[Andi]

Mi se pare mie sau în poza Clipboard01 postată de florin_astro au apărut vestitele canale marţiene?

[Oliver Dragan]

"Poza este preluata din Cartes du ciel si prelucrata usor cu irfanview pentru a reda cat mai fidel imaginea observata la ocular." Adica nu este o fotografie facuta de el.

Edit: puteti sa vizualizati in Cartes du Ciel imaginea originala.

[Erwin]

În sfârşit, în seara asta s-a înseninat şi am putut ieşi prima dată în acest an cu luneta (80x900) afară, în spatele blocului. Am observat Luna cu ocularul Hyperion de 8mm, în timp ce oculta Pleiadele. M-am concentrat mai mult asupra reliefului lunar, deoarece pentru mine a fost o premieră să prind primul pătrar. Am putut distinge foarte clar o serie de detalii cum ar fi Valis Alpes din Montes Alpis,o serie de cratere în Mare Imbrium printre care Cassini şi Archimedes, cratere mici în craterul Ptolemaeus sau Clavius, relief accidentat pe marginea craterelor mari, o mulţime de cratere pe partea sudică precum şi discul lunar din zona umbrită, luminată slab de Pământ. Am folosit şi ocularul Hyperion de 5mm cu care am putut vedea aceleaşi detalii, ceva mai mari. N-am fost inspirat să iau şi ocularul de 24mm pentru a putea vedea întreaga scenă a ocultaţiei, în schimb am urmărit deplasarea relativă a discului lunar faţă de câteva stele din roi. Am fost impresionat de mulţimea de detalii, exact ca în poze.

Marte s-a văzut ca un mic disc portocaliu prin ambele oculare, fără detalii.

Am mai observat M42 din Orion, stelele din trapez au fost rezolvate clar prin ambele oculare şi am putut vedea nucleul nebuloasei întins pe o treime din ocular în cel de 5mm şi ceva mai mic şi mai clar în cel de 8mm, cu toate că era poluare luminoasă destul de semnificativă la acea altitudine.

În Perseu am observat roiul dublu, rezolvat în stele în ocularul de 5mm, după care m-am întors iar la Lună.

Am testat cu această ocazie şi barlow-ul făcut din lentile recuperate, am avut rezultate acceptabile în combinaţie cu ocularul de 8mm, imaginea fiind afectată uşor de aberaţii cromatice, un halou albastru îngust, vizibil pe marginea discului lunar, o imagine ceva mai întunecată şi nu am putut vedea mai multe detalii decât cu ocularul de 5mm. Barlow-ul este pe 2" şi are aproximativ 2x, fiind construit dintr-un dublet acromat divergent. În combinaţie cu ocularul de 5mm îmaginea Lunii s-a înrăutăţit, 360x fiind deja cu mult peste grosissmentul acceptabil pentru obiectivul de 80mm.

Am folosit un laser verde de 50mW pe post de căutător sprijinit pe şina de prindere a lunetei pe montură, nu foarte precis din cauză că axa lunetei este uşor deplasată faţă de şină. Ocazie cu care am constatat slăbirea intensităţii laserului la temperatura de afară, aşa că pe parcursul observaţiilor l-am ţinut în buzunar şi şi-a revenit. Un căutător laser ar fi util în nopţile reci doar dacă se poate monta într-un tub climatizat sau sprijinit fără prindere pe un suport în formă de V aliniat în prealabil.

Turbulenţa a fost redusă, transparenţa bună, singurul obstacol major fiind poluarea luminoasă semnificativă.

Cer senin în continuare!

P.S. Un vecin s-a arătat interesat şi a privit Marte şi Luna, a fost impresionat de Lună, dar i-am arătat cu laserul şi câteva constelaţii vizibile cu ochiul liber, Ursa Mare, Orion, Gemenii, Leul. Saturn era prea jos la acea oră, abia vizibil în poluarea luminoasă. A întrebat cât costă aşa un instrument şi dacă sunt "profesionist"...

