[Tavi F.]

[Stanescu Octavian]

Ca sa fi sigur de convergenta meniscului incearca focalizarea soarelui pe un perete si gasesti si distanta focala.
Daca te referi la corectia aberatiei de sfericitate la oglinzi sigur ca se poate face aplicand ambele metode dar sti ca se inlatura doar cativa microni de sticla ea ramane in continuare concava
cu doua meniscuri am facut si eu simulari,optimizari si se poate obtine un max newton f bun (fara coma) fata de un singur menisc. dar grup divergent in fata, asa da rezultate mai bune.

[zoth]

De convergenta meniscului sunt sigur. Cat despre analiza opticii obiectivului, am facut-o doar ca sa-mi formez o parere de ansamblu, sa stiu cu ce lucrez.
Dragon are dreptate, Rubinarul este in fond un obiectiv foto si pentru asta da cel mai bun randament. Cred ca transformarea pentru vizual speculeaza in esenta "compactitatea" ca fiind cel mai mare atu al lui.
Tavi, cred ca nu ai inteles ce vroiam eu sa intreb: am spus ca parabolizarea unei oglinzi sferice se poate face fizic prin cele doua metode de mai sus, ori prin una ori prin alta ori prin combinatia lor (cel putin teoretic).
Intrebarea pusa se referea la posibilitatile parabolizarii oglinzii principale cu element optic (menisc)... nu putem face o analogie cu parabolizarea fizica? Ce zici?

[Tavi F.]

[zoth]

Ei bine, cam aici vroiam sa ajung.
Eu vad o echivalenta aproape perfecta intre parabolizarea fizica prin procedee mecanice a unei oglinzi sferice si corectarea aberatiilor de sfericitate cu placa corectoare, de aceea am si numit-o parabolizare optica sau parabolizare cu element corector.
Ambele procedee au in mare acelasi scop si aceeasi finalitate.
In definitiv cand sapi intr-o oglinda sferica sa o parabolizezi urmaresti de fapt tot reducerea aberatiei de sfericitate adica micsorarea pe cat posibil a intervalului dintre F si Fm.
Tot ca sa inteleaga toata lumea sa luam trei exemple:
1. combinarea unei oglinzi sferice un un element corector cu k=0 este perfect echivalenta cu parabolizarea fizica unei oglinzi sferice efectuata prin turtirea sau tesirea zonei marginale.
2. combinarea unei oglinzi sferice cu un element corector cu k=2 este perfect echivalenta cu parabolizarea fizica unei oglinzi sferice efectuata prin adancirea zonei centrale.
3. combinarea unei oglinzi sferice cu un element corector cu 0<k<2 este perfect echivalenta cu parabolizarea unei oglinzi sferice prin procedeul de retusare sau combinare a celor doua metode de mai sus.
Revenind la subiectul nostru vedem ca e perfect posibila combinarea unui element convergent cu o oglinda sferica pentru un rezultat final la fel de bun ca si cele rezultate din altfel de combinatii.
Si eu cred ca Rubinarul lucreaza pe undeva prin zona k=2.

[Stanescu Octavian]

La prima vedere pare echivalenta parabolizarea mecanica a og sferice cu parabolizarea prin refractie in menisc sau lama schmidt.
Dar varianta prin refractie e superioara deoarece te scuteste de coma,astigmatism. asta doar daca distanta este optima intre corector si Og ( de obicei in raza curbura a Og la smidt si mai aprope la MAX)
Practic nu ne permitem asemenea lungimi. Dar cu secundare hiperbolice si alte corectoare se poate obtine instrument scurt si bun, uitand de obstructia care creste odata cu scurtarea instrumentului.

[zoth]

Ai perfecta dreptate Octavian, este adevarat ca prin combinatia dintre o placa corectoare si o oglinda sferica mai beneficiem si de alte avantaje asa cum spui, si cine proiecteaza un astfel de instrument trebuie sa stie sa profite de ele. Dar despre lucrurile astea vom mai vorbi.
Eu sper ca am putut face un pic de "lumina" si in privinta acestui interesant instrument care este Rubinarul si va multumesc pentru colaborarea generoasa pe care ati avut-o.
Multumesc si pentru desenul si explicatiile foarte la obiect prezentate de Tavi (nu stiu daca eram in stare sa fac un desen atat de clar).
Am sa va prezint intr-o vreme (cand va fi gata) si transformarea pentru modul vizual pe care am gandit-o.

[lentilozaur]

Pentru ca inca trec printr-o perioada in care sunt interesat de subiectul Rubinar, atasez mai jos o modificare a schemei optice postata la inceputul acestui topic. Schema optica a Rubinarului 10/1000, cel putin a celui pe care il am eu acum este ca cea de mai jos. Al doilea menisc este decupat iar primul este dintr-o bucata, oglinda secundara aflandu-se dincolo de el. In drumul spre ocular lumina traverseaza de 3 ori primul menisc. Intre cele doua meniscuri se afla un distantier metalic. Nu am mai trasat din comoditate razele de lumina. Multumesc.

[dyazzz]

Ridic si eu doua degete cu o idee pe care am clocito azinoapte.Nu are legatura cu acest model dar are legatura cu optica.Credeti ca unul dintre aceste modele ar putea funciona?

[lentilozaur]

Cel de-al doilea chiar se produce. Este un Maksutov Newton. Vezi MN-urile de la Intes Micro.

[dyazzz]

Stiu de maksutov newton.Placa din fata nu este o corectoare.Este un dublet(scuzati in desen nu este dublet) iar oglinda de la capatul tubului este divergenta nu convergenta.

[Stanescu Octavian]

Ajungi pe drumul deja croit de Houghton sau Honders. dar cu oglinda concava se fac
Houghton -cassegrain se poate numi unul din cele desenate .
http://www.telescope-optics.net/Houghton_t...comparable