Index
Index forum Index forum
Autentificare Autentificare
Inregistrare Inregistrare
Cine este online Cine este online
Galerie imagini Galerie imagini
Calendar evenim. Calendar evenim.
Cautare detaliata Cautare detaliata
Ghid forum Ghid forum
Album astrofoto
NGC891.jpg
Imagine aleatoare
Blog
Inregistreaza-te pe forumul astronomy.ro
Colaboratori

Te intereseaza un domeniu al astronomiei si ai vrea sa scrii pentru siteul nostru? Alatura-te echipei noastre.

Meteo
Vremea in Bucuresti
Statistici forum
Numar total de mesaje in forum: 224026
Numar de utilizatori inregistrati: 2823
Cel mai nou utilizator inregistrat: IOAN MARINESCU
Cei mai multi utilizatori conectati au fost 502 la data de Joi Mar 28, 2024
Actualmente sunt 0 utilizatori pe chat   
Aceste date se bazeaza pe utilizatorii activi de peste 5 minute
Legenda
Mesaje noi Mesaje noi
Nu sunt mesaje noi Nu sunt mesaje noi
Forumul este inchis Forumul este inchis

Hexagonul lui Saturn


Du-te la pagina Anterioara  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8  Urmatoare
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect  

Fizica

Subiectul anterior :: Subiectul urmator  
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Autor Mesaj
Doru Dragan
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Mar 2006
Mesaje: 4414

Motto: PER ASPERA AD ASTRA

Localitate: Timisoara

MesajTrimis: 26 Apr 2007 22:11 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Sa detalieze Shocked Nuuu! Va rog! Mai bine reiau eu pe scurt si traduc pentru ca si in cazul lui Abel (ca si in cazul d-lui Iacob) am ajuns expert translator Smile Deci, zice Abel: bun, bun ... ati facut simularea dar ati tinut cont si de faptul ca celulele Barnard sunt provocate de niste jeturi de convectie care inevitabil sunt niste jeturi elicoidale de torsiune si care, conform unui binecunoscut postulat, postulatul Abel, au o variatie a momentului cinetic si genereaza un camp electromagnetic (n-am inteles aici la urma care e directia cauzalitatii, cine pe cine implica, va rog sa ma scuzati dar promit ca o sa aprofundez).
Sus
Abel Cavași
Membru
Membru


Data inscrierii: 17 Iul 2006
Mesaje: 2527

Motto: Un șchiop mergând pe drumul drept ajunge înaintea celui rătăcit care aleargă. (Spinoza)

Localitate: România, Satu Mare

MesajTrimis: 26 Apr 2007 22:19 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

raduM a scris:
Nu cred că mai e prea mult de discutat aici. Simularea am terminat-o de vre-o 2 saptamani (mi-a luat mai mult decat credeam Embarassed , MA LAUDASEM EU CU O SAPTAMANA...) E ok, deși e în Qbasic.

As vrea să postez câteva concluzii / idei:
- Larry a lansat problema hexagonului Saturnian.
- În această problemă sunt nedumeriți destui, asta nu trebuie să ne mire: chiar un "NASAvant" poate fi ignorant... în multe aspecte. Din întâmplare am oarece legături cu dinamica neliniară Cool și știam de celulele Benard.
- Sunt de părere - și am constatat că mai sunt și alții, din păcate -vezi posturile de mai sus- (altfel insistam și lansam ideea măcar la o conferință, dar nu e nouă și nu are rost) că acolo e vorba de celule de convecție.
- Am promis o simulare, am făcut-o. Nu se ridică la ceea ce au făcut băieții ăștia pentru Jupiter, de aceea am postat simularea lor: sunt mult înainte și e clar că eu, acum/aici nu pot face așa ceva pentru Saturn.
- Simularea la care eu am ajuns redă (vag) celula hexagonală centrală și deformarea celulelor marginale - datorită rotației- și e de fapt un rezultat a ceea ce spunea Red Giant: am luat întâi convecția "în tigaie" și după aceea am pus în rotație.
- Am evitat ecuațiile de convecție pentru că nu știam parametrii dar am ajuns la aceeași problemă: vreau sau nu, parametrii trebuiesc aleși și te-apucă miezul secolului să modifici la a treia zecimală patru parametri, ciclic, și să aștepți apoi 3 zile un rezultat. Simularea (am reușit cu 100.000 particule, cu 3 zile de rulare a programului) pleacă de la o distribuție Boltzmann pe înălțime și Maxwell după viteze, cu condiții numai la limita inferioară, anume am impus ca energia să crească (random la fiecare ciocnire dar între limite date de un input- la alegere) ceea ce înseamnă un plus de energie datorată temperaturii mai ridicate spre centru. Particulele care ies din limite pe declinatie, intră la limita opusă, ca să păstrez un echilibru dinamic.
- Se poate alege gradientul de temperatură, densitatea inițială-nr. de particule-, viteza de rotație și accelerația gravitațională, dar e extrem de sensibil (programul) la mici variații: diferențe de 10^-3 determină comportare diferită.
- Maximă sensibilitate la gradientul de temperatură, ceea ce mă face să cred că peste 10-15 ani de-ai nostri, configuratia o sa se schimbe. Posibil ca, peste 25-30 de ani, să vedem ceva asemănător la polul sud (Luați-o ca pe o previziune, dar nu foarte în serios pentru că e doar o schiță de lucru, ceea ce am făcut. Nu o teorie.
- O altă abordare a fost adusă în discuție de dl. Abel și e legată de canapele sau așa ceva. N-am înțeles-o și îl rog să detalieze, dacă crede de cuviință. Rolling Eyes

