[nobody]

Tilt inseamna inclinare iar shift deplasare.
Colimarea prezentata acolo nu este perfecta in sensul ca vei avea o iluminare asimetrica pe un camp vizual mai larg.

Vezi aici:
http://www.telescope-optics.net/newtonian_collimation.htm
http://www.catseyecollimation.com/figure5.gif
http://www.atmsite.org/contrib/Carlin/collimation/

Oricum astea sunt fineturi care nu se preteaza la o asemena jucarie, nici optic, nici mecanic.
Dar consider ca este interesant de stiut.

Inca un articol bun: http://blog.scopecity.net/2011/06/03/colli...scope-v-4/

[aandrei]

Multumesc pentru linkuri, foarte interesante, imi place sa inteleg tot ce se intampla.
Pentru micutul 76 F3.9, in loc de calcul am masurat pe un model - foarte comod de trasat la scara 1:1. Am gasit o deplasare de 4mm pe fiecare directie (deplasari egale, deoarece oglinda este fixata la 45 grade).
Rezumatul este urmatorul:
1.Pentru ca axa optica a focuserului sa coincida cu cea a primarei, suprafata secundarei trebuie sa treaca prin punctul de intersectie al acestor doua axe, inclinata exact la 45 grade.
2. Pentru a folosi intreaga suprafata a ambelor oglinzi (presupunand ca sunt corespunzator dimensionate), secundara trebuie tranlatata, in planul anterior mentionat, care include intersectia axelor optice ale focuserului si a primarei, mai departe de focuser si mai aproape de primara.
3. In general, firmele realizeaza din fabrica aceasta deplasare prin lipirea excentrica a secundarei pe suport. Cand suportul secundarei este centrat in tub, secundara este mai departe de focuser.
4. Pentru telescoapele rapide, metodele de colimare care incep cu CENTRAREA imaginii secundarei in focuser sunt putin gresite.
Anexez schita 1:1 a telescopului, pe care am facut masuratorile si rezultatul jocului, inele de difractie pe niste margele-martisor minuscule( ~1mm?), fotografiate prin ocularul 3,2mm de la 3,5m.

[Mircea Pteancu]

Felicitari pentru modul in care ai aprofundat cunostintele despre colimare.
As sugera totusi sa retinem ca deplasarea secundarei de care se vorbeste o fi avand efecte pozitive pentru fotografie si pentru observatorii de stele variabile.
Dar la observatiile vizuale de finete/rezolutie inalta,cum sunt prin excelenta cele de stele duble si cele de planete,prin acest reglaj se compromite figura de difractie.
Eu unul nu am de gand sa fac un asemenea reglaj,am vazut ,,cu ochii mei'' ce efect negativ au asupra figurii de difractie chiar si dereglarile mici.
Am scris acest comentariu nu din spirit de polemica ci pentru incepatorii care ar putea intelege ca acest reglaj este ,,obligatoriu''.Nu este.
Este o raspantie de drumuri in care trebuie sa te intrebi ce castigi si ce pierzi atunci cand alegi deoarece este o situatie ,,sau/sau''.
Mircea

[aandrei]

Sunt ultimul care as incepe o polemica, doar din spirit de contrazicere.
Am deschis acest topic TOCMAI pentru a-mi lamuri aspectele contradictorii din diferite tehnici.
Colimarea poate fi inteleasa plecand de la aplicarea principiilor fundamentale. Unul dintre acestea este ca secundara trebuie sa aiba aria MINIMA si SUFICIENTA. Ca si corolar, deducem ca secundara trebuie sa aiba utilizata INTREAGA suprafata. Daca exista arie de secundara neutilizata, inseamna ca secundara nu are suprafata minima, deci intram in contradictie cu primul principiu. Montarea secundarei cu centrul geometric pe axa de simetrie a focuserului, lasa o zona de oglinda secundara neutilizata (spre focuser) sau o zona de oglinda principala neutilizata (in jumatatea opusa focuserului). Deoarece "capetele" secundarei intercepteaza conul razelor ce vor forma imaginea in zone diferite, cu raze diferite, singura solutie pentru ca secundara sa fie utilizata in intregime este sa fie miscata, in acelasi plan cu suprafata ei, mai departe de focuser si mai aproape de primara. Exagerand cu precizarile, oglinda secundara este o elipsa si trebuie sa aiba exact forma si dimensiunile unei "felii de con", mai precis intersectia dintre planul inclinat la 45 grade, dus prin punctul de intersectie al axelor geometrice ale focuserului si oglinzii principale cu conul format de razele reflectate de catre primara ce formeaza imaginea unui punct aflat la infinit.
Imaginea nu are de ce sa fie "inrautatita" in nici un fel de pozitionarea corecta. Practic, daca oglinda secundara este SUPRADIMENSIONATA (cu dezavantajele care rezulta), ea poate fi pozitionata si cu centrul geometric pe axul de simetrie al focuserului, cand va fi vizualizata drept "centrata" prin tubul focuserului.
Imaginea se INRAUTATESTE in orice situatie in care:
1. AXA de simetrie a focuserului,
2. AXA de simetrie a oglinzii principale si
3. PLANUL oglinzii secundare nu se intersecteaza in acelasi unic punct.

