[Stanescu Octavian]

Frumoasa si interesanta idee Sunt doua probleme obiectivul refractor trebuie sa fie reglabil ca pozitie incat cele doua plane focale sa coincida cealalta problema tine de distanta focala ce trebuie sa fie perfect egala . cine garanteaza ca e egala la zecime sutime de mm. La mariri mari pt planete 200-400x vor apare stele dublate la cele mai mici diferente de focala sau dereglaje la oglinzi . Totusi obstructie mica pt planete la Newton cu secundara minima 15-18% nu se simte nociv la imagine . Trecerea luminii prin atatea oglinzi spre refractor va strica semnificativ calitatea ED sau Apo a obiectivului . la oglinzi depinde pe langa acel Lamda / global si de valurele locale L / 10-50 plus "canale" dare de difractie lasate de finetea ceriului cu care sunt polisate.

[Herr_Alien]

Efectele difractiei date de obstructia centrala raman.
Adica, aducem lumina in plus pe partea din centru (si compensam lumina oprita de secundara), da' existenta secundarei intre sursa de lumina si oglinda produce deja efecte de difractie, cu scaderea aferenta a contrastului.

Alex.

[valy]

Efectele raman, dar eu totusi intreb: un reflector oricat de mare nu poate produce acelasi contrast ca si un apo de diametru dat?

[Herr_Alien]

[valy]

Desigur nu, dar nici APO nu e perfect (si nu ma refer la pret sau la dimensiunea comparabila cu oglinda de 300mm din primul post).
Ma intreb: am vazut cateva experimente (cu retelele de difractie), cu o retea de difractie nu se poate anula efectul obstructiei?

[catalin dumitru]

Toate bune si frumoase insa apare o problemuta .

Din cauza convergentei razelor ce vin de la oglinda primara , acel refractor/apo nu mai poate fi executat pentru plan obiect infinit.

Trebuie sa aiba din capul locului o subcorectie asemanatoare obiectivelor de proiectie , subcorectie cu atat mai mare cu cat luminozitatea oglinzii e mai mare.

Si daca tot s-a apelat la trecere prin sticla (materialul lentilelor) , se poate foarte bine renunta si la cele doua oglinzi , inlocuindu-le fie cu o pentaprisma , fie direct cu o prisma amici care foloseste jumate de acoperis. In felul asta din urma , imaginea va fi dreapta .

Se mai poate redresa imaginea cu doua oglinzi asezate in asa fel incat sa simuleze acoperisul unei prisme drepte redresoare. Doar ca cele doua oglinzi nu vor fi asezate la 90 grade una langa cealalta ci ele vor fi puse tot la 90 grade intre ele dar una in continuarea celeilalte.

In felul asta se obtine imagine fara spike si corecta stanga-dreapta. Fasciculul va fi deviat cu 90 grade odata si lateral cu o valoare egala cu latimea unei oglinzi (in cazul in care el tinteste linia mediana a oglinzilor).

Astfel , a treia oglinda nu mai e necesara !

Ideea e lui Dragos e faina pentru ca face invizibila obstructia secundarei chiar si la G mic.

[catalin dumitru]

Asa cum l-a desenat Dragos , din cauza numarului impar de oglinzi , imaginea va fi inversata stanga-dreapta.

Si oglinda secundara trebuie sa fie o convexa , orientata corect.

[dragos.n]

In primul rand, vreau sa multumesc celor care mi-au dat un feedback referitor la acest proiect. Si nu e nici o ironie aici, pur si simplu este o multumire sincera, pentru ca pe un alt topic cu o alta idee, primele mesaje se refereau la cu totul altceva decat la ce propusesem eu, bun sau rau.

In al doilea rand, asa cum ma asteptam, problemele sunt mai multe decat cele expuse de mine la inceput. La unele m-am gandit, la altele nu.

