Index
Index forum Index forum
Autentificare Autentificare
Inregistrare Inregistrare
Cine este online Cine este online
Galerie imagini Galerie imagini
Calendar evenim. Calendar evenim.
Cautare detaliata Cautare detaliata
Ghid forum Ghid forum
Album astrofoto
vlcsnap-2017-05-05-22h52m31s86.png
Imagine aleatoare
Blog
Inregistreaza-te pe forumul astronomy.ro
Colaboratori

Te intereseaza un domeniu al astronomiei si ai vrea sa scrii pentru siteul nostru? Alatura-te echipei noastre.

Meteo
Vremea in Bucuresti
Statistici forum
Numar total de mesaje in forum: 224574
Numar de utilizatori inregistrati: 2834
Cel mai nou utilizator inregistrat: Dorin
Cei mai multi utilizatori conectati au fost 543 la data de Vin Mar 29, 2024
Actualmente sunt 0 utilizatori pe chat   
Aceste date se bazeaza pe utilizatorii activi de peste 5 minute
Legenda
Mesaje noi Mesaje noi
Nu sunt mesaje noi Nu sunt mesaje noi
Forumul este inchis Forumul este inchis

Abordarea matematică a precesiei


Du-te la pagina Anterioara  1, 2, 3 ... 41, 42, 43, 44, 45, 46  Urmatoare
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect  

Mecanica Cereasca

Subiectul anterior :: Subiectul urmator  
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Autor Mesaj
HarapAlb
Membru
Membru


Data inscrierii: 18 Ian 2008
Mesaje: 148



Localitate: Madrid

MesajTrimis: 29 Ian 2009 12:07 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Andi a scris:
Pentru cei studioși, de la Newton încoace, o adresă unde tastând "earth precession" apar sute de articole "de prima mână":
http://www.adsabs.harvard.edu/

Am rascolit si acolo ... degeaba, nu apare formula atotcuprinzatoare a precesiilor Laughing
Sus
Tiberiu Tesileanu
Membru
Membru


Data inscrierii: 28 Sep 2008
Mesaje: 82



Localitate: Princeton, NJ

MesajTrimis: 30 Ian 2009 00:34 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Așa cum a spus Andi, asupra Pământului acționează două cupluri mai importante, unul din partea Soarelui și altul din partea Lunii. Cel de la Soare are o periodicitate de un an, pe când cel de la Lună are o periodicitate de 27 de zile. Cuplul total nu se anulează decât când cele două cupluri se anulează simultan, lucru care nu se întâmplă prea des. (sau când sunt egale în modul și opuse, fenomen si mai greu de produs)

Inerția Pământului, în schimb, nu poate să uniformizeze mișcarea, cel puțin nu în sensul în care mi se pare că au folosit Andi și Doru cuvântul "inerție".

Am luat de bună seamă în considerare inerția planetei (considerată rigidă) când am făcut calculele pentru graficul pe care ți l-am prezentat, și precesia tot s-ar anula de două ori pe an dacă am ignora efectele Lunii. Lucrul ăsta nu e surprinzător, pentru că momentul forțelor care acționează asupra Pământului se anulează de două ori pe an, iar un corp rigid în rotație față de o axă principală își va păstra axa de rotație constantă atâta timp cât nu acționează un cuplu asupra lui. Inerția aici este doar cea care e responsabilă de continuarea rotației Pământului în jurul axei, nu poate să ajute cu nimic la mișcarea axei însăși.

Ceea ce poate ajuta cu uniformizarea precesiei este însă faptul că Pământul nu este exact rigid. Oceanele au și ele un efect asupra precesiei, și "elasticitatea" pe care o au acestea contribuie la uniformizarea mișcării axei planetei. Exact cât de mult contribuie, nu știu, la fel cum nu știu exact cât de detaliate și exacte sunt datele experimentale despre care tot vorbim.

