[raduM]

SCLIPIREA DE SMARALD
in trei posturi

1. comentariu asupra denumirii precum si o imagine.
2. descriere teoretica
3. discutii


1. Zircon o numeste "sclipire de smarald" si sunt absolut de acord. In engleza se gaseste sub denumirea de "green flash" iar in franceza este "le rayon verte", gratie lui Joules Verne.
Sunt absolut de acord cu zirconiana "sclipire de smarald" pentru ca, chestia asta:
- dureaza foarte putin- functie de conditiile de observare- de la cateva fractiuni de secunda la o secunda si un Jacobian pic . Este o sclipire.
- NU e o raza. Denumirea de "raza" poate crea confuzii aici. Raza este definita geometric, este directia perpendiculara pe suprafetele de faza constanta.
- observatorul sarguincios poate sa vada, intr-un frumos rasarit sau intr-un eminescian/nostalgic (nu m-am hotarat asupra termenului, putem sa spunem doar senin, nu?) apus, un mesaj (hm) din spatii pe care nu le cunoastem , anume - poate sa vada Soarele clipind intr-un verde insistent peste Pamant, lucru pe care un mare poet ar fi putut sa-l vada - din pacate poetii urmaresc doar luna si se scoala tarziu, n-au chef de rasarituri- - sa-l numeasca "sclipire de smaragd".
urmeaza o imagine,*o imagine face cat o mie de cuvinte*:
sclipire de smarald. Luata de pe net.

[raduM]

2. Aşa cum spunea Zircon mai sus, la asfinţitul roşu, o atmosferă cuminte poate fi considerată ca fiind formată dintr-o mulţime de straturi de densitate din ce în ce mai mică (de la pământ spre straturile superioare) astfel încât lumina suferă, la trecerea de suprafeţele de separaţie, refracţii. O rază monocromatică va fi curbată de aceste refracţii succesive, dând ceea ce numim refracţie astronomică. La orizont ea ajunge la niţel mai mult de 1/2 de grad, adică cam cât diametrul unghiular al Soarelui. Asta face ca, atunci când vedem Soarele atingând cu marginea inferioară a discului orizontul, el să fi apus deja complet, de fapt.
Lumina albă de la Soare refractându-se pe atmosferă suferă şi dispersie şi împrăştiere. Dispersia face ca marginea de sus a discului să apară verde iar marginea inferioară, roşie (lumina albastră e în mare măsură împrăştiată). – fig. de mai jos - Astfel, atunci când Soarele a apus deja coborând la aproape diametrul său sub orizont, marginea lui superioară, verde, este încă vizibilă.

[raduM]

3. discuţie.
- Există păreri după care sclipirea de smarald este un efect fiziologic de adaptare a ochiului după ce soarele, apunând, îl saturează cu lumină roşie. Faptul că sclipirea de smarald este "prinsă" fotografic arată că ea are realitate. Poate, impresia să fie accentuată de efecul fiziologic.
- Aşa cum e normal, ultimele raze care vin de la soare sunt albastre. Ele sunt puternic împrăştiate de atmosferă, dar uneori se pot observa "sclipiri de azur" - raze albastre, blue flash.
- O atmosferă care nu e cuminte poate prezenta inversiuni astfel încât sclipirea de smarald apare uneori însoţită de un efect de miraj. Descrierea de mai sus e simplificată la maximum.

[zoth]

Vreau sa mai subliniez ca fenomenul e cat se poate de real (sa nu se creada ca sunt povesti), doar ca nu poate fi observat mereu.
Aceasta irizatie verde exista si inaintea apusului de soare dar nu se poate vedea decat cateva clipe dupa ce discul rosu al soarelui s-a ascuns dupa orizont.
Sa vedem de ce:
In medie indicele de refractie al atmosferei este cuprins intre 1.000292 pentru radiatia rosie si 1.000295 pentru cea albastra, astfel incat unghiul de refractie rezultat este mediat pe undeva la 0.53 grade (asa cum s-a mai spus, un strop mai mult decat marimea discului solar).
Dispersia produsa de atmosfera este si ea modesta, doar 0.006 grade deci aproximativ 21 secunde de arc, ceea ce este mult prea putin pentru ochiul uman. Asta e motivul pentru care irizatia verde nu poate fi vizibila inainte de ascunderea totala a discului solar dupa orizontul vizibil.
Imediat dupa apus apare uneori, cand atmosfera o permite aceasta scipire verde care poate dura maxim cat strabate un obiect ceresc deschiderea de 21 secunde de arc pe care o are, adica maxim 1.4 secunde.

[zoth]

Limita amurgului.

Iarasi am personalizat denumirea acestui fenomen dar parca mi se pare mai sugestiv asa. Inceputul sau limita amurgului, poate sa fie vizibil prin proiectia umbrei pamantului pe cer dupa apusul soarelui (sau inainte de rasaritul lui), evident daca cerul este senin.
Imediat dupa apus putem vedea in partea opusa soarelui (pe cerul de est) cum se inalta umbra pamantului ca o banda gri-albastruie de multe ori cu irizatii rozalii sau violete in partea superioara.
Am cules si o imagine de pe net cu acest fenomen...

[alexconu]

Banda rozalie de deasupra umbrei Pamantului e cunoscuta drept centura lui Venus (belt of Venus in engleza); habar n-am daca exista o denumire consacrata in limba romana.

[zoth]

Difractia luminii pe straturi subtiri si uniforme de nori incarcati cu vapori de apa sau cristale fine de gheata pot provoca alte fenomene optice atmosferice: aurele si norii irizanti.
In prezenta lunii sau a soarelui, cand lumina lor trece prin aceasta bariera fina de nori, apar zone circulare luminoase cu o deschidere medie de 10 grade colorate alternat de la albastru pana la rosu. Este un fenomen distinct fata de haloul de 22 grade.
Aura din jurul soarelui este mai greu de vazut pentru ca e mascata mai usor de stralucirea acestuia.
Acelasi efect al difractiei luminii pe particule fine si relativ uniform distribuite din norii subtiri dar luminati aparent din lateral fata de soare produce pe acestia benzi colorate in toate nuantele, norii irizanti.

[alexconu]

Cand spui aura, te referi la coroana lunara sau solara? Ca vad ca e destul de mare problema cu termenii romanesti
Adica chestii de genul:
http://s112.photobucket.com/albums/n179/co...ltered.jpg
http://s112.photobucket.com/albums/n179/co...ltered.jpg

[zoth]

Da, este o problema cu unii termeni in limba romana.
M-am gandit si eu sa-i spun coroana, in cazul lunii ar merge, dar ce facem cand e vorba de soare?

[alexconu]

Pai tot coroana ii spune. Si nu are rost sa ne mai gandim cum sa le spunem anumitor fenomene. Au denumiri consacrate in limba romana. Exista coroana lunara si coroana solara.

[zoth]

Bine, daca vrei tu le spunem coroane
Cum reusim totusi sa scapam de confuzie (nu pentru noi, ci pentru cineva care nu cunoaste acesti termeni) in cazul soarelui cand vorbim de coroana solara proprie soarelui sau coroana solara tot proprie soarelui dar produsa de atmosfera terestra (lucruri in esenta total diferite, dar ambele vizibile prin atmosfera pamantului)?

[alexconu]

Pai nu le zicem asa pentru ca vreau eu Cam asta e terminologia.
Intr-adevar e confuzie de termeni, dar sunt folositi in contexte total diferite; evident, pot aparea confuzii, am mai discutat asta si printr-o tabara perseide... dar ata ete.. mai sutn situatii si prin alte domenii..

[zoth]

[alexconu]

[zoth]

Da...