[florin.mingireanu]

Salutari,

In acest topic doresc sa lansez provocarea de a participa la o misiune stratosferica pentru captura de micrometeoriti din Perseide si Geminide. Am ales acesti doi curenti deoarece sunt generati de "surse" diferite precum si datorita intensitatii mari din ultimii ani.

Incarcatura stiintifica va avea un colector dedicat de micrometeoriti- in acest stadiu consideram structura alveolara drept un candidat puternic. De asemenea consideram tehnologic posibilitatea de a izola suprafata colectoare pentru tot zborul in afara de segmentul de altitudine interesant pentru captura particulelor.
De asemenea va exista capacitate de inregistrare a parametrilor atmosferici: temperatura, presiune, radiatii cosmice, radiatii UV/IR precum si senzori chimici.

Evident nacela va folosi acelasi sistem de urmarire a traiectoriei pe care l-am folosit in cele trei zboruri anterioare. Sistemul furnizeaza coordonatele nacelei, viteza, orientarea.
In plus va exista un calculator de zbor care va coordona decuplarea automata a nacelei de balonul purtator in conditii predefinite. Se va elimina astfel incheierea zborului prin burstul balonului.

Revenind la primul paragraf al acestui mesaj: cum puteti participa? Propunand experimente care sa fie purtate pe aceasta nacela. Sunt disponibile 3 locuri fiecare cu 100 grame buget de masa si volum intr-un cub cu latura de 10 cm. Pot fi asigurate porturi pentru scoaterea anumitor senzori aferenti acestor experimente in mediul exterior.
De asemenea alimentarea cu tensiune pentru fiecare experiment (daca va fi necesara) este asigurata prin unitate separata de pe nacela: fiecare experiment are disponibil 12 V si un curent maxim de 0.2 A pentru 3 ore. Practic aveti energia furnizata si nu trebuie sa consumati din bugetul de masa/volum pe care-l aveti la dispozitie.

Cu stima,
Florin

[valy]

Particulele ce trebuie capturate plutesc in aer sau au viteza? Sunt de tip praf sau piatra? O solutie de tip gel/spuma in care sa sa prinda materialul nu e o posibila abrodare?

[florin.mingireanu]

E vorba de micrometeoriti cu viteze considerabile (unii depasind lejer 70 km/s).

Aerogelul este solutia pe care cred ca o vom utiliza pentru captura. Aerogelul insa trebuie pus pe ceva - si anume pe o suprafata mare pentru a mari probabilitatea de colectare.
Pe de alta parte suprafata mare expusa la mediul exterior nu este compatibila cu zborul...

De aceea vom realiza probabil o structura alveolara care se va deschide undeva sus si pe care se va afla stratul colector de aerogel. Apoi inchidem structura si revenim la sol.

Florin

[valy]

Balonul nu poate fi acoperit cu gel? Se sparge controlat si pica impreuna cu nacela.

[florin.mingireanu]

E foarte dificil de acoperit cu ceva suprafata balonului. In timpul zborului balonul se extinde de la 2 metri diametru cat are la sol la aproape 12-13 metri diametru la altitudine maxima.

In plus doresc sa colectez doar micrometeoriti si nu tot praful de la sol pana la altitudinea maxima.
Practic vom colecta particule, unele dintre care nu au nici o sansa sa ajunga pana jos/pe sol.
Iar starea lor fizico-chimica ar trebui sa fie mult mai apropiata de starea din spatiul interplanetar decat a particulelor care deja au ajuns pe sol dupa traversarea intregii atmosferei.
Colectorul nostru e plasat practic la interfata superioara a atmosferei, deasupra a peste 98% din atmosfera.

Florin

[Erwin]

Când am urmărit zborul din Australia pe hartă am observat că după spargerea balonului, deși pe film s-a văzut o cădere rapidă datele de telemetrie indicau o cădere relativ lentă. Cum a fost căderea reală? Ar fi timp suficient pentru utilizarea unui panou colector extensibil care să funcționeze ca o parașută, înainte de deschiderea parașutei pentru aterizare?

[florin.mingireanu]

Salutari,

Caderea din datele de telemetrie este cea corecta. Pe film exista doar impresia ca a cazut rapid. Filmul pe care probabil l-ati vazut este cel din colajul prezentat pe www.stiintasitehnica.com
Acel film contine doar bucati din filmul "total".
Caderea cu parasuta este de aproximativ 30 de minute iar din variatia vitezei cu timpul (deci acceleratia) se poate observa si cand devine parasuta "eficienta": undeva sub 17 km.