Mircea: aceste conditii fundamentale sunt usor de realizat cu ochiul si capacelul gaurit. Ele nu au legatura cu utilizarea in intregime a suprafetelor oglinzilor, lucru care probabil nu este fundamental pentru separarea stelelor duble, in special in comparatie cu - la propriu- colimarea componentelor optice. Posibil ca de aceea, colimarea realizata "fundamental" sa dea rezultate mai bune practic decat cea care, luind in calcul amanunte ca suprafata oglinzilor, etc, sa duca, practic la stricarea colimarii initial obtinute, perturband intersectia dintre axa focuserului(ocularului), axa primarei, planul secundarei. Eu am fost multumit si de imaginile produse cand secundara era montata cu centrul geometric centrat, fara sa sesizez ca imaginea era, probabil, ceva mai intunecata.

[Mircea Pteancu]

Aceste consideratii geometric corecte asigura iluminarea uniforma pe un contur de imagine simetric departat de axa optica.Insa strica simetria din punct de vedere al difractiei pentru ca se desimetrizeaza obstructia ,ceea ce inevitabil deterioreaza rezolutia.
Si eu am fost convins de necesitatea deplasarii oglinzii secundare dar de cand fac observatii la grosismente relativ mari si in decursul carora ma intalnesc prin tufele de zmeuris ale imaginilor reflectoarelor cu ursul grizzly numit difractie, nu mai sunt.Si asta iti face franjuri imaginea la cea mai mica asimetrie.
Mircea

[dragos.n]

@Aandrei.

Nu e vorba de nici un fel de polemica, ci doar de un desen facut poate un pic in graba, si de o gresita interpretare a perspectivei. In fond, problema aceasta, a ''offset-ului secundarei'' e cunoscuta de sute de ani.

Astfel e adevarat ce spui tu, si am spus si eu mai sus, ca axul focuserului nu trece prin centrul geometric al secundarei. Dar, surpriza, daca o sa te uiti cu atentie pe desenul de mai jos, care reprezinta un newton cu un F extrem de scurt, 2,5, o sa vezi ca o persoana care se uita printr-un Cheshire, sau printr-un capac cu o gaura foarte mica, facuta fix in centru, va vedea marginile tubului focuserului, si exact distantate de ele, marginile secundarei, atat cea de jos cat si cea de sus. Deci, datorita perspectivei, oglinda secundara pare a fi in centrul tubului focuserului.

Daca nu crezi, poti sa refaci desenul cu atentie si te vei convinge.

[aandrei]

Ai dreptate, Dragos, unghiurile sub care se vad marginile secundarei (de sus, de jos) sunt EGALE si aceleasi cu cele formate de razele convergente in varful conului NEDEVIAT. Acum pare simplu de inteles ca secundara pur si simplu "muta" varful conului, in afara tubului principal, unde poate fi observat.
Ai dreptate, Mircea, cand oglinda secundara este plasata corect, este simetrica fata de axa optica a oglinzii principale.
Multumesc pentru ca, in loc sa ma ignorati cu superioritate, m-ati lamurit.
O zi frumoasa!

[Mircea Pteancu]

aandrei
la modul sistematic,foarte organizat in care ai atacat subiectul,nu prea vad cum si de ce sa te trateze cineva cu superioritate.
Din partea mea ai tot respectul.
In plus,cum am mai spus-o,deplasarea/excentrizarea secundarei unui newtonian este o necesitate daca vrem sa vedem o stea ca fiind de aceeasi magnitudine,indiferent ca este la stanga sau la dreapta de axa optica.Nu am idee cat de important este acest lucru pentru astrofoto dar pentru cei care observa stele variabile aceasta este o cerinta vitala.

Astept cu interes noile tale experimente.

Cer senin,Mircea