Abel, am observat că pe alt thread pretinzi că "teoria" ta prezice o precesie constantă cu rata de 1 secundă de arc pe săptămână. Eu ți-am arătat cum mecanica clasică prezice precesia: prezice direcția ei (constanța lui , ca să fiu mai precis), prezice sensul ei (faptul că e negativ, deci direcția retrogradă a precesiei), și mărimea ei. Aș vrea să ne arăți și tu nouă cu aceeași claritate cum teoria ta prezice ce pretinzi că prezice. Aș vrea să ne aduci întâi aminte care sunt diferențele dintre teoria ta și mecanica clasică, apoi să deduci mișcarea axei planetei. Sper că nu e nevoie să repet că vreau demonstrații matematice pentru toate afirmațiile tale: evident, poți să faci aproximații atâta timp cât le justifici, dar mă aștept ca restul considerațiilor tale să fie riguroase.
Sus
Andi
Membru
Membru


Data inscrierii: 10 Oct 2007
Mesaje: 1275




MesajTrimis: 30 Ian 2009 09:45 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Am rascolit si acolo ... degeaba, nu apare formula atotcuprinzatoare a precesiilor Laughing[/quote]

Poate să o scrie singur, sau încercăm noi să o scriem?!

_________________
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit
Sus
Abel Cavași
Membru
Membru


Data inscrierii: 17 Iul 2006
Mesaje: 2527

Motto: Un șchiop mergând pe drumul drept ajunge înaintea celui rătăcit care aleargă. (Spinoza)

Localitate: România, Satu Mare

MesajTrimis: 03 Feb 2009 16:32 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Andi a scris:
Torsorul solar și torsorul lunar se anulează periodic.
Într-adevăr, după teoria voastră așa este.
Andi a scris:
Ar trebui văzută suprapunerea efectelor celor două cupluri care au amplitudini și frecvențe diferite, plus că sunt și defazate.
Bun, și cine să vadă asta, eu? Puneți-vă la punct teoria și apoi mai discutăm. Very Happy
Andi a scris:
Inerția Pământului nivelează mișcarea.
Care mișcare este nivelată de inerție? Să nu-mi spui că este vorba de mișcarea axei de rotație, că în teoria voastră axa de rotație nu se mișcă dacă asupra ei nu acționează cupluri! Așa cum a spus și Tibi (care a înțeles eroarea acestei afirmații), voi nu aveți dreptul să aduceți în discuție inerția pentru a explica precesia, pentru că, din punctul vostru de vedere, în absența influențelor externe, axa de rotație se oprește.
Andi a scris:
Din câte am aflat, precesia este în primă aproximație uniformă; din păcate (observațional) nu poate fi izolată de alte fenomene care se suprapun.
Ha, ha, v-am spus eu! Very Happy O să vedeți că până la urmă tot la cuvintele mele veți ajunge: precesia se datorează inerției și de aceea este aproape constantă!
Mersi, Andi, pentru această informație prețioasă pe care ne-ai adus-o (și care confirmă strălucit ipoteza mea)!