[Georgian]

Am avut parte de cer senin si am reusit sa observ Luna si Marte. Am facut si fotografie.

[Laurentiu]

[Erwin]

la mine am încercat să-l ţin în ocular, dar pe obiectiv nu iese nimic, fenomen constatat şi la Nopţi Galileene când a încercat Tavi Stănescu cu laserul lui metoda asta, stupoare! nu ieşea nicio rază! Aşa că ori fac căutătorul, ori un suport, ori amândouă. Plaja de temperatură este scrisă în manual: 20-35 grade. La 2-3 grade cât erau aseară afară, în 2 min intensitatea s-a redus semnificativ, dar încă se putea utiliza.

[Cristi M.]

Tot de o luna frumoasa am avut si eu parte printre nori, iar acum cateva nopti am reusit sa fotografiez si constelatia Orion

[Erwin]

Am încercat o ieşire în spatele blocului cu refractorul 80x900, am observat Marte şi Saturn cu ocularele Hyperion de 8 şi 5mm. Vizibilitatea a fost proastă, de cum am montat instrumentul au început să vină nori tot mai compacţi, astfel că pe Saturn abia l-am putut prinde câteva secunde. Am putut observa doar Titan, ceilalţi sateliţi nu s-au văzut. Inelul apărea ca o line puţin mai groasă. Marte s-a văzut ca un disc mic, fără detalii. Se pare că rezoluţia instrumentului este prea mică pentru a vedea ceva pe suprafaţa planetei, poate doar pe un cer foarte bun. Am aşteptat în frig (3grade) sperând să prind o gaură în nori, dar n-am mai reuşit, aşa că am strâns sculele. Cu această ocazie am constatat ca vibraţiile devin deranjante în ocularul de 5mm, abia am reuşit să focalizez. Montura din teu de instalaţii trebuie îmbunătăţită... Focuserul merge mai bine de când am pus o plăcuţă de teflon pentru presarea axului, între timp am făcut rost de un tub ceva mai gros şi o să încerc să frezez o faţetă pentru a mări suprafaţa de contact între ax şi tubul focuserului.

[mak]

Am scos si eu C8-ul afara aseara. L-am lasat la racit vreo trei ore, dar tot n-a prea fost suficient, mai ales ca temperatura a tot scazut pe durata serii. Aveam curenti la secundara, iar in ocularul Ronchi, dungile dansau lambada. Cand se stabilizau erau drepte (chiar si la margine) si cred ca am nimerit un exemplar reusit.
Principalul scop a fost verificarea colimarii, dar n-am avut prea multa bafta din cauza atmosferei. A fost totusi suficient de calma sa vad primul inel de difractie la 333X. Incep sa cred ca 8" e un diametru cam prea mare pentru ce seeing am la Otopeni, mai ales daca e sa ma iau dupa observatiile din ultima vreme (Saturn mult mai clar in mak-ul de 5", de exemplu).
Am observat si Marte, chiar daca trebuie sa-mi cam iau la revedere de la ea. Intr-un moment de calm al atmosferei (vreo 30 de secunde) am reusit sa vad detalii la suprafata foarte clar definite (calota polara, Acidalia, putin din Syrtis Major). Dupa asta, s-a facut din nou varza. Am folosit filtrul Moon&Sky Glow si 250X cu Hyperionul de 8mm.
La Saturn a fost cam aceeasi poveste, atmosfera mi-a pus bete in roate.
Am trecut apoi la galaxii (am zis ca merita efortul, in ciuda locatiei). Am reusit sa vad M81, M82, M51, M65, M66, M84.
La sfarsit, am pus capac cu M13, care nu s-a vazut foarte bine. Se pare ca in perioada asta a anului, atmosfera faulteaza telescoapele de 8", pentru ca pe toate cele de mai sus le-am vazut mult mai bine vara si toamna cu acelasi telescop.