Wow, Radu, ăsta e un mesaj științific la greu! Deocamdată a ieșit fum din creierii mei ca să înțeleg tot ce ai scris. Și mai am de cugetat...
Felicitări pentru munca depusă. Da' aștepți invitații „spețiale” ca să ne spui și nouă una, alta? Să nu mai fii atât de rău! Mai am ceva de zis...

_________________
Oamenii sunt extrem de valoroși
Sus
Abel Cavași
Membru
Membru


Data inscrierii: 17 Iul 2006
Mesaje: 2527

Motto: Un șchiop mergând pe drumul drept ajunge înaintea celui rătăcit care aleargă. (Spinoza)

Localitate: România, Satu Mare

MesajTrimis: 27 Apr 2007 15:24 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

raduM a scris:
- Sunt de părere - și am constatat că mai sunt și alții, din păcate -vezi posturile de mai sus- (altfel insistam și lansam ideea măcar la o conferință, dar nu e nouă și nu are rost) că acolo e vorba de celule de convecție.
Celule de convecție, zici. Ok, am să mă bazez mult pe asta. Am să țin cont de faptul că ești de acord cu convecția. Este important pentru mine, căci și eu mă bazez pe convecție (cum altfel s-ar putea produce hexagonul?).
raduM a scris:
- Am promis o simulare, am făcut-o. Nu se ridică la ceea ce au făcut băieții ăștia pentru Jupiter, de aceea am postat simularea lor: sunt mult înainte și e clar că eu, acum/aici nu pot face așa ceva pentru Saturn.
Cred că mai important decât rezultatul simulării este prezentarea teoriei pe care s-a bazat simularea. Cu alte cuvinte, nu concluziile sunt interesante, ci premisele pe care s-a bazat raționamentul. Pentru că putem obține aceleași rezultate pornind de la teorii diferite, ba chiar putem „petici” teoria într-o asemenea măsură, încât să ne furnizeze orice rezultat dorim. Deci, consider că simularea neînsoțită de teoria care a generat-o este complet lipsită de valoare. Ca să fiu și mai explicit, putem prezenta, de exemplu (în cel mai pesimist caz), tocmai fotografia „aranjată” a lui Jupiter (sau Saturn) și să susținem că, de fapt, această fotografie este rezultatul simulării. Este clar, acum, că simularea trebuie să fie prezentată de o asemenea manieră și cu suficiente amănunte încât să poată fi reprodusă și de către altcineva.
Vreau să fiu bineînțeles: nu acuz pe nimeni de fraudă, dar consider că rezultatul simulării nu are valoare dacă nu putem verifica amănunțit corectitudinea teoriei pe care s-a bazat simularea.
raduM a scris:
- Simularea la care eu am ajuns redă (vag) celula hexagonală centrală și deformarea celulelor marginale - datorită rotației- și e de fapt un rezultat a ceea ce spunea Red Giant: am luat întâi convecția "în tigaie" și după aceea am pus în rotație.
Sună interesant, dar, evident, este incomplet. Ce înseamnă „după aceea”? Și de ce are importanță succesiunea aceasta? Ce ar fi dacă am începe cu rotația, după care am produce convecția?
raduM a scris:
- Am evitat ecuațiile de convecție pentru că nu știam parametrii
Cum s-ar putea face o simulare a convecției evitând ecuațiile fundamentale ale convecției?
raduM a scris:
dar am ajuns la aceeași problemă: vreau sau nu, parametrii trebuiesc aleși și te-apucă miezul secolului să modifici la a treia zecimală patru parametri, ciclic, și să aștepți apoi 3 zile un rezultat.
Bun, înțeleg că ai dat cu zarul până când ai obținut parametrii care să ducă la ceea ce observăm. Dar care sunt acești parametri? Și ce valori te-a obligat programul să dai acestor parametri? Sunt rezonabile aceste valori? Se apropie de valorile reale ale planetei?
raduM a scris:
Simularea (am reușit cu 100.000 particule, cu 3 zile de rulare a programului)
Ai reușit? Ce ai reușit? În ce măsură numărul de particule este suficient? Care este marja de eroare la care te conduce acest număr?