Eu as intentiona sa deschid panoul colector atunci cand trec de 25 km altitudine si sa-l mentin deschis pana la 37-39 km. As folosi si un alt tip de balon pentru altitudini mari astfel incat sa am garantata altitudinea respectiva.
Apoi as inchide panourile colectoare imediat inainte de desprinderea comandata de balon. Motivul pentru acest lucru este de a evita sa strang panourile colectoare in timpul rotatiilor brutale ale nacelei pe portiunea de cadere. Se pot evita astfel o serie de probleme mecanice.

Cu stima,
Florin

[ozn]

[MESAJ SISTEM]: Acest mesaj nu este vizibil public, datorita statutului utilizatorului care a scris mesajul.

[florin.mingireanu]

Prin lejer ma refeream ca sunt multe evenimente inregistrate cu viteze de peste 70 km/s.

Peste 42-43 km/s ar iesi din Sistemul Solar- considerand orbita Pamantului. Multe particule vin la "interceptie" si astfel se compune viteza cu viteza orbitala a Pamantului. De aceea multe evenimente depasesc 70 km/s.

Pe noi ne intereseaza in special praful cometar- Perseidele. Geminidele vor fi folosite drept referinta de asteroizi- in speranta ca vor fi capturate particule.

Edit: surpriza surprizelor poate sa vina atunci cand sunt particule si cu viteze de peste 90 km/s. Asa se intampla ca lucrurile nu sunt chiar ca pe google.com si din cauza ciocnirilor sau din cauza ca nu sunt pe orbite inchise in jurul Soarelui acele particule pot sa se incapataneze sa aiba viteze considerabile peste viteza maxima corespunzatoare unei orbite inchise in jurul Soarelui. Iar daca sunt pe orbite deschise inseamna ca sunt particule extra-solare... si nu-i interesant sa le capturam? De ce sa le neglijam?

Revenind la tehnologie: senzorul va putea sa "determine" inclusiv viteza particulelor.

Florin

[valy]

La altitudinea unde ajunge balonul mai e ceva atmosfera, nu se "ard" particulele de praf?

Mecanismul de deschidere/inchidere a recipientului de captura a fost experimentat pana acum? Ma gandesc ca nu e complicat sa il proiectezi insa el trebuie sa mearga in conditii de vant, temperatura, sa nu se incurce cu atele de sustinere a balonului.

[micrenda]

Pot sa fie interesant sa punem un mic "geiger detector"?
Poate sa aduce niște rezultate interesante?

[florin.mingireanu]

Da, corect. Intreaga gama de probleme ale zborului stratosferic...

Tocmai de aceea consider cu atat mai interesant un set de astfel de zboruri.

Planuiesc si zbor test inainte de zborurile efective in timpul dusurilor cu particule...

Contor Geiger ar fi interesant de inclus indiferent ca se captureaza sau nu particule.

Florin

[ozn]

[MESAJ SISTEM]: Acest mesaj nu este vizibil public, datorita statutului utilizatorului care a scris mesajul.

[florin.mingireanu]

http://adsabs.harvard.edu/abs/2004DPS....36.3413W

As zice sa puneti mana pe carte si sa lasati forumurile...pierdeti mult timp si aveti zero realizari. E pacat; pana la urma fiecare om e o sansa. Faceti in asa fel incat sa nu reprezentati o sansa ratata pentru omenire!

Nu are de ce sa se rascoleasca Kepler in Pamant iar dvoastra nu cred ca sunteti in masura sa faceti asemenea afirmatii.

Asa cum am mentionat prin lejer ma refeream la nr particulelor care trec de 70 km/s si nu numai la diferenta cu care depasesc aceasta viteza.

V-am explicat ca praful care nu e pe orbita inchisa in jurul Soarelui (adica daca vine din afara sistemului solar) are viteze mai mari de 72 km/s... Pe link-ul de mai sus puteti gasi documentatie care sa ateste viteze chiar si de 90 km/s pentru acest praf special de care dvoastra nu ati auzit. Spre surpriza dvoastra vitezele respective se ating fara sa fie nevoie de captura in atmosfera joasa in conditii oricum imposibile fizic (datorita dimensiunii particulelor)- conditii pe care doar cineva neexperimentat ca dvoastra putea sa le aduca in discutie. Pentru asta insa trebuie sa cunoasteti fizica iar meditatii gratis nu fac.
Nu a facut nimeni referire la viteze ne-kepleriene si v-as sugera sa nu folositi termeni pe care nu-i stapaniti. Repet, praf extra-solar. Ati priceput?

V-am explicat in mesajul anterior de unde provine valoarea de 72-73 km/s maxima posibila pentru bucatele de roca pe orbite inchise in jurul Soarelui.

Florin

[micrenda]

A possible solution to catch "micrometeoriti" could be a structure similar to this, made with polystyrene.

The problem to solve is how to open and close the aerogel compartment and how to be sure it will not interfere with cables and wind.