[Mircea Pteancu]

Teo
felicitari pentru noua achizitie si sa ai parte de multe observatii interesante prin el si,de ce nu,si prin cele de constructie proprie.
Erwin
citesc cu placere descrierea observatiilor tale,contin acel amalgam de date de observatie propriu-zise si de ''probe tehnologice'',care ma fascineaza.Interesanta evolutia ocularelor tale home-made.Daca tripletul are eye-relief asa de mare,te-ai gandit sa combini ocularul simetric avand drept lentila de ochi acest triplet?

Aseara ,Joi,29 Aprilie,am facut observatii doar cu binoclul Fujinon Mariner 7x50mm.
Mi-am continuat studiile in cromatismul stelar.Castor si Pollux au culori foarte diferite.Ati remarcat?
1)Pornind de la Saturn,planeta gigant reflectand lumina solara ,am cautat ce stele sunt deasupra orizontului la noi si care sunt stele cu lumina galben-aurie ca si Soarele,folosind ca etalon Saturn care reflecta lumina solara.Am gasit urmatoarea secventa de obiecte:Arcturus-Pollux-Saturn-Capella.Obiectul cu culoarea cea mai intensa galben-aurie mi s-a parut a fi Arcturus,urmat de Pollux,apoi de Saturn care este de fapt o palida oglinda a luminii solare,iar Capella are in lumina sa cea mai putina culoare galbena ,in secventa mentionata.Arcturus mi s-a parut a fi in mod clar o stea galbena in timp ce Capella contine o nuanta detectabila de galben,culoarea preponderenta fiind alba pastelata usor cu galben.
2)Folosind Marte ca etalon cromatic,am gasit doua obiecte pe cer ,de culoare din aceeasi clasa,un rosu aramiu.Si anume steaua Alphard ,alpha Hydrae,situata mult mai spre Sud-Vest de Marte,mi s-a parut cea mai apropiata ca si culoare.Cealalta stea este Eta Geminorum,care mi-a parut a fi tot rosie dar de un rosu mai palid decat cel martian.
3)Am remarcat o a treia categorie cromatica,in care se incadreaza Vega si Castor cu culoarea lor alba-stralucitoare cu irizatii albastrii.Desi stiu ca acestea sunt stele cu adevarat fierbinti,culoarea lor mi sa pare a fi rece,cromatic vorbind.
Am mai observat M44 in Racul in care ,intr-o arie cu diametrul de 50 minute am numarat 20 de stele;in timp ce in Parul Berenicei/Veronicii am numarat pe o arie de 7 grade diametru,29 de stele.Mircea

[Laurentiu]

Nu poti sa nu adori descrierile lui Mircea. Eu unul abia astept sa ne mai povesteasca cate ceva. Imi aduce aminte, de fiecare data, de ce anume imi place (iubesc) astronomia si cerul cu stele.

PS Diseara vreau sa trag in poze Mel 111 (dupa M44 de acum 2 saptamani http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=52435#52435 , roiul de stele din Cosita Berenicei imi pare a fi o tinta care sa merite camp larg).

[RobertG]

Superb instrument Teo! Sa-l folosesti sanatos, si la cat mai multe observatii! Vazand poza cu Saturn postata m-am hotarat sa pun si eu o (modesta) fotografie cu Saturn rezultata din prelucrarea in Registax, a unei filmari facute aseara. M-am straduit sa o aduc la calitatea la care il vedeam si vizual. Multam nobody pt. sfat, codecul Huffyuv e util!

[Teo]

Va multumesc, tuturor. Reusita imaginea luata de tine, RobertG, avand in vedere ca Saturn este greu de observat, fiind situat la o distanta atat de mare. Nu ai mentionat insa ce telescop ai folosit si ce apertura are, eventual tipul de camera foto, folosita. Ma gandesc, ca in serile urmatoare sa conectez si eu o camera web la ocularul noului telescop si sa ies cu laptopul afara. Poate reusesc o expunere de o calitate ceva mai buna decat cea pe care am obtinut-o cu telefonul mobil.
Numai bine !

[RobertG]

Am folosit configuratia "standard" care o am deocamdata disponibila: Newton-ul meu 76/700 si webcam-ul Canyon 1280x960 plus, un filtru IR ce l-am montat in adaptorul camerei. Sper ca imi voi lua cat mai curand posibil un Bresser 203/1000.