raduM a scris:
pleacă de la o distribuție Boltzmann pe înălțime și Maxwell după viteze
Distribuția Boltzmann este valabilă numai pentru condiții de echilibru termic. În plus, se știe că distribuția Maxwell neglijează un parametru extrem de important: momentul cinetic propriu al particulelor. Eu consider că această neglijare este atât de gravă, încât a dus la eșecul Fizicii clasice! Fizicienii „au uitat” pur și simplu că particulele pot avea și moment cinetic propriu, după care s-au mirat de ce Fizica clasică nu putea explica valorile căldurilor specifice ale gazelor și, ulterior, radiația de echilibru a corpului negru. Deci, atâta timp cât te bazezi pe distribuția Boltzmann și Maxwell, eludezi tocmai gradientul de temperatură și importantul parametru reprezentat de momentul cinetic propriu al particulelor.
raduM a scris:
cu condiții numai la limita inferioară, anume am impus ca energia să crească (random la fiecare ciocnire dar între limite date de un input- la alegere) ceea ce înseamnă un plus de energie datorată temperaturii mai ridicate spre centru.
Ciocnirile sunt elastice, deci energia se modifică între ciocniri. Trebuie ca programul să modifice energia în timpul deplasării moleculei, nu la ciocnirea ei. Rezultatele nu sunt identice!
raduM a scris:
Particulele care ies din limite pe declinatie, intră la limita opusă, ca să păstrez un echilibru dinamic.
Este o condiție artificială nejustificată. Planeta nu trebuie să se „evaporeze”. Distanța până la care se poate îndepărta de centru o moleculă trebuie să fie o consecință a gravitației produsă de planetă și a impulsului moleculei, întocmai cum traiectoria unei planete în câmpul gravitațional al Soarelui este determinată de intensitatea câmpului gravitațional și de impulsul planetei. În plus, îndepărtarea de centru a moleculei saturniene trebuie să fie condiționată și de densitatea planetei. Ai ținut seama de toți acești parametri? Nu? Atunci simularea suferă în puncte esențiale. Tocmai de aceea ți-am recomandat să nu-ți pierzi vremea cu ea.
raduM a scris:
- Se poate alege gradientul de temperatură, densitatea inițială-nr. de particule-, viteza de rotație și accelerația gravitațională, dar e extrem de sensibil (programul) la mici variații: diferențe de 10^-3 determină comportare diferită.
În ce constă această comportare diferită? Se aplatizează Saturn la modificarea unora dintre acești parametri? Și de unde știi care este comportarea „corectă”? Compari parametrii simulării cu cei reali înainte de începerea simulării sau compari rezultatul simulării cu realitatea?
raduM a scris:
- Maximă sensibilitate la gradientul de temperatură, ceea ce mă face să cred că peste 10-15 ani de-ai nostri, configuratia o sa se schimbe. Posibil ca, peste 25-30 de ani, să vedem ceva asemănător la polul sud (Luați-o ca pe o previziune, dar nu foarte în serios pentru că e doar o schiță de lucru, ceea ce am făcut. Nu o teorie.
Radu, ce simulare mai e și aia în care nu poți face previziuni nici măcar pe 30 de ani la o planetă atât de stabilă? Să fim serioși, doar nu crezi că vor apărea modificări majore în configurația hexagonului? Se va transforma cumva în octogon Smile? Sau va crește lungimea laturii sale? Și chiar dacă ar fi asemenea modificări, de unde ai dedus că ele s-ar datora gradientului de temperatură? Ce, variază acolo acest gradient? Dacă acest gradient variază, cui se datorează variațiile? Aceste variații nu ar trebui să rezulte din teoria simulării? Și crezi că dacă s-ar confirma „previziunile” tale, am putea lua în serios simularea ta cu toate aceste lacune? Nu crezi că pentru a o putea lua în serios ar trebui să o cunoaștem mai în detaliu?



