[zoth]

Ca sa pui corectorul inaintea secundarei va trebui ca acesta nu doar sa fie mai mare sau egal in diametru cu secundara ci sa aiba si alta focala, altfel corectia sfericitatii nu se mai poate face si explodeaza si focala finala a telescopului. In plus va cere o celula care va duce la cresterea obstructiei centrale si care va fi foarte dificil de aliniat corect. Daca alinierea pe axa principalei nu va fi corecta, chiar aceasta lentila va putea induce un astigmatism de pozitie.
Eu vad schimbarea pozitiei corectorului doar ca solutie teoretica, nu si practica!

Mircea, o intrebare ca sa ma lamuresc si eu ... campul de plina lumina exprimat in mm reprezinta raza sau diametrul cercului iluminat din planul focal?
Personal mi se pare mai intuitiva varianta lui Texereau care exprima campul de plina lumina in grade si spun si de ce: pentru doua telescoape care au CPL exprimat in mm egal vor rezulta campuri unghiulare diferite de plina lumina. Gresesc pe undeva?

[iulian90]

@zoth.

Am inteles ce vrei sa spui. Banuiam eu ca plasarea corectorului in fata secundarei s-ar putea sa fie foarte dificila. Deci aceasta varianta iese din discutie.
Ar ramane totusi varianta cu inlocuirea corectorului dar unul cu diametru in jur de 25-30mm montat in portocular , intr-o pozitie diferita fata de cea a corectorului original ,in care sa anuleze sfericitatea oglinzii principale, depinzand de focala corectorului (intre -80 si -100mm).
Inteleg ca si factorul de forma a corectorului conteaza in anularea sfericitatii, corectorul original este un dublet biconcav asimetric cu focala de -89mm, plasat la 160mm de ocular (de planul focal al acestuia) si la 63mm fata de secundara, fiind cu suprafata cu raza de curbura mai mica orientata spre secundara si cu cealalta suprafata cu raza de curbura mai mare spre ocular. Pus invers, am observat ca corectorul inrautateste aberatia de sfericitate.

Ar mai fi si varianta sa las corectorul original ,dar oglinda secundara trebuie sa o inlocuiesc neaparat, cel putin din cauza faptului ca oglinda originala fie a fost prelucrata prost, fie a suferit tensionare, fiind bagata fortat in suport din fabrica, nici cand am demontat-o si relipit-o in suport in asa fel incat sa nu mai intre fortat in suport, nu a disparut astigmatismul produs de oglinda, semn ca tensionarea ei este iremediabila, nemaiputand sa revina la normal dupa demontarea ei din suport.

[zoth]

Uite niste materiale care s-ar putea sa-ti fie utile:

https://docs.google.com/a/asemonline.org/v...VjYWNjYWEx

https://docs.google.com/viewer?a=v&pid...Y3YmQ0YTg5

https://sites.google.com/a/asemonline.org/...jones-bird

[Mircea Pteancu]

CPL l-am exprimat in diametru, nu raza.

Ai dreptate, cel mai corect este sa exprimam CPL in grade.
Poate chiar in radiani.

Majoritatea autorilor ATM prefera insa sa vorbeasca in unitati liniare ( inch daca-i literatura de limba engleza) desi o jumatate de inch nu-i acelasi lucru in focarul reflectorului meu de 125mm F/ 4.5 sau al Toleascopului de 200mm F/6.16.
Situl Stellafane de asemenea recomanda pentru CPL : ''...Maximize, 1/2 inch or 12mm typical''.
Este o simplificare, doar banuiesc motivul pentru care este folosita.

Nu ma intereseaza sa am dreptate intr-o chestiune sau alta, incerc sa propun solutii.

Dar diagonala de 37mm de la Erwin va vigneta.
Punctul din planul focal de pe axa optica ''va vedea'' oglinda ca pe una de 142mm iar restul ''vor vedea'' oglinda in diverse faze, cam asa cum vedem noi Luna.

Daca ziceti ca solutia mutarii corectorului in fata secundarei nu-i fezabila, am intrebarea daca nu s-ar putea micsora valoarea amplificarii?
Corectorul ar trebui sa intre mai putin in fascicul.
Secundara s-ar putea indeparta atunci de oglinda principala,poate ar fi buna una mai mica ?