[Teo]

Mersi. Acum m-am lamurit. Deci se poate cat de cat si cu o camera web. Voi incerca si eu sa vedem ce va iesi

[M.Gabriel]

Aseara, in jurul orei 1 AM, ne-am decis eu cu inca 2 prieteni sa scoatem micutul voyager afara pentru cateva observatii, datorita cerului curat si poluarii luminoase foarte reduse. Rasarise luna de dupa dealurile joase din dreapta Parangului mare, cu o culoare rosiatic-galbui, o frumusete de nedescris. Am fixat telescopul pe luna, timp de 15-20 minute nu ne-am desprins ochii de pe ocular, acesta fiind foarte clar vizibila chiar si la grosimentul maxim de 75x care il suporta instrumentul meu. Apoi am indreptat spre Saturn, reusind sa obervam inelul planetei, slab prezentat, la grosimentul de 25x. La 75x am observat saturnul cu mult peste asteptarile mele, inelul observandu-se inca foarte clar, printre miciile defecte de decolimare al instrumentului meu (posibil). Fiind inca vizibil spre cer, am observat Marte la diferite grosimente, acesta fiind vizibil doar ca un mic disc fara detalii. Fiind in acea zona, ne-am indreptat privirea spre M44;
Dupa un mic "raid" pe cerul instelat al noptii, inainte de plecare, cu gandul sa mai facem o mica observatie lunara, ne-a fost putin distrasa atentia de catre steaua Antares din Scorpion, fiind situata doar la 1.5 grade de luna, cu magnitudinea de 1.03 conform Stellarium. Ajungand acasa, multumiti de cele observate, m-am uitat un pic prin stelarium, si am observat ca, cu aproximatie la un grad de acea stea, se afla si M4, care nu am reusit sa o observ (intamplator). Vremea acuma dimineata este exceptionala, un cer senin de nedescris, iar daca vremea pe noapte tine cu noi, am sa incerc sa observ M4 , daca este accesibil instrumentului meu sau daca se poate observa din cauza luminii puternice a lunii;
Observatia a fost un succes, toti am fost multumiti.

Va doresc mult succes in continuare si cer senin.
Gabriel

[MariusP]

[nobody]

[M.Gabriel]

[Mircea Pteancu]

Laurentiu
Multumesc pentru aprecieri,sunt bucuros si onorat.