raduM a scris:
- O altă abordare a fost adusă în discuție de dl. Abel și e legată de canapele sau așa ceva. N-am înțeles-o și îl rog să detalieze, dacă crede de cuviință. Rolling Eyes
Auzi, dom'le, canapele Very Happy? La ce-i stă gândul omului? S-a dat pe brazdă cu Doru! Amândoi s-au pornit să-mi „canapeleze” teoriile... Și ce, mă rog, n-ai înțeles, Radu? Ai putea să-mi dai vreun exemplu de afirmație de-a mea pe care n-ai înțeles-o?



Uite, „simularea” mea este înglobată în mesajul
Abel Cavași a scris:
Cred că se poate justifica ușor chiar și necesitatea existenței jetului:
-o masă vâscoasă aflată în rotație nu poate permite o mișcare rectilinie niciunui jet care ar vrea s-o traverseze;
-pe un cilindru în rotație geodezicele sunt elici, iar un fluid care tinde să traverseze o asemenea masă vâscoasă va alege drumul cel mai scurt dintre două puncte de pe cilindru;
-torsiunea elicei va depinde de unghiul pe care îl face viteza jetului cu viteza de rotație a masei;
-atât pentru „jetul” din inelele lui Saturn, cât și pentru jetul de acreție, torsiunea tinde spre zero;
-pentru a produce torsiune unui jet este nevoie de energie suplimentară, așadar orice jet va tinde să aibă torsiunea cât mai mică;
-prin urmare, existența inelelor lui Saturn este compatibilă cu existența jetului de acreție!!!!