Tiberiu Tesileanu a scris:
Așa cum a spus Andi, asupra Pământului acționează două cupluri mai importante, unul din partea Soarelui și altul din partea Lunii. Cel de la Soare are o periodicitate de un an, pe când cel de la Lună are o periodicitate de 27 de zile. Cuplul total nu se anulează decât când cele două cupluri se anulează simultan, lucru care nu se întâmplă prea des.
Afirmații vagi... Ce înseamnă „des” aici? Cum adică, „nu se întâmplă prea des”? Nu este suficient că se întâmplă de cel puțin două ori pe an? Nu este suficient că teoria voastră prezice anularea precesiei de două ori pe an și totuși nimeni nu observă aceasta?
Tiberiu Tesileanu a scris:
Inerția Pământului, în schimb, nu poate să uniformizeze mișcarea, cel puțin nu în sensul în care mi se pare că au folosit Andi și Doru cuvântul "inerție".
Corect. Așa spune teoria voastră care nu știe că există și inerție la precesie. Și văd că s-au cumințit Andi și Doru, neavând nimic de obiectat aici. Very Happy
Tiberiu Tesileanu a scris:
Am luat de bună seamă în considerare inerția planetei (considerată rigidă) când am făcut calculele pentru graficul pe care ți l-am prezentat, și precesia tot s-ar anula de două ori pe an dacă am ignora efectele Lunii. Lucrul ăsta nu e surprinzător, pentru că momentul forțelor care acționează asupra Pământului se anulează de două ori pe an, iar un corp rigid în rotație față de o axă principală își va păstra axa de rotație constantă atâta timp cât nu acționează un cuplu asupra lui. Inerția aici este doar cea care e responsabilă de continuarea rotației Pământului în jurul axei, nu poate să ajute cu nimic la mișcarea axei însăși.
Așa băiatule, spune-le să știe și ei asta! Very Happy
Tiberiu Tesileanu a scris:
Ceea ce poate ajuta cu uniformizarea precesiei este însă faptul că Pământul nu este exact rigid. Oceanele au și ele un efect asupra precesiei, și "elasticitatea" pe care o au acestea contribuie la uniformizarea mișcării axei planetei.
Hopa, iar vin aburerile! Culmea, mai nou, când vezi că Andi spune că precesia este aproape constantă de-a lungul anului, o să-mi explici și această uniformitate a precesiei, că doar voi puteți explica totul, nu-i așa?
Tiberiu Tesileanu a scris:
Exact cât de mult contribuie, nu știu, la fel cum nu știu exact cât de detaliate și exacte sunt datele experimentale despre care tot vorbim.
Normal că nu știi, dar de făcut afirmații neștiințifice cu nemiluita, asta știi! Offf, offf, offf! Dacă nu știi cât contribuie „elasticitatea” Pământului la uniformizarea precesiei, atunci de ce îți permiți libertatea de a susține că această elasticitate ar putea explica uniformitatea?
Tiberiu Tesileanu a scris:
Aș vrea să ne arăți și tu nouă cu aceeași claritate cum teoria ta prezice ce pretinzi că prezice. Aș vrea să ne aduci întâi aminte care sunt diferențele dintre teoria ta și mecanica clasică, apoi să deduci mișcarea axei planetei. Sper că nu e nevoie să repet că vreau demonstrații matematice pentru toate afirmațiile tale: evident, poți să faci aproximații atâta timp cât le justifici, dar mă aștept ca restul considerațiilor tale să fie riguroase.
Deci, teoria mea prezice că precesia este aproximativ constantă deoarece se datorează inerției la precesie, așa cum și rotația Pământului este aproximativ constantă deoarece se datorează inerției la rotație. Dar, așa cum „teoria” care prezice că rotația este aproximativ constantă nu prezice și valorile acesteia, tot astfel, nici teoria care prezice că precesia este aproximativ constantă nu are cum să prezică valorile precesiei (pentru că aceste valori depind foarte mult de condițiile inițiale). E clar?
_________________
Oamenii sunt extrem de valoroși
Sus
Blakut
Membru
Membru


Data inscrierii: 03 Noi 2008
Mesaje: 1355

Motto: Per Aspera ad Astra. Sau cum era?

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 03 Feb 2009 23:05 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Si problema celor 3 corpuri? Pai stiam ca oricat am incerca nu gasim o formula analitica exacta pentru miscarea pamantului in sistemul solar.
_________________
Vizitati-mi blogul cu poze! http://blakutps.blogspot.com/

Unde-s multi puterea creste,
Da' gandirea nu sporeste...
Sus
Doru Dragan
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Mar 2006
Mesaje: 4414

Motto: PER ASPERA AD ASTRA

Localitate: Timisoara

MesajTrimis: 03 Feb 2009 23:25 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Precesia e cauzata de influenta gravitationala combinata a Soarelui si Lunii asupra Pamantului. Plus de neuniformitatea geoidului. Plus ca are si un comportament elastic (placi tectonice, magma etc.). Variatiile sunt "netezite" de inertie. Vad acuma ca Abel vorbeste si de niste "conditii initiale" Smile Dar ce ma mira e ca nu zice nimic de "impulsul volumic" Confused
Sus
Blakut
Membru
Membru


Data inscrierii: 03 Noi 2008
Mesaje: 1355

Motto: Per Aspera ad Astra. Sau cum era?

