat sa fie centrat iar funia te ajuta.

Se poate folosi o scandura sau o grinda unde se monteaza cele 2 elemente optice, apoi grinda se poate sprijini de o scara si la baza de un trepied reglabil pe inaltime.

[Mircea Pteancu]

Eu am inteles , sa spunem si colegilor ca faci aceste experimente cu obiectivul de 28mm in montura aeriana ca te familiarizezi cu acest mod in vederea construirii in viitor a unor lunete aeriene mult mai lungi.
Iti urez succes ,urmaresc cu mare interes rezultatele,Mircea

[C.Ovidiu]

Va multumesc, lunete aeriane mai lungi vor urma curand....

Acum incerc sa ma familiarizez cu acest mod ciudat pot spune de a observa, chiar si astronomi din secolul al 17 care faceau observati prin lunete foarte lungi cu focale pana a 65 de metri cum au reusit sa scoata ceva din aceste intrumente de ex: diviziunea Cassini, satelitii lui Saturn, umbrele satelitilor lui Jupiter si multe altele au efectuat chiar si masuratori etc.
La focala asta mica e usor dar sa va ganditi la 20 de metri sau chiar 65 m lungime cat era de complicat sa poti alinia obiectul cu ocularul mai ales pe timpul nopti.
Aia da astronomi experti la observati vizuale nu gluma, noi ne ascundem
Daca aceste instrumente ar fi sigura sursa azi ne-am fi luat la bataie pentru ele

[Mircea Pteancu]

Vedem aici in colectia ''Dioptrice-lunete dinainte de 1775'' o lentila obiectiv , tip simplet biconvex de curburi diferite , executata de Huygens in 1686 , cu diametrul de 185mm si distanta focala de 39.9 metri ! OMG

http://www.dioptrice.com/telescopes/655

Aceasta lentila obiectiv se aseamana cu cea din posesia Royal Society cu care a fost comparat telescopul de 6 inch F/10 realizat de Hadley,primul reflector astronomic adevarat.
(Ca sa nu-l necajesc pe Ovidiu ,nu am sa spun cine a invins. )

Mircea

[Stanescu Octavian]

Simpletul 185mm chiar la F/210 scoate imagine buna doar pe una din culori pe verde probabil regleaza omul din focalizare celelelte culori nu sunt focalizate si produc un blur colorat violet albastru sau galben . imaginea buna e si aia verzui culorile celelalte probabil mai palide nu incurca foarte tare .
la o simulare in Zemax daca faci focalizare buna pe verde si scoti spotul teoretic in limita de difractie adica 300micr diam albastru va fi o goagoasa de 2mm iar rosu 1mm .

[Mircea Pteancu]

Tavi

Am inteles , probabil insa ca principalul dezavantaj al lunetelor aeriene este ergonomia scazuta.
Dar asta nu inseamna ca nu se pot incerca cu titlul de reenactment , adica de reconstituire ,asemenea lunete.

Ce doresc eu sa intreb este daca in zemax poti sa introduci in calcul filtre colorate ?
Kulin Gyorgy in cartile sale recomanda construirea de lunete simplet ,daca imi amintesc bine undeva pe la F/20 sau F/30 .
Care sa se foloseasca cu filtru galben , aflat in vanzare ca accesoriu foto.
Cat ar fi oare F/D daca spectrul secundar il eliminam astfel si trebuie sa ne preocupe doar aberatia de sfericitate ?
Ma gandesc la diametre mai maricele , 5 cm , 6 cm , 8 cm ,10 cm.
Se poate calcula te rog ?

Nu foarte off-topic :

Despre Kulin Gyorgy , un mare popularizator al Astronomiei ,care s-a nascut si a copilarit la Salonta ,jud. Bihor :

https://www.google.ro/search?q=kulin+Gyorg...LQ#imgrc=_

Mircea

[Stanescu Octavian]

Eu pot simula si prin filtre dar totul depinde de banda de trecere . cele de sticla normale au banda larga incearca sa privesti curcubeul reflectat al unui CD iluminat de bec cu filament sau soare prin filtrele ce ai pe acasa.

rezultate mai bune ar fi cu interferentiale Oxigen III lumicon si chiar cu UHC ai banda trecere de vreo 20nm si ar merge un simplet de 50mm la f/26-30.