Să le luăm pe rând:
Abel Cavași a scris:
Cred că se poate justifica ușor chiar și necesitatea existenței jetului:
Deci, având în vedere că am afirmat gratuit că hexagonul se datorează convecției unui jet de substanță care provine din adâncul lui Saturn, mi s-a părut necesar să argumentez existența jetului de substanță aflată în convecție.
Abel Cavași a scris:
-o masă vâscoasă aflată în rotație nu poate permite o mișcare rectilinie niciunui jet care ar vrea s-o traverseze;
Saturn poate fi echivalat cu o masă vâscoasă aflată în rotație. Pentru ca substanța să se poată mișca prin această masă vâscoasă este necesar să-și facă loc prin această masă. Dacă masa vâscoasă ar fi în repaus (deci, dacă nu s-ar roti), atunci ar putea exista argumente (dar nu obligatoriu) că substanța care încearcă să traverseze masa vâscoasă se poate deplasa rectiliniu. Dar pentru că masa vâscoasă nu este în repaus, ci se rotește, este evident că niciun jet de substanță care pleacă din centrul planetei, nu se poate deplasa rectiliniu, decât dacă se deplasează strict paralel cu axa de rotație!
Abel Cavași a scris:
-pe un cilindru în rotație geodezicele sunt elici, iar un fluid care tinde să traverseze o asemenea masă vâscoasă va alege drumul cel mai scurt dintre două puncte de pe cilindru;
Orice jet de substanță din interiorul planetei se află, la un moment dat, pe suprafața unui cilindru de rotație. Componenta tangentă (la suprafața cilindrului) a vitezei jetului va implica o mișcare elicoidală pe cilindru (cu pasul dependent de unghiul dintre viteză și axa cilindrului), iar cea perpendiculară va implica modificarea razei cilindrului. Așadar, în cazul cel mai general, jetul se mișcă pe o elice cu rază și pas variabile.
Abel Cavași a scris:
-torsiunea elicei va depinde de unghiul pe care îl face viteza jetului cu viteza de rotație a masei;
Viteza de rotație a masei este paralelă cu axa planetei. Unghiul pe care îl face viteza jetului cu această axă determină torsiunea pe care o va avea jetul.
Abel Cavași a scris:
-atât pentru „jetul” din inelele lui Saturn, cât și pentru jetul de acreție, torsiunea tinde spre zero;
Pentru inelele lui Saturn (care se deplasează pe un cerc, deci pe o curbă plană), torsiunea este nulă. De asemenea, jeturile care se deplasează direct din centru spre polul nord (sau sud), au o traiectorie rectilinie, deci, din nou, dreapta este o curbă fără torsiune. Singurele curbe cu torsiunea nulă sunt dreptele și curbele plane (în particular, cercurile). Așadar, inelele lui Saturn și jetul de acreție (deci jetul care pleacă direct din centru spre poli) au torsiunea nulă!
Abel Cavași a scris:
-pentru a produce torsiune unui jet este nevoie de energie suplimentară, așadar orice jet va tinde să aibă torsiunea cât mai mică;
Din inerție, un jet de substanță tinde să se deplaseze rectiliniu. Ca să poți curba un asemenea jet, trebuie să cheltuiești energie. Dacă, pe lângă curbură, mai vrei și să torsionezi jetul, atunci mai trebuie să cheltuiești ceva energie în plus pentru că trebuie să te chinui ca să abați jetul de la o traiectorie plană (așa cum trebuie să te chinui ca să-l abați de la o traiectorie rectilinie). Așadar, este mai greu să produci un jet cu torsiune decât unul fără torsiune (de aceeași curbură). Dacă nu ai acea energie ca să o dai jetului, atunci jetul se va deplasa pe o curbă fără torsiune. Dacă nu ai nici măcar energia necesară pentru curbarea jetului, atunci jetul se va deplasa rectiliniu. Tocmai acesta este „fleacul” pe care nu-l cunoaște Fizica actuală! Dacă mai adăugăm la acest fleac un altul conform căruia numai un câmp electromagnetic poate torsiona un jet, atunci dărâmăm un munte de mistere care sfidează încă Fizica.
Abel Cavași a scris:
-prin urmare, existența inelelor lui Saturn este compatibilă cu existența jetului de acreție!!!!
Dacă Saturn are inele (deci jeturi de substanță cu energie de curbură), cu atât mai mult, trebuie ca Saturn să aibă jeturi cu energie și mai mică, deci jeturi care nu au nici măcar energia necesară pentru curbarea lor. Aceste jeturi nu se pot deplasa altfel decât rectiliniu. Dar singurele jeturi care se pot deplasa rectiliniu sunt jeturile de acreție (care se deplasează din centru spre poli). Deci, dacă există inele, cu atât mai mult, există și jet de acreție! Într-un anumit sens, inelele și jetul de acreție reprezintă „resturile” care rămân din Saturn. Pe măsură ce Saturn își consumă energia (radiind mai multă energie decât primește de la Soare), jeturile sale cu torsiune mare își pierd energia, transformându-se în jeturi cu torsiune nulă (inele și jeturi de acreție). Așadar, inelele lui Saturn și jetul său de acreție devin din ce în ce mai masive, iar planeta se aplatizează.

A mai rămas ceva neînțeles? Aaa, știu, știu, o să-mi cereți detalii cantitative ca să mă puteți „lovi în moalele capului” Very Happy! Păi, aveți voi vreo teorie mai bună din care să rezulte atâtea explicații teoretice și încă o mulțime de amănunte cantitative, pe deasupra? Mă îndoiesc...

_________________
Oamenii sunt extrem de valoroși
Sus
larrylart
Membru
Membru


Data inscrierii: 27 Dec 2006
Mesaje: 189



Localitate: Sibiu

MesajTrimis: 27 Apr 2007 17:10 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Uite ce au facut alti relativ la acelasi subiect:

http://www.nature.com/news/2006/060515/full/060515-17.html

foarte interesant ... nici in cazul asta nu imi dau seama cum se produce fenomenul ... dar experimentul pe care l-au facut ei arata foarte aproape de ce se intampla pe saturn ...

Larry
Sus
red giant
Membru
Membru


Data inscrierii: 13 Mar 2007
Mesaje: 424



Localitate: Timisoara

MesajTrimis: 27 Apr 2007 17:56 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

La cat de repede invart baietii galeata nu cred sa aiba legatura cu ce se intampla pe Saturn. Efectul e, cred, in stransa legatura cu existenta peretilor galetii, alta chestie care pe Saturn nu exista ...

