[dan_adi]

Ce ocular recomandati pentru vizualizarea planetelor? Am un telescop cu apertura de 254 mm, pe montura dobson, distanta focala 1200mm, f/4.7.
A venit cu un ocular s.plossl de 10 mm si respectiv 26 mm.

Am si un barlow 2x , pe care l-am folosit impreuna cu ocularul de 10 mm pentru observarea planetelor (Martele se vede destul de mic,n-am surprins nici un detaliu, Jupiterul se vede ok, Saturnul nu prea bine pentru ca il prind imediat dupa apunerea Soarelui)

Eu ma gandeam la un ocular Plossl Wide Angle de 4mm. As obtine 300X putere de marire.. e destul? sau fortez deja nota la 300x )

[dragos.n]

Pentru dobson ar fi mai bune niste oculare cu camp larg. 65 grade sau peste, pentru ca la puteri mari, planetele fug repede din campul vizual. Pe de alta parte. cele mai bune planetare sunt ocularele orthoscopice, care insa au camp ingust, 40 grade. Eu sunt destul de multumit de Baader Hyperion, dar daca ai bani de ceva la 250 euro un ocular, atunci poti sa incerci un Vixen VLW sau un Nagler de la TeleVue. Daca nu, sa stii ca nu a murit nimeni pentru ca a folosit Plossl.

Poti sa depasesti fara probleme 300x cu telescopul tau, daca '' ii dai aer rarefiat'' adica de munte. La campie, depinde de calitatea atmosferei in seara respectiva, si de inaltimea planetelor pe cer. Cu cat mai sus, cu atat mai bine.

[cudjo66]

Recomand cu caldura ocularul Axion LX 7 mm de la Celestron 82 grade camp vizual.

[dan_adi]

Multumesc pentru sfaturi

[Marius Laza]

Daca la ocularele pe care le ai: 26 mm ; 10 mm si lentila barlow 2x, mai adaugi doua oculare, unul de 18 mm si altul de 7 mm obtii urmatoarele mariri posibile :

- ocular 26 mm.............................marire 46x
- ocular 18 mm.............................marire 67x
- ocular 26 mm + barlow 2x...........marire 92x
- ocular 10 mm..............................marire 120x
- ocular 7 mm...............................marire 171x
- ocular 10 mm + barlow 2x............marire 240x
- ocular 7 mm + barlow 2x............marire 343x

Dupa cum se vede fiecare marire este cu circa 40% mai mare decit precedenta, asigurind o acoperire optima a cimpului de mariri.

Combinatia: ocular 18 mm + barlow 2x da o marire de 133x , care este foarte apropiata de cea de 120x obtinuta cu ocularul de 10 mm.

Presupun ca telescopul are optica la limita de difractie (λ/4) situatie in care nu “duce” mariri mult mai mari decit diametrul in mm, adica 254 mm in cazul tau. Prin urmare marirea de 343x mi se pare suficienta. Oricum urmatoarea marire ar fi 480x , pentru care ti-ar trebui un ocular de 2,5 mm.

Daca lentila barlow pe care o ai este buna, eu ti-as recomanda pentru planete un ocular de 7 mm.

[dan_adi]

Multumesc Marius pt sfaturi. Azi am avut ocazia sa ajung
intr-un loc nu departe de oras unde nu era nici un bec, cer senin

Am putut observa Jupiterul la o marire de 240x (ocularul de
10mm + barlow 2x )fara nici o problema, se vedea mult mai bine
decat de pe balcon ), imaginile la M28,M22,M11,M27,M110,M81
M82 foarte frumoase,precum si galaxia Andromeda in toata splendoarea ei.
Lentila Barlow de care m-ai intrebat este de la Celestron,Omni 2x.

Un ocular Ultra Wide Angle(67 grade) de 6 sau 7 mm ar merge
cuplat cu Barlow, sau cuplarea ar reduce din campul vizual de 67 grade?

[auriga]

pai barlow-ul iti reduce clar campul. Vezi cu ocularele wide la f/4.7-ele tau s-ar putea sa te deranjeze coma. Ar fi bine daca poti sa-l testezi inainte sa vezi daca iti place. Cum sta cu colimarea? La f/4.7 e importanta. Eu am acelasi instrument, e decolimat (am un cheshire), n-am avut inca timp sa-l colimez.

[dragos.n]

Cred ca Dan-Adi se referea la campul vizual aparent FOV, nu la cel real. Nu am testat toate ocularele de pe lume, (as vrea eu ) dar la ocularele care le am pe 68 si pe 70 grade FOV, nu apare o asemenea ingustare, daca atasez un barlow.

[zoth]

[auriga]

pai campul real, la el m-am referit. doar el se schimba cand pui barlow2x, reduce focala ocularului de 2-a ori, ai de 2-a ori mai putin camp (acelasi camp). respectiv 0.433 si 0.216 cu ocularul de 10mm/52 grade. daca ocularul era mai wide, de ex. 67 grade, era 0.558 -> 0.279 grade.
am (re)adaugat un link util http://www.stargazing.net/naa/scopemath.htm

[dan_adi]

[dragos.n]

Am sa incerc sa iti explic cum pot eu mai bine. Sper sa se si inteleaga ceva, ca treaba asta cu colimarea e usoara dar e complicata, sau invers Mai ales cand vrei sa o explici.