In ce priveste orientarea imaginii. Acum cateva luni, dupa ce mi-a venit idea asta, am avut dubii in legatura cu asta. Asa ca am scos de prin cutii o oglinda de 112/300mm, care zacea acolo de mai bine de 10 ani, fiind prea scurta ca sa-i dau atentie, un obiectiv mic, de 40mm, dar care are focala foarte scurta, vreo 160mm cred, si 4 diagonale de 1,25''. Cu ele am facut traseul optic pentru ambele parti, cea de refractor si cea de reflector, separat, sa vad cum e orientata imaginea in diverse configuratii. Rezultatul a fost cel din desen. Nu pot sa exclud la modul absolut posibilitatea de a fi gresit, dar mie asta mi-a dat.

Da, efectele difractiei raman.

In legatura cu convergenta razelor, nu stiu daca e asa sau nu. In fapt nu stiu daca s-a inteles bine, dar din proiect, razele ce trec prin partea de refractor nu vin de la primara, ca sa necesite o corectie diferita.

Ideea cu prisma redresoare este buna, cel putin la prima vedere.

In desen, elementele sunt desenate la scara, si se poate vedea usor ca oglinzile tertiare sunt mai mari decat elementul refractor, iar ultima, 6, este cea mai mare.

Aberatiile. Aici e cuiul pe care eu nu pot sa-l scot, ca sincer, nu ma pricep nici la Zemax, nici la alt program.

Cineva mi-a ridicat problema fazei. Si problema discului Airy, diferit la cele doua instrumente.

Sunt multe probleme in acest proiect, si parca cele mecanice incep sa nu mai fie cele mai mari. Dar sincer, pana nu am in fata telescopul realizat ca atare, si nu pot face teste, parca nu sunt multumit, fie ca da rezultate, fie ca nu. Dar nu stiu cand si daca voi putea sa-l fac, macar pe o oglinda mica.

Astept in continuare comentarii.

[Herr_Alien]

... si dicul airy de la luneta o sa fie mai mare (ca are obiectivul mai mic in diametru). Uf.

[catalin dumitru]

Gata , acum am inteles confuzia .

Deoarece Dragos a schitat obiectivul refractorului cu crown-ul spre secundara telescopului , am presupus ca vrea un drum optic ce incepe tot dinspre secundara care nu intelegeam de ce e la 45 grade .

Asta inseamna ca toata barbologia mea legata de sfericitatea refractorului , nu isi gaseste rostul aici.

Am crezut ca vrea sa priveasca cu o luneta printr-un cassegrain . Ha!...

Acum e clar ca are nevoie de trei suprafete reflectante.

Sunt curios daca nu va aparea un soi de interferenta a celor doua imagini.

[dragos.n]

Herr Alien, de acord cu tine. Uff.

Acum, din ce-mi aduc aminte, parca sunt formule optice si cu Crown-ul in spate. Oricum, sunt prea obosit sa mai caut. Am stat toata noaptea rasucind ideile in cap. Si a rezultat un cap sucit

[catalin dumitru]

Oricum , ideea e mai mult decat interesanta .

Acu' imi aduc aminte , legat de treaba cu obturatia , ca am citit pe undeva cum ca echivalentul optic al diodei ar fi fost inventat inca de acum vreo 40 de ani. Mi se pare ca tot un fel de pelicule dielectrice.

Daca e asa , de ce nu s-a implementat la telescoapele reflectoare ? Stie careva mai multe despre asta ?

[2SKY]

Dar doua oglinzi identice , 150 - 200mm una formind un telescop iar a doua facind compensarea , se conecteaza la primul telescop prin doua diagonale la 90 gr apoi pe a treia comuna , interesant ca imaginea este similara , mecanica devine chiar simpla , iar pretul .... . Cit compenseaza a doua ? Doua de 200mm = ?

[Erwin]

Dacă ai două identice mai bine faci un binoscop cu două tuburi separate. Fă un desen, că nu am priceput cum te-ai gândit?

Mie mi se pare că e o complicație prea scumpă. Cu ce deranjează în primul rând obstrucția centrală ca să merite tot acest efort? Un tub cu secundara off-axis n-ar fi mult mai simplu? La focală lungă nu cred că e greu de realizat.

[dragos.n]

Erwin, am scris chiar la inceputul topicului ca exista newtonuri fara obstructie, dar toate au focala lunga. Eu nu vreau un tub luuuung, si subtire, Vreau unul gros, rapid, bun pentru foto, dar cu contrast ca la un APO.