Radu, vreau sa vad hexagonul din simularea ta. Nu conteaza cat de vag e ... (cui nu-i place, sa mai adauge sare ... dupa gust Razz)
Sus
larrylart
Membru
Membru


Data inscrierii: 27 Dec 2006
Mesaje: 189



Localitate: Sibiu

MesajTrimis: 27 Apr 2007 21:44 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

red giant a scris:
La cat de repede invart baietii galeata nu cred sa aiba legatura cu ce se intampla pe Saturn. Efectul e, cred, in stransa legatura cu existenta peretilor galetii, alta chestie care pe Saturn nu exista ...


Da, asa zic si ei in articol, dar pe de alta parte recunosc ca inca nu inteleg mecanismul de formare. Sigur acum viteza de 7 roatii pe secunda nu se poate pune in calcul in cazul lui saturn, dar pe alta parte atmosfera lui saturn e gazoasa si are alt coeficient de vascoziate si presupun ca asta e un factor.
Cat despre marginile galeti, sunt rotunde la fel ca saturn, sau mai bine zis delimitarile dintre benzi - acum nu stiu exact in cazul lui Saturn dar parca pe jupiter unele benzi se deplaseaza la viteze diferite - si in cazul asat se poate considera tot a galeata Smile
Una peste alta nici mie nu imi "miroase" ceva bine aici... dar uitandu-ma in galeata aia, la pentagonul ala asa frumos ... parca ar fi de acolo Smile

RaduM a scris:

Simularea la care eu am ajuns redă (vag) celula hexagonală centrală și deformarea celulelor marginale - datorită rotației- și e de fapt un rezultat a ceea ce spunea Red Giant: am luat întâi convecția "în tigaie" și după aceea am pus în rotație.


Celulele benard in simulatie se formeaza in timpul roatiei sau lasi intai celulele sa se formeze si dupa asta aplici rotatia ?

RaduM a scris:

Maximã sensibilitate la gradientul de temperaturã, ceea ce mã face sã cred cã peste 10-15 ani de-ai nostri


Hexagonul lui Saturn a fost deja obsevat de Voyager acum 20 de ani si se pare ca sa schimbat foarte putin de atunci ... parca asa zicea in articol. Ai inclus si perioada asta in calcul ?

Larry

ps. Ehhh uite cu toata tehnologia noastra, cu super computere si trazistori de ordinul cativa zeci de nanometri si tot galeata ramane simulatorul de baza ... sau ma rog o tigaia... ce are fiecare Smile
Sus
red giant
Membru
Membru


Data inscrierii: 13 Mar 2007
Mesaje: 424



Localitate: Timisoara

MesajTrimis: 27 Apr 2007 23:20 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Laughing Pana se inventeaza un computer care sa nu functioneze pe principiu' GIGO o punem pe Mama Natura sa ne ajute cu ce poate.

Revenind la galeata, in ea se formeaza unde stationare pentru ca peretii reflecta bine. Pe Saturn asta ar fi mai greu.
Sus
Abel Cavași
Membru
Membru


Data inscrierii: 17 Iul 2006
Mesaje: 2527

Motto: Un șchiop mergând pe drumul drept ajunge înaintea celui rătăcit care aleargă. (Spinoza)

Localitate: România, Satu Mare

MesajTrimis: 30 Apr 2007 13:14 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Am adus acest topic la „Fizică” pentru că mi s-a părut un loc mai potrivit.

Bun, deci, dacă aceste forme se pot obține și într-o asemenea găleată cu apă, mai este necesar un gradient de temperatură? Nu cumva este suficientă convecția și rotația?

_________________
Oamenii sunt extrem de valoroși
Sus
Doru Dragan
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Mar 2006
Mesaje: 4414

Motto: PER ASPERA AD ASTRA

Localitate: Timisoara

MesajTrimis: 01 Mai 2007 19:29 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Convectie provocata de ce? Shocked
Sus
Abel Cavași
Membru
Membru


Data inscrierii: 17 Iul 2006
Mesaje: 2527

Motto: Un șchiop mergând pe drumul drept ajunge înaintea celui rătăcit care aleargă. (Spinoza)

Localitate: România, Satu Mare

MesajTrimis: 01 Mai 2007 20:12 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

dragon a scris:
Convectie provocata de ce? Shocked
De absența torsiunii! Trebuie să tot repet, Doru? Am mai spus: în orice fluid aflat în rotație va exista convecție de-a lungul axei sale tocmai datorită faptului că jetul fără torsiune ce se deplasează de-a lungul axei de rotație este un jet care a pierdut energie.

