[nobody]

@catalin dumitru:
In acest caz nu este nimic de explicat deoarece ai pornit de la o premiza gresita, hai sa-i zicem presupunere: "un 10X80 va oferi o imagine mai luminoasa decat cea naturala"
Un presupus binoclu de 10X80 iti va da o pupila de iesire de 8 mm.
Ce-i peste 7 mm se pierde, nu poate intra in ochi, oricat ai vrea de mult.

Totusi, exista asemenea binocluri militare, dar nu pentru ca ofera o luminozitate mai mare decat un 10x70, ci pentru ca asigura un confort vizual in cazul alinierii imperfecte a celor doua pupile (de iesire din binoclu, si de intrare la ochi) in conditii extreme. http://www.handprint.com/ASTRO/IMG/misalign.gif

Vezi si binoclul: http://www.cloudynights.com/item.php?item_id=196
The exit pupils are 8mm, larger than any human being's pupils could possibly dilate even after a week in a cave. This means some light is wasted, but the advantage is that the view through the binoculars easy for your eyes to grasp and hold. This would have been helpful if you wanted to use the binoculars while your tank was bouncing across a field, but it also means that the 10x80s are exceptionally comfortable. There is no trick to viewing and even inexperienced users will find them easy and pleasurable to look through for a long time.

@ursamajor:http://www.chuckhawks.com/big_telescope.htm
The telescopes recommended in this article are portable, easy to use and allow the novice to grow in the hobby. In a nutshell, they are the kind of scopes that get used. Many expert astronomers are using the same or similar telescopes. They know scopes that are easy to use get used, while the giant dinosaur-scopes languish in storage.

Telescope aperture: How Much Do You Need and How Much Can You Stand?
http://www.chuckhawks.com/telescope_aperture.htm

@Stanescu Octavian: dupa cum zici si tu, in anumite conditii, tot mai rar intalnite, se merita sa ai si un telescop mare. Doar ca unul mare nu poate sa-l inlocuiasca pe cel mic. Si nici invers.
Pentru DSO iti trebuie mai mult un cer fara poluare luminoasa decat o apertura enorma. Cred ca esti de acord cu asta. Iar daca tot te alegi cu un telescop mare, acesta trebuie sa fie si de calitate. Iar la cele comerciale ieftine ("recomandate" incepatorilor) calitatea nu este cel mai important criteriu ...

[pcris]

Si eu vad asa cum am aratat si intr-un desen la pagina 4.
Oricarui punct (P) de pe obiectul cosmic, indiferent ca e stea, planeta sau nebuloasa ii va corespunde o imagine in obiectiv (P') iar acest punct imagine va fi format de un numar mai mare de raze in cazul aperturilor mai mari. Imaginii formate de totalitatea acestor puncte ii va creste luminozitatea totala proportional cu patratul diametrului sau cu aria obiectivului. pare insa un mic paradox caci desi fiecare punct al imaginii ar trebui sa fie mult mai luminos, totusi pe unitate de arie a imaginii marite luminozitatea nu ar trebui sa varieze semnificativ fata de observarea cu ochiul liber Asta cred ca vroia sa arate nobody...
Cum spune dl. Stanescu Octavian, pierderi de calitate/luminozitate au loc daca spotul luminos are la iesirea din ocular diametrul de peste 7mm, sau in cazul celor tineri, de 8 mm astfel incat ochiul sa nu poata capta toata lumina.
Nu prea cred totusi ca Andromeda de exemplu are aceeasi stralucire vazuta printr-un telescop cu diam de 300mm la X50 sau vazuta cu ochiul liber.

[nobody]

@pcris:
Vei avea ceva probleme sa incadrezi Antromeda la 50x chiar si cu un ocular Ethos de 100 de grade camp aparent. Dar asta-i alta poveste ...

Si sa nu confundam luminozitatea de suprafata cu luminozitatea totala.
Cantitatea totala de lumina este mai mare dar, in acelasi timp, este mai impastiata pe o suprafata mai mare. De aici si senzatia de "orbire" la Luna. Asta deoarece Luna, cu ochiul liber, iti ocupa f. putin din campul vizual. Dar luminozitatea pe suprafata nu va fi niciodata mai mare decat cu ochiul liber.