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 03 Feb 2009 23:45 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Pai conditiile initiale le putem alege oricand, daca ar fi niste diferentiale exacte. Dar nu prea putem...
_________________
Vizitati-mi blogul cu poze! http://blakutps.blogspot.com/

Unde-s multi puterea creste,
Da' gandirea nu sporeste...
Sus
Tiberiu Tesileanu
Membru
Membru


Data inscrierii: 28 Sep 2008
Mesaje: 82



Localitate: Princeton, NJ

MesajTrimis: 05 Feb 2009 07:16 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Abel a scris:
Ha, ha, v-am spus eu! O să vedeți că până la urmă tot la cuvintele mele veți ajunge: precesia se datorează inerției și de aceea este aproape constantă!


Nu te umfla în pene, Abel, că nu ai de ce.

Precesia este în primă aproximație uniformă pentru că în mod uzual se face o descompunere Fourier a mișcării axei Pământului. În "primă aproximație" nu înseamnă decât că se ignoră toate componentele de frecvență nenulă.

Dacă te uiți de exemplu în articolul ăsta:
http://www.aanda.org/index.php?option=arti...right.html
o să vezi că oamenii sunt foarte conștienți de variațiile anuale ale vitezei de precesie. În mod deloc surprinzător, există două periodicități relevante pentru noi: una de 13 zile, și una de o jumătate de an, datorate respectiv rotației Lunii în jurul Pământului, și a Pământului în jurul Soarelui.

Din păcate, articolul respectiv nu include direct datele experimentale, dar probabil poți să le găsești prin referințe. Ce e important este că articolul menționează că s-au comparat rezultatele numerice cu cele observaționale, și acordul este bun. Deci în afară de cazul în care oamenii ăia sunt ori orbi, ori idioți, ori mincinoși, trebuie să accepți că variația bianuală și bilunară a precesiei este un fapt observațional.

Abel a scris:
Culmea, mai nou, când vezi că Andi spune că precesia este aproape constantă de-a lungul anului, o să-mi explici și această uniformitate a precesiei, că doar voi puteți explica totul, nu-i așa?


Abel, probabil că nu ai de unde să știi asta, dar așa funcționează știința: dacă un model nu e destul de bun, îl îmbunătățești.

Nici un model al vreunui fenomen real nu poate fi perfect. Noi ne-am uitat la un model foarte simplu al Pământului, despre care știm că e greșit. Există oceane, există atmosferă, există nucleul Pământului, care toate sunt fluide. Este evident că e greșit să tratăm Pământul ca pe un corp rigid.

Asta nu înseamnă că nu putem să obținem o aproximație satisfăcătoare în modul ăsta (și de-aia ți-am arătat că putem prezice valoarea și orientarea medie a precesiei), dar e clar că dacă ne uităm la tot mai multe detalii, o să găsim discrepanțe.

Așa că e natural ca, atunci când aduci în discuție un fenomen mai detaliat, să încerc să-l explic introducând o aproximație mai bună.

Abel a scris:
Dacă nu știi cât contribuie „elasticitatea” Pământului la uniformizarea precesiei, atunci de ce îți permiți libertatea de a susține că această elasticitate ar putea explica uniformitatea?


Pentru că oameni mai inteligenți decât mine și mai preocupați de problema asta au făcut calculele respective, și altele mai detaliate, au făcut comparația cu experimentul, și au fost satisfăcuți (altfel s-ar numi și problema precesiei Pământului "o problemă nerezolvată").

Abel a scris:
Deci, teoria mea prezice că precesia este aproximativ constantă deoarece se datorează inerției la precesie, așa cum și rotația Pământului este aproximativ constantă deoarece se datorează inerției la rotație. Dar, așa cum „teoria” care prezice că rotația este aproximativ constantă nu prezice și valorile acesteia, tot astfel, nici teoria care prezice că precesia este aproximativ constantă nu are cum să prezică valorile precesiei (pentru că aceste valori depind foarte mult de condițiile inițiale). E clar?


Deci să înțeleg așa: avem două teorii -- să le numim "a mea" și "a ta".