[Erwin]

Din spatele blocului, cu luneta 80/900, între 8:10-22:10 am observat Luna şi Marte printre nori în prima parte a sesiunii. Am probat (la Lună) grossissmentul maxim folosind inelele Baader puse amândouă pe ocularul de 5mm Hyperion, ocazie cu care am constatat acelaşi efect interesant de la ocularul negativ, adică un câmp îngust dar care poate fi baleiat mutând privirea de la axul optic în lateral. Nu am văzut mai multe detalii ci mai mult praf pe lentilele ocularului care a dăunat mult observaţiilor şi o scădere pronunţată a luminozităţii şi contrastului, ceea ce este normal având în vedere diametrul de 80mm al obiectivului. Mai târziu am observat M42 şi cred că am prins M81 cu ocularul de 24mm. Am mai observat Mizar (prima dată când am văzut companionul cu luneta), Alcor, Polaris şi Capella. Saturn s-a văzut în condiţii slabe datorită poluării luminoase puternice la înălţimea la care se afla, puţin deasupra blocului. Am observat un singur satelit, Titan. Inelele se vedeau ca o dungă, fără detalii. Am mai încercat şi mai târziu când s-a mai înseninat să văd Marte cu 8 şi 5mm dar nu am putut vedea niciun fel de detalii, discul însă apare distinct, ca o bilă colorată galben-roşiatică. Cea mai bună imagine o dă ocularul de 8 mm în acest instrument la planete şi Lună iar ocularul de 24mm la deep-sky.

[Andrei]

Sambata 20 Martie, am fost la tara la 55km de Ploiesti, zona cu iluminat public dar cu stalpi de iluminat mai rari decat in oras, avand cel mai apropiat oras, Mizil in partea de Vest la 15km si o comuna in partea de est la 3km departare. Cerul n-a fost ca in alte dati, magnitudinea limita fiind in jur de 5.
Am inceput cu Marte, care la 200x avea ceva detalii vagi ale suprafetei,
Saturn, intr-o postura inedita, cu inelele in unghi foarte mic, parand ca o sfera pe o tija, cu doi sateliti foarte apropiati de planeta- cred ca erau Rhea si Tethys. Apoi am trecut la M-uri :M64(Black Eye Galaxy), M51, M101, M81/M82, M42, M104(Sombrero Galaxy), M65/M66(Leo Triplet), si tot in Leu, M95/M96.
Am folosit dobson-ul 200mm f6 + IBM Think Pad43 cu The Sky 6 in "Night Vision Mode",si cu luminozitate display la minim, pentru orientare, care m-a tinut de la ora 20 pana la 23 si mai ramasese 15% din baterie
Astept cu nerabdare aparitia constelatiei Sagetator unde sunt niste nestemate ce nu trebuiesc ratate.

[auriga]

cred ca te referi la Sagetator. In Scorpion sunt doar 4 obiecte Messier. Ceva detalii in M82/M51/M104/M64?

[Andrei]

Corect, am avut o scapare, Sagetator este.
La detalii, din pacate nu am avut un cer cu o transparenta buna si detaliile sunt limitate la a recunoaste forma lor; oricum la partea cu explicarea detaliilor, aici nu e punctul meu forte, parca as face poezie. Oricum cine le-a vazut cunoaste, cine nu, sa incerce sau sa dea un Google search, si afla mai multe decat as putea explica eu.
Ce pot sa descriu putin, M42/Nebuloasa Orion, care era spectaculoasa, la 30 si la 57X, cu o zona de gaz/praf, iluminata de stele, si un val negru, in continuare.
Cea mai buna descriere e cea pe care ti-o faci singur pe viu la observatii.