In anumite conditii, unele puncte de suprafata se comporta ca surse punctiforme.
De aici apar unele castiguri subtile dar limitate la telescoapele mai mari.
Oricum, castigul este mult mai mic comparat cu eforturile de marire a diametrului oglinzii.
Si, inca o data, doar la telescoapele mari de calitate deosebita.

Fa cateva experimente si vei intelege mai bine ce se intampla cu obiectele extinse:
Uite-te la cer, cu telescopul, la amurg sau la rasarit. Vei vedea cerul mai luminos decat cu ochiul liber ?
Fa acelasi experiment, dar in timpul noptii, cu un pom ce abia-l distingi la orizont.

Ia un aparat foto si masoara luminozitatea in centru (center spot metering) direct la Luna, astfel incat zona masurata sa fie mai mica decat Luna in sine.
Pe urma pune acelasi aparat la ocular (fara a schimba focala) si masoara din nou luminozitatea.
Desigur fara a depasi pupila de iesire de 7 mm (cam aceasta este limita ochiului tanar ... nu 8mm).

Vezi mai multe aici: http://www.telescope-optics.net/functions.htm
Considering that surface brightness of the telescopic image diminishes with the square of magnification, it is always lower - at least for the transmission loss at the minimum useful magnification, and more at higher magnifications - in the image seen through a telescope, than in the image seen by the naked eye. However, telescopic image on the retina is much larger, and the total of light energy - or total brightness - much higher. That is why the Moon appears so much brighter in a telescope, despite its surface brightness being normally (due to magnification) much lower.

Un alt aspect: o pupila de iesire mai mare (pana in 7 mm) creste efectele aberatiilor optice ale ochiului. In special la cei care au probleme de vedere (chiar minore). Acest fapt explica ceea ce spunea Mircea Pteancu despre grosismentul mai mare necesar la telescoapele mai mari pentru a rezolva aceleasi stele duble. Diferenta este la "exit pupil". La un telescop mai mare, la acelasi grosisment, exit pupil este mai mare si are influente nefaste asupra ochiului. Influente mai mari decat presupusul castig de rezolutie, ( rezolutie care este pur teoretica ! pentru un instrument perfect in conditii perfecte). Realitatea este alta.

Asa ca, celor care o tot dau impotriva teoriei, le sugerez sa fie mai atenti cu ce argumente vin

[pcris]

[nobody]

Pentru ca steaua ramane un punct oricat maresti pana la limita difractiei. Cel putin cu telescaope normale.

In schimb, la un obiect extins ai multe puncte suprapuse ce le vezi ca un singur punct, la un grosisment mic.
La grosisment mai mare, incepi sa le distingi "separat".
Ce a fost un punct inainte, sa zicem, sunt 4 puncte care insumate au aceeasi luminozitate totala dar acum ocupa o suprafata de 4 ori mai mare ... si fiecare in sine au 1/4 din luminozitatea totala.

Ca un balon colorat care-l tot umfli si vezi ca-i paleste culoarea.

http://www.handprint.com/ASTRO/ae2.html#photometry

[valy]

[cmatei]

[valy]

[cmatei]

Nici la lucky imaging nu depasesti cel mai bun PSF obtinut facand stack... Da, bati seeing-ul - intelegand prin asta strict "PSF al unei expuneri lungi" - dar aplici la pere o masura pentru mere, si in continuare nu din stacking obtii acel plus de rezolutie, asta semnalam.

[valy]

Atunci reformuleaza pct. 1.

[Regele IONESCU]

Salut! Postez aici, ca să nu mai deschid un topic(nici nu știu unde să-l deschid). Am citit toată discuția, toate replicile de până aici, și mi-a luat ceva timp! (Puțin offtopic: mă deranjează că au fost șterse replicile celor care nu mai sunt membrii forumului. Ori ștergeți cu totul, să nu se mai vadă nici urmă, ori lăsați, ca să înțelegem ceva.)