Teoria mea poate să facă următoarele:
- explică în mod unitar revoluția Pământului în jurul Soarelui, a Lunii în jurul Pământului, explică precesia axei Pământului și a altor planete din sistemul solar, și în plus mai explică și cum cad corpurile pe Pământ, cum funcționează toate dispozitivele mecanice pe care le întâlnim, și multe, multe altele
- problema ei fundamentală este că ție ți-e prea lene să cauți datele observaționale pentru a compara teoria "mea" cu observațiile (pentru că alți oameni deja au făcut asta și au fost convinși că teoria "mea" e bună);

Teoria ta poate să facă asta:
- postulează existența unei misterioase "inerții la precesie", care nu a fost pusă în evidență niciodată, și care ar explica o precesie uniformă a axei Pământului; nu dă nici o formulă matematică pentru ea, deci nu poate fi vorba de predicții cantitative
- altceva se pare că nu poate să facă teoria ta, pentru că nu are nici o ecuație; în particular, nu poate să accepte (cel puțin nu în întregime) legile lui Newton, deoarece acelea duc fără echivoc la teoria "mea" (în plus, dacă ar exista și inerția ta la precesie, și fenomenul de care vorbește teoria "mea", atunci vitezele respective de precesie ar trebui să se adune, alt lucru care ar putea să vină în conflict cu observația)

Pe care ar trebui să o acceptăm? Grea întrebare...

Cred că dacă vrei să convingi pe cineva, trebuie în primul rând să descrii mai exact teoria ta. Dacă poți să scrii cum se modifică legile de mișcare (legile lui Newton) în teoria ta, ăsta ar fi un început bun.
Sus
Abel Cavași
Membru
Membru


Data inscrierii: 17 Iul 2006
Mesaje: 2527

Motto: Un șchiop mergând pe drumul drept ajunge înaintea celui rătăcit care aleargă. (Spinoza)

Localitate: România, Satu Mare

MesajTrimis: 05 Feb 2009 17:14 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Tiberiu Tesileanu a scris:
Precesia este în primă aproximație uniformă pentru că în mod uzual se face o descompunere Fourier a mișcării axei Pământului.
Uite dom'le ce viteaz este cineva după război! Very Happy Ia zi-ne și nouă de ce nu ai pomenit de o asemenea descompunere în teoria ta înainte de a ști că precesia este aproape uniformă.
Tiberiu Tesileanu a scris:
În "primă aproximație" nu înseamnă decât că se ignoră toate componentele de frecvență nenulă.
Vrei să spui că natura ignoră aceste componente? Very Happy Sau vrei să spui că teoria ta prezice o precesie aproape uniformă de-a lungul anului în primă aproximație?
Tiberiu Tesileanu a scris:
Dacă te uiți de exemplu în articolul ăsta:
http://www.aanda.org/index.php?option=arti...right.html
o să vezi că oamenii sunt foarte conștienți de variațiile anuale ale vitezei de precesie. În mod deloc surprinzător, există două periodicități relevante pentru noi: una de 13 zile, și una de o jumătate de an, datorate respectiv rotației Lunii în jurul Pământului, și a Pământului în jurul Soarelui.
N-am contestat niciodată că ar exista asemenea variații ale precesiei, pentru că nu contest existența unui cuplu asupra proeminențelor. Dar am contestat mărimea acestora, afirmând că ele nu sunt importante în explicarea precesiei. Alttfel spus, existența periodicităților nu este relevantă, ci doar valoarea acestora poate fi luată în considerare. Ori, teoria ta prezice că aceste periodicități sunt foarte mari, anulând efectiv precesia în apropierea echinocțiilor și dublând-o la solstiții, ceea ce nu se observă nici pe departe. Sunt de acord că la solstiții precesia este poate cu un amărât de procent mai mare decât media (iar la echinocții mai mică tot cu un procent), dar faptul în sine că precesia se modifică doar atât de puțin rămâne pentru voi ceva oricum inexplicabil.
Tiberiu Tesileanu a scris:
Ce e important este că articolul menționează că s-au comparat rezultatele numerice cu cele observaționale, și acordul este bun. Deci în afară de cazul în care oamenii ăia sunt ori orbi, ori idioți, ori mincinoși, trebuie să accepți că variația bianuală și bilunară a precesiei este un fapt observațional.
Vrei să spui că rezultatele lor numerice contravin rezultatelor analitice obținute de tine? Cum e posibil ca rezultatele lor numerice să conducă la o precesie aproximativ constantă (așa cum se observă experimental), pe când rezultatele tale teoretice conduc la o variație uriașă a precesiei de-a lungul anului? Care dintre voi „doi” greșește atunci?
Tiberiu Tesileanu a scris:
Abel, probabil că nu ai de unde să știi asta, dar așa funcționează știința: dacă un model nu e destul de bun, îl îmbunătățești.