Din imaginea postata de tine, se pare ca imaginea oglinzii primare este concentrica cu imaginea suprafetei reflectante a oglinzii secundare, iar cercul care marcheaza centrul primarei este si el concentric cu celelalte. Apare insa si imaginea unei muchii a oglinzii secundare in cadru.

Primul lucru pe care trebuie sa-l faci este sa faci incet o cursa a focuserului de la un capat la altul, si sa vezi daca imaginea ramane la fel, sau se modifica. Daca ramane la fel ca in desen, e bine. Telescopul este destul de bine colimat, dar din motive necunoscute, in fabrica, focuserul a fost montat un pic stramb, si ei au facut colimarea cu el asa.

Daca nu se intampla asta, e naspa. Ar trebui sa o iei de la capat. colimand intai focuserul pentru a fii perfect perpendicular pe tub, si pe centru. Pentru asta, trebuie sa marchezi cu mare precizie, un punct perfect opus axului focuserului, pe peretele interior al telescoppului, si, cu un laser colimator sau cu un cheshire de fabrica, sa aduci focuserul in pozitia optima. Dar asta nu o poti face decat daca dai jos oglinda secundara cu tot cu spiderul care o tine. Asa ca deocamdata nu te sfatuiesc sa faci asta.

Fa altceva. Ia un carton alb, si pune-l in tub, intre primara si secundara, astfel incat atunci cand te uiti prin focuser, sa vezi secundara si cartonul, nu si primara, ca sa nu te deruteze. Pune focuserul la o extrema, de preferat , in cea externa. Centreaza secundara in imagine, astfel incat imaginea ei sa fie si pe centru, si rotunda. Cand ai reusit, fa o cursa a focuserului, pentru verificare. Daca imaginea nu sta pe centru, repeta operatia, cu focuserul in pozitie cealalta. Fa chestia asta de 2-3 ori, poate nu va fi nevoie sa umbli si la focuser.

Daca nu iese bine, atunci uita-te la baza focuserului. Acolo ar trebui sa fie niste suruburi, 6 la numar. Cu trei poti ridica focuserul, cu trei il poti stringe. Cu focuserul pus in pozitia interna, centrezi secundara, apoi duci focuserul in pozitia opusa, si umbli incet si pe rand la suruburi, pana cand secundara ajunge in centrul imaginii. Va trebui sa verifici,si eventual, sa repeti operatia de cateva ori, pana cand vei reusii sa pastrezi secundara pe centru, pe tot drumul focuserului.

Apoi vei revenii la colimarea primarei. E posibil sa trebuiasca sa mai umbli un pic , si foarte usor si la secundara. In final, fie vei obtine o imagine perfect centrata, fie una asemanatoare celei pe care o ai acum, cu o margine a secundarei mai vizibila. Daca aceasta ''umbra'' este situata pe directia axei tubului, asa cum vezi tu prin focuser, sau in partea perfect opusa, e bine. Daca nu, trebuie sa o iei de la capat Asa ca inarmeaza-te cu rabdare, si vei reusi.

Dupa asta, nu va mai trebui sa faci colimarea decat din primara, cel mai bine inainte de fiecare observatie, dupa ce telescopul a fost pus in pozitia de lucru. Sau obligatoriu, daca ai transportat telescopul pe distante mari. Poate vei auzi pareri, conform carora, poti colima telescopul odata la cateva luni sau un an. Eu unul prefer sa nu ascult aceste pareri. Ce vei face tu, e treaba ta.

[dan_adi]

Am plimbat focuserul de la un capat la celalalt si imaginea ramane perfect centrata .. nu se modifica nimic ..deci sa inteleg ca e de bine, nu mai umblu la el

[auriga]

aici se spune ca la telescoapele rapide sub f/5 (asta fiind un f/4.7) ar trebui sa existe un offset exact ca cel prezent in imaginea lui @dan_adi : http://www.adur-astronomical.com/collimati...0guide.htm

[dan_adi]

Am facut si eu umpic de research pe gigapedia ieri si am gasit cartea Star Testing Astronomical Telescopes de Harold Richard Suiter, iar la pagina 117 spune ca in telescoapele rapide se obtine la colimare imaginea asimetrica care am postat-o mai sus ..deci telescopul nu are nimic pana la urma .. e bine colimat . Omul cat traieste, invata
Citatul din carte :
"A good example of one such temptation is the decentered appearance of the second reflection in the diagonals of Figs. 6-5 and 6-8b. Remember, these systems are correctly aligned, but the reflection of the
bottom of the focuser is still decentered, an especially large effect in fast
mirrors with big diagonals.
When they first notice this decentering, many first-time telescope collimators start tugging at the diagonal, and end up destroying their hard-won coarse alignment. People are unusually disturbed by this decentering, and they often skew the alignment until these circles are approximately concentric as well."