Problema mea:
Vreau să îmi construiesc un telescop pe care să îl folosesc predominant la astrofotografie, la început planetară, dar să pot să văd și ceva deep. Observația directă mă intersează mai puțin. Nu am nici un fel de experiență practică, afară de cea teoretică(adică am citit cam tot ce se putea citi) în construirea instrumentelor optice, nu am șlefuit niciodată o oglindă. Prima ispită este să încep cu o oglindă cât mai mare posibil(dacă tot o fac, să o fac mare, pentru că nu știu dacă voi mai face alt instrument). Am găsit sticlă flat de 20mm, la un magazin. Vânzătorul a zis că nu poate să mi-o taie rotundă, dar poate să îmi taie pătrate de orice dimensiune. Îmi vine să îi cer să îmi taie două pătrate de 35x35 cm. Acum, voi ce îmi recomandați, cât de mare să fie prima(și probabil ultima) oglindă? De vreo câteva zile mă chinuie această dilemă: aș începe cu o oglindă mică, să îmi fac mâna pe ea, dar nu aș vrea să fie prea mică, vreau totuși să fac astrofotografie cu ea, să fotografiez planete și ce s-o mai putea. Dacă încep cu o oglindă mică, sigur o să vreau să mai fac și una mare. Dar dacă încep direct cu aia mare, nu muncesc mai puțin, nu economisesc bani și timp?

Vă rog în principal să îmi spuneți cu ce să încep, cât de mare să fie prima oglindă? Să mă mulțumesc cu un newtonian sau să încerc un Schmidt-Cassegrain?

Mulțumesc!
Cristian.

[Stanescu Octavian]

Cu sticla de 20mm grosime nu poti face 35cm diametru oglinda . abea faci 20cm si aia sprijinita in 9 puncte. daca totusi vrei repede telescop cumpara oglinzi da cineva set 12" foarte ieftin .http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=117479#117479
sa faci tu acum fara experienta 35cm e imposibil . incepe cu 10-15 cm sa vezi care e mersul ce materiale si dispozitive de masura trebuie sa ai sau sa construiesti. sa ai o camera alocata pt atelier de lucru.

sporr

[Erwin]

Bună seara, Măria Ta!
Cu plecăciunile de rigoare, mă rog să binevoiți a mă asculta, un oarecare plebeu, căci mare pricină am pățit și eu acum câțiva ani muncit de aceleași gânduri și aceeași dilemă: să mă apuc de șlaif sau mai bine să iau oglinzile de gata? Până la urmă s-a ivit taman această pleașcă: am luat ieftin de la bazar o oglindă sferică, cu focala prea scurtă pentru un newtonian de 8", așa că am dat-o la nenea specialistul și mi-a făcut din ea un sistem cassegrain clasic, cu secundara aferentă cu tot. M-am socotit bine: la urmă mi-a ieșit un instrument grozav, care probabil îmi va supraviețui, că, nu-i așa, sticla nu se uzează și nici inoxul nu ruginește. Să fim sănătoși cu toții și s-avem parte de cer senin, că stelele-s acolo mereu!

[Tavi F.]

Sau, evident, l-ati putea indruma pe om sa-si slefuiasca singur o oglinda de newtonian... in spiritul acestui sub-forum ATM (Amateur Telescope Making)! Pentru servicii si comert se duce la Bazar (acolo-i locul dedicat). Fara alte contaminari aici.
Doar ca i-ati mai putea sugera sa se limiteze, pt. inceput, la un diametru de 200mm al oglinzii obiectiv. Precis nu va regreta.

@RegeleIonescu, nu vrei sa precizezi sursa care ofera placi de sticla float cu grosime de 19 mm (banuiesc)? In topicul de materiale: http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=3071&start=180
Bine ar fi ca magazinul la care te referi sa ceara preturi corect calculate inclusiv pentru bucatile mici. Dar asta ramine de aflat.
Cei de la Glassexpert, de unde luasem eu de 2 ori, s-au facut mari magari in ultumul timp umflind nejustificat de mult preturile la comenzile reduse cantitativ! In loc se se bucure naibii ca mai vine cite unul sa le cumpere ciurucuriule pe care ei oricum nu le mai folosesc la nimic!

[catalin dumitru]