[Mircea Pteancu]

Aseara,Sambata ,dupa ora 22 TLR, am facut ''observatii tehnologice'' prin dobsonianul de 125mm F/7.Scopul observatiilor a fost testarea pe cer a doua oculare primite saptamana trecuta de la prietenul Csillag Attila.Primul testat a fost un ocular de microscop de 42mm focal,care asigura un grosisment de 21x si un camp vizual aparent de aprox 33 grade.Este un ocular excelent,imaginea nu se deformeaza puternic spre marginea campului si nici nu necesita refocalizare dupa cum obiectul este pe axa sau la margine.Aberatiile pe care le-am vazut uneori in imagine cred ca se datoreaza faptului ca am folosit o bucsa drept montura provizorie,diametrul alezajului fiind cu cativa milimetri mai mare decat diametrul ocularului.
Celalalt ocular este un Huygens simplu ,tot de microscop,de 36mm si care asigura o marire de 24x.Este ultimul ocular de microscop care mi-a lipsit.Acest tip de ocular a fost foarte indragit de Matei Alexescu si dupa observatiile de azi as putea sa si inteleg de ce.Calitatea imaginilor a fost mult mai buna decat m-as fi asteptat,campul mic probabil concura la aceasta.
Primul ocular este insa categoric intr-o clasa superioara de calitate,poate faptul ca scrie pe el Carl Zeiss si este de tipul acromatic ajuta;celalalt este mai modest,produs de IOR dar nu intentionez sa-l returnez nici pe el.
Obiectele observate au fost:Luna,M42,M45,M37,M44,campuri stelare din Leul si Gemenii,Marte - o biluta portocalie la aceste grosismente.
Am vazut si un meteor de magnitudine intre doi si trei mv,a avut un traseu de aprox.10-15 grade,apoape orizontal ,de la Est spre Vest,la Sud de Leul.
Mircea

[Erwin]

În sfârşit cer senin şi la Timişoara, cu toate că am mult de lucru am ieşit să testez focuserul îmbunătăţit (tub prevăzut cu faţetă, ax de 4mm) care nu mai patinează nici cu tubul lunetei la zenit. Am făcut observaţii cu ocularele Hyperion de 24mm, 8mm şi 5mm. Mai întâi am observat Marte în apropierea Pleiadelor (M44) la 37,5x se încadrau aproape complet în câmpul de 68 grade şi am putut distinge stele din roi până la magnitudinea 9 (cf.Stellarium). Am văzut un satelit care tocmai trecea pe acolo şi l-am urmărit câteva secunde. Magnitudinea aproximativă a fost de 6. N-am notat ora, era aproximativ 23:30. Apoi am observat Saturn cu toate ocularele, la 112,5x s-a văzut cel mai bine, cu umbra inelelor pe discul planetei şi doi dintre sateliţi: Titan şi Rhea. Ceilalţi sateliţi nu s-au putut observa. Seeing-ul a fost destul de bun, doar poluarea luminoasă a fost destul de pronunţată, aşa că deşi am explorat îndelung câmpuri stelare din Leul şi Fecioara n-am reuşit să observ niciuna din galaxiile din zonă. Am probat ocularul de 5mm cu inel Baader de 28mm obţinând focala de 3,2 şi grossissment de 281,25x la Saturn dar nu am putut vedea mai multe detalii, ceea ce e normal la un obiectiv de numai 80mm. Totuşi imaginea planetei a fost clară, fără aberaţii deranjante, însă mai întunecată. La Marte n-am putut vedea detalii nici de astă dată, cu niciunul din oculare. Se prezintă ca o bilă roşiatică, cu aberaţii cromatice destul de pronunţate. Am mai observat Mizar ca stea dublă alături de Alcor şi am căutat zadarnic Whirpool Galaxy. În schimb, am reuşit să observ M81 şi M82 care s-au văzut ca pete difuze nu prea extinse, tot din cauza poluării luminoase, dar s-au încadrat frumos în ocularul de 24mm. Faptul că le-am putut vedea în aceste condiţii vitrege a fost cireaşa de pe tort a sesiunii de observaţii. Un vecin curios a stat câteva minute şi i-am arătat Saturn şi Marte în Pleiade. Mi-a pus o serie de întrebări şi am încercat să-i răspund cât mai bine şi pe înţeles. I-am arătat şi constelaţiile vizibile cu laserul şi la sfârşit l-am invitat să-şi aducă copiii în altă seară când ies mai devreme.