Mircea

[iulian90]

Aveti dreptate in privinta oglinzii secundare de 37mm, inseamna ca taie si din conul de lumina axial, reducand si din apertura efectiva a telescopului.
Inseamna ca cu oglinda secundara originala ,care este de 35mm, punctul central din planul focal vedea oglinda principala ca pe una de 139mm, dupa calcule. Deci telescopul de 150mm nu numai ca avea vignetare, ci si era echivalent ca unul de 139mm in diametru cu acea oglinda secundara. Si totusi era mai luminos decat telescopul de 114mm. Pai cu o secundara de 44-47mm si cu un corector cu diametru mai mare de 18mm, telescopul de 150mm ar trebui sa fie si mai luminos decat inainte, fata de reflectorul de 114mm.

Corectorul nu prea merge mutat mai in spate ca sa amplifice mai putin, fiindca nu ar mai corecta aberatia de sfericitate si ar aparea supracorectia. El are o pozitie anume de unde corecteaza aberatia sferica.
O sa incerc sa montez lentila Barlow 2x de la Saiph in locul corectorului, este mai mare in diametru si ar mari mai putin focala , poate ii gasesc pozitia optima de corectie a sfericitatii, daca ar fi sa corecteze , ca din ce stiu , o lentila Barlow este conceputa pentru mari focala unui telescop fara a induce aberatii in sistemul optic.
Am mai vazut o chestie interesanta in cele trei linkuri postate de @zoth. Corectorul Jones-Bird care normal se gaseste in fata secundarei, este format din doua elemente spatiate, nu lipite intre ele, iar elementul divergent este din sticla Crown si elementul convergent din sticla Flint, deci invers fata de elementele la obiectivele acromate, unde elementul convergent este din Crown si elementul divergent din Flint. Nu stiu daca si o lentila Barlow are aceeasi schema optica, similara cu cea a corectorului Jones-Bird. Si nici corectorul telescopului de 150/1400mm, nu stiu daca respecta aceeasi schema optica.
Avand in vedere aceste cerinte minime pentru dimensiunea oglinzii secundare, legate de vignetare, cred ca o sa merg pe varianta cu oglinda mai mare, de 44 sau 47mm, chiar daca ar fi las temporar corectorul original, poate pe viitor o sa rezolv si problema aceasta, daca nu cumva o pot rezolva cu lentila Barlow 2x mai repede, daca o fi potrivita pentru corectia sfericitatii.

Alta varianta ar fi sa mut optica intr-un alt tub mai lung (si mai larg, caci tubul original este cam "stramt" pentru oglinda de 150mm), in care secundara de 37mm de la Erwin sa se gaseasca mai departe de oglinda primara si utilizat un sistem optic format din doua obiective indentice , puse fata-in-fata si care sa sa formeze un al doilea focar in afara tubului, caz in care imaginea ar fi rotita cu 180 grade, iar primul focar, cel al oglinzii primare sa se formeze mai aproape de secundara, caz in care conul de lumina ar avea un diametru mai mic la nivelul secundarei si nu ar mai exista vignetare.
Dar nu stiu cat de bun ar fi acest sistem optic si nu stiu daca corecteaza sfericitatea oglinzii primare. L-am mai vazut pe un site, nu mi-aduc aminte cum se numea, il vazusem mai demult.

[iulian90]

Am gasit pe forum un articol interesant publicat de @tamasflex , legat de micsorarea secundarei la un telescop, cu sistem din doua acromate care formeaza un al doilea focar in afara tubului, iar focarul principal se formeaza in interiorul tubului ,mai aproape de secundara, care la randul ei este pusa mai departe de oglinda primara. Da si formule de calcul a distantei dintre cele doua acromate, care nu trebuie puse unul langa celelalt ci la o anumita distanta intre ele. Oare daca modific distanta intre ele nu ar fi posibil sa lucreze si ca un corector de sfericitate ?

https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.p...mp;start=0

[valy]

[iulian90]

Da. Creste si obstructia, dar este un compromis intre reducerea luminii datorita obstructiei unei secundare mai mari si reducarea luminii datorita vignetarii fascicolului de catre o secundara mai mica.

Iar sa cumpar o primara parabolica nu cred ca as putea prea curand din cauza bugetului redus. O asemenea oglinda care sa aiba o focala apropiata celei sferice, adica una de 150/600 costa peste 1000 lei. Abia daca as putea sa cumpar o secundara de 47mm de 250 lei, dar nu sunt sigur daca o voi lua prea curand.