Încă nu înțeleg de ce se produc și alte figuri în afară de hexagon... dar mă preocupă problema. Am observat că laturile triunghiului din linkul dat de Larry sunt curbate, pe când cele ale hexagonului, nu. Este interesant și asta!

_________________
Oamenii sunt extrem de valoroși
Sus
Abel Cavași
Membru
Membru


Data inscrierii: 17 Iul 2006
Mesaje: 2527

Motto: Un șchiop mergând pe drumul drept ajunge înaintea celui rătăcit care aleargă. (Spinoza)

Localitate: România, Satu Mare

MesajTrimis: 02 Mai 2007 14:53 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Radu, îmi spui și mie la ce te gândești?
_________________
Oamenii sunt extrem de valoroși
Sus
Abel Cavași
Membru
Membru


Data inscrierii: 17 Iul 2006
Mesaje: 2527

Motto: Un șchiop mergând pe drumul drept ajunge înaintea celui rătăcit care aleargă. (Spinoza)

Localitate: România, Satu Mare

MesajTrimis: 03 Mai 2007 10:56 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Nu înțeleg tăcerea voastră! Așa reacționați voi când vi se pune pe tavă o asemenea idee? Tăceți? Pune-ți, domnilor, întrebări, ca să vadă omul cu ce gânduri vă confruntați! Dacă nu sunteți de acord cu ceea ce am spus, exprimați-vă! Vreau să știu concret unde am greșit. Dacă sunteți de acord, exprimați-vă, de asemenea pentru ca alții care vă așteaptă părerea să poată porni la drum. Eu singur nu sunt suficient, oricâte idei aș născoci. Voi sunteți aceia care le puteți pune la treabă în favoarea umanității. Exprimați-vă!
_________________
Oamenii sunt extrem de valoroși
Sus
Doru Dragan
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Mar 2006
Mesaje: 4414

Motto: PER ASPERA AD ASTRA

Localitate: Timisoara

MesajTrimis: 03 Mai 2007 11:13 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

De unde stii ca jetul nu prezinta torsiune?
Conform teoriei tale, toate planetele cu atmosfera ar trebui sa prezinte doua vartejuri la cei doi poli geografici. Din pacate nu se confirma.
Sus
Abel Cavași
Membru
Membru


Data inscrierii: 17 Iul 2006
Mesaje: 2527

Motto: Un șchiop mergând pe drumul drept ajunge înaintea celui rătăcit care aleargă. (Spinoza)

Localitate: România, Satu Mare

MesajTrimis: 03 Mai 2007 11:40 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Mulțumesc mult pentru efortul tău, Doru și pentru activitatea ta intensă Smile!
dragon a scris:
De unde stii ca jetul nu prezinta torsiune?
Torsiunea unui jet este inversul razei de torsiune și este dată de formula , unde este raza elicei, iar este pasul său. Jetul care se deplasează de-a lungul axei de rotație are pasul foarte mare. Când în formula torsiunii îl facem pe să tindă la infinit, torsiunea se anulează.
dragon a scris:
Conform teoriei tale, toate planetele cu atmosfera ar trebui sa prezinte doua vartejuri la cei doi poli geografici. Din pacate nu se confirma.
Interesantă obiecția. O să mă gândesc mult la ea. Încă nu știu ce să-ți răspund. Totuși, trebuie să existe o explicație, pentru că teoria mea este bine fundamentată matematic.
_________________
Oamenii sunt extrem de valoroși
Sus
Doru Dragan
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Mar 2006
Mesaje: 4414

Motto: PER ASPERA AD ASTRA

Localitate: Timisoara

MesajTrimis: 03 Mai 2007 12:04 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Pasul foarte mare, nu inseamna infinit. Torsiune mica nu inseamna zero.
Iadul este pavat cu bune intentii iar cosurile de gunoi cu teorii foarte bine fundamentate matematic Smile Matematic se pot construi foarte multe teorii care nu au nici o legatura cu cruda realitate fizica.
Sus
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect   Fizica Du-te la pagina Anterioara  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8  Urmatoare

Download topic
Pagina 7 din 8
 
Mergi direct la:  
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
Nu puteti atasa fisiere in acest forum
Puteti descarca fisiere in acest forum
© 2015 astronomy.ro
Termeni si conditii generale      Termeni si conditii forum      Contact