Vineri 30 Aprilie, seara de la 21:00 am avut un mic star-party la mine acasa la care a participat Csillag Attila cu noua sa luneta 60x900mm,pe montura azimutala.Attila a adus luneta pe montura sa dedicata,eu am asigurat ocularele.
Primul obiect observat a fost Saturn,incepand de la 36x/Kepler 25mm;apoi 72x acelasi ocular cu Barlow 2x;18x cu Huygens Zeiss 50mm;36x acelasi H50mm cu Barlow 2x;apoi H50mm cu Barlow 3x pentru 54x;Huygens acromatic Zeiss 42mm pentru 21x;acelasi HA Zeiss 42mm cu Barlow 3xpentru 63x;Vixen orthoscopic 9mm pentru 100x;Plossl Celestron 7.5mm pentru 120x;si apoi Vixen orthoscopic 5mm pentru 180x.Am vazut la Saturn discul si inelul frumos desenate,umbra inelului proiectata pe disc si un satelit-la toate maririle mai putin la 180x,marire la care imaginea era granuloasa si instabila ca holograma printesei Leia catre Senat.
La Marte am vazut discul fara detalii si fara calota polara,mie mi s-a parut ca vad faptul ca discul planetei este in faza.Dar stiam acest lucru de la observatiile cu dobsonianul de 125mm.
Am vazut companionul lui Polaris la 120x in pozitia similara orei 18:30 (prin oglinda diagonala);am rezolvat superb pe Castor in Gemenii;pe Algieba in Leo;Cor Caroli in Canes Venatici;si pe Alcor-Mizar in UMa.
M44 in Racul s-a vazut superb,ca si Mel 111 in Coma ,obiecte parca anume create pentru un asemnea instrument.M37 in Auriga ,situata foarte jos,s-a vazut ca un obiect cetos fara structura;in schimb M13 in Hercules ,la 120x ,avea aspect granulos si centru condensat,mai luminos.
Nu am fost ocoliti nici de insuccese,epsilon1-2 din Lyra refuzand sa fie rezolvate.
Per ansamblu,am fost placut impresionat de calitatea imaginii lunetei care,la F/15,prezinta coma si astigmatism mult mai mici decat cele din reflectorul meu F/7.Este un instrument maniabil ,de calitate,nici pe departe nu isi merita denumirea de ''trash-telescope''.Cat priveste aberatia cromatica,nu am remarcat-o la nici una din observatiile acestei seri.Lucrand cu diferite oculare,am remarcat faptul ca la acelasi grosisment ,sau la grosismente apropiate,aberatiile de la marginea campului vizual se modificau odata cu ocularul,lucru remarcabil deoarece m-a facut sa ma gandesc la faptul ca obiectivul adauga deci aberatii mici si putine.De asemenea trebuie sa subliniez ca ocularele simple gen Huygens 50mm sau Kepler 25mm au dat rezultate uimitor de bune pe acest instrument.H50mm Zeiss a prezentat imagini bine corectate pe intreg campul sau,este adevarat mic;iar Kepler 25mm ,desi cu aberatii la marginea campului,a prezentat imagini foarte luminoase,foarte nete la mijlocul campului,plastice,cu o ''semnatura'' optica pe care mi-e greu sa o descriu.Dar ma bucur ca mi-am confectionat doua oculare Kepler,la asemenea F/D functioneaza neasteptat de bine.
La ora 22:48-22:49 un obiect foarte luminos a travesat cerul nordic,incepand din Gemenii,a urcat pana la aproximativ 40 grade si a fost vizibil pana pe cerul estic,in dreptul Lyrei.O alta faza interesanta a fost cea in care a trecut intai un satelit din directia Nord-Vest spre Sud-Est ,urmat la scurt timp de un avion la mare altitudine;pentru cateva zeci de secunde a parut ca avionul,mai rapid,vaneaza satelitul.
Observatiile prin luneta le-am agrementat cu observatii prin binoclul meu Baigish 10x50mm,discutii ATM si negocieri /''gheshefturi'' avand obiect,ce altceva,decat piese optice.Mircea

[MariusP]

[Erwin]

am văzut şi eu într-o seară de la geam un obiect foarte luminos, mai luminos decât Venus, a traversat cerul pe deasupra copacilor (stau la et.1 şi copacii ajung la et.3), aproape de zenit aşadar, pe direcţia vest-sud-vest spre est-nord-est, ora era în jur de 23. M-am gândit că este un avion care vine la aterizare cu farurile aprinse, dar n-am văzut alte lumini de semnalizare, n-am avut binoclul la îndemână şi l-am pierdut repede din câmpul vizual. Este posibil să fi fost ISS, atât de strălucitoare după adăugarea ultimului modul?

[nobody]

Anul trecut se vedea cu ochii liberi inainte de apusul soarelui. Cu binoclul se vede clar conturul. Cu telescopul e mai greu de urmarit.

In aceasta perioada are 2 treceri vizibile din Romania intre orele 21:00 si 00:20, timp de 2-6 min. Deci, nu trageti ! Sunt de-ai nostri.

How bright is the International Space Station? It's so bright, you can now see it in broad daylight.

The ISS has been under construction almost continuously for the past 11 years: assembly sequence. The behemoth spacecraft now reflects so much sunlight, it rivals the surface brightness of the Moon in the daytime sky. Sunlight glinting from the station's solar arrays can cause flares as bright as magnitude -8, more than 25 times brighter than Venus!

Now imagine how it looks when the sky is actually dark.
http://spaceweather.com/archive.php?view=1...;year=2009

Si o animatie frumoasa referitoare la cum si cand s-au adaugat modulele:
http://i.usatoday.net/tech/graphics/iss_timeline/flash.htm

[Mircea Pteancu]

''Cronometrul meu astronomic'' este de fapt ceasul digital de la aragazul din bucatarie si care se vede in intuneric prin geam,''cronometru'' nu foarte exact
Nu m-am uitat niciodata prin telescop sau binoclu la ISS.Attila a incercat sa o prinda in ocularul lunetei dar pe cand era sa reuseasca,statia s-a ascuns dupa bradul meu,din umbra caruia tocmai observa M37.Mircea