De aceea mi se pare mai fezabila varianta cu sistem din doua acromate si secundara de la Erwin pusa mai departe de primara, chiar daca ar fi sa mut optica in alt tub. Acromate de 30mm si de 25mm diametru am, o sa fac un alt spider cu suport mai mic decat secundara (nu cum este la telescopul Seben, mai mare vreo 7mm decat secundara de 35mm si mareste obstructia inutil), folosesc oglinda primara cu bariletul original la noul tub, tubul s-ar putea sa il fac din teava PVC de 200mm diametru, din aceea portocalie mai rigida.
Dar ramane sa fac niste teste pana atunci, cu acest sistem optic, sa vad daca va corecta aberatia de sfericitate, inainte de a muta optica in alt tub, altfel, daca nu merge, va trebui sa schimb doar secundara si eventual corectorul, cu unele mai mari si sa las optica in tubul original.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Repet ca sa vad daca am inteles bine : corectorul trebuie asezat la 63mm de axa optica (de secundara)?
Sa inteleg atunci ca acel nemernic de corector se afla adancit 100mm in fascicul ?
Daca-i asa, atunci ca sa accepte intregul fascicul - numai pe axa, deci cu CPL zero mm dar fara vignetare - ar trebui sa fie de 30mm diametru.

valy

In principiu ai dreptate dar acest telescop nu va fi in veci un telescop planetar.
Cu secundara de 45mm va avea obstructie centrala de 30%, perfect acceptabila pentru DSO si stele duble, mai ales daca asta ar inlatura vignetarile.
Baiul cel mare se contureaza insa la corector care imi pare aproape imposibil de inlocuit.
Decat cu unul nou, anume proiectat. Cine va face asa ceva ?

Mircea

[zoth]

[iulian90]

[Mircea Pteancu]

zoth

Daca ti-e greu, uite fac eu munca cea grea :

12mm / 2 = 6mm

Acum poti compara cu raza diafragmei ocularului care poate fi... ? Rmax= 14mm la cel de 1.25'' ?

Aici explica ce este ceea ce eu numesc CPL = Camp de Plina Lumina = Fully Illuminated Field:

https://stellafane.org/tm/newt-web/newt-he...nationSize

De ce banuiesc ca inca si in zilele noastre este sugerat CPL in mm sau inch ?
Un leitmotiv al cartilor de popularizare a astronomiei si de ATM este promisiunea absentei calculelor mai complicate ci , eventual, doar a celor elementare.
ATM vrea sa fie accesibil unui public cat mai larg, care public ''nu prea le are'' cu Mate in general si inca si mai putin cu Trigonometria.
De aceea (cred eu) ca se prefera sa se vorbeasca despre xy mm, nu grade si minute de arc , sau, Doamne fereste, radiani.

Iulian

Ce zici de intrebarea mea despre cei 63mm, te rog ?
Inca trag sperante ca n-am inteles bine ceva.

Mircea

[iulian90]

Am facut si un desen cu pozitia corectorului, unde vine pus.
Daca corectorul ar fi avut macar 25mm, ar fi permis formarea in planul focal a unui CPL de 7,3mm la focala de 500mm, care ar fi marit de corector la vreo 20mm, la focala extinsa de 1400mm, bineinteles, asta in cazul in care reflectorul ar fi avut si oglinda secundara mai mare.

[valy]

[Erwin]

Într-adevăr, Valy, CPL contează să fie maxim în funcție de senzorul utilizat. La vizual se poate accepta o ușoară întunecare la marginea câmpului vizual, Mel Bartels ia în considerare o scădere acceptabilă de 0.4 magnitudini. În practică această scădere nu este percepută decât de un observator experimentat și exigent, probabil de către un veteran de stele variabile.

Iulian, materialele puse de Tamasflex pe forum sunt foarte bune și este păcat că nu le-a adunat într-o carte, pentru că explicațiile sale sunt pe înțelesul ATM-istului amator, sunt trecute prin filtrul propriei sale experiențe. Probabil că multe provin din alte cărți pe care le avea și ar fi fost o problemă de copyright, ar fi trebuit sortate și adnotate corespunzător.

Înainte de a schimba tubul poți folosi metoda "scândura lui Kulin" sau așa ceva. Am folosit și eu "dispozitivul" ăsta când am construit newtonianul Hinds pentru că am avut nevoie de o confirmare precisă a poziției secundarei în tub, toleranța fiind strânsă. A trebuit să scurtez focalizatorul spre a scăpa de secțiunea care intra prea mult în tub când eram în focus. Apoi am schimbat focalizatorul cu totul cu unul elicoidal, mai scurt.