Nici un model al vreunui fenomen real nu poate fi perfect. Noi ne-am uitat la un model foarte simplu al Pământului, despre care știm că e greșit. Există oceane, există atmosferă, există nucleul Pământului, care toate sunt fluide. Este evident că e greșit să tratăm Pământul ca pe un corp rigid.
Bun, hai că-ți mai dau o șansă: explică-mi valoarea aproape constantă a precesiei cu acest model nou „îmbunătățit”. Deocamdată n-ai făcut decât să presupui că luarea în considerare a oceanelor, a atmosferei sau a nucleului ar putea rezolva problema. Hai că-s curios care este mecanismul care „nivelează” precesia pe care ar trebui s-o aibă Pământul dacă ar fi un corp rigid. Very Happy
Tiberiu Tesileanu a scris:
Asta nu înseamnă că nu putem să obținem o aproximație satisfăcătoare în modul ăsta (și de-aia ți-am arătat că putem prezice valoarea și orientarea medie a precesiei), dar e clar că dacă ne uităm la tot mai multe detalii, o să găsim discrepanțe.
Nu ne-am uitat la niciun detaliu în plus. Eu ți-am dat libertatea să explici precesia așa cum ai vrut.

Când nu se știa de nutație, Newton a zis că precesia este datorată Soarelui. Când ați aflat de nutație și ați văzut că perioada acesteia este egală cu perioada de precesie a orbitei Lunii, ați introdus și Luna în ecuație. Apoi, pe nesimțite, ați ajuns să spuneți că influența Lunii este chiar mai importantă decât influența Soarelui în explicarea precesiei. Așadar, când nu știai de faptul că precesia este „nivelată” de-a lungul anului, ai zis că precesia este cauzată de Soare și Lună. Acum, când avem informația prețioasă că precesia este aproape constantă pe parcursul anului, vii să adaugi oceane, atmosferă și nucleu. Când vă veți opri din abureli? Când vă veți da seama că niciunul dintre argumentele voastre nu explică de fapt precesia?
Tiberiu Tesileanu a scris:
Așa că e natural ca, atunci când aduci în discuție un fenomen mai detaliat, să încerc să-l explic introducând o aproximație mai bună.
Fenomenul anual al precesiei nu este cu nimic mai detaliat decât fenomenul pe orice altă perioadă de timp. Cauzele sunt aceleași și nu se schimbă pe măsură ce studiem fenomenul. Problema este, de fapt, alta: datele observaționale contravin teoriei voastre peticite și sunteți nevoiți s-o tot peticiți în continuare. Așa că aștept să văd cum mai peticești teoria ca să explice și nivelarea anuală a precesiei, ca să-ți arăt că nici noul petic nu explică alte chestii. Very Happy
Tiberiu Tesileanu a scris:
oameni mai inteligenți decât mine și mai preocupați de problema asta au făcut calculele respective, și altele mai detaliate, au făcut comparația cu experimentul, și au fost satisfăcuți (altfel s-ar numi și problema precesiei Pământului "o problemă nerezolvată").
Există o inerție caraghioasă a omenirii în a „proteja” cunoștințele vechi și există o ingeniozitate remarcabilă a omului de a găsi metode prin care această protecție să fie cât mai înverșunată. Numai oamenii foarte deschiși, foarte hotărâți și, mai ales, foarte sinceri în legătură cu faptul că nu pot înțelege bizareriile vechi sunt capabili să spargă acest zid și să iasă din această carapace. Eu sper din tot sufletul ca tu să te numeri printre acei oameni sinceri.
Tiberiu Tesileanu a scris:
Deci să înțeleg așa: avem două teorii -- să le numim "a mea" și "a ta".
De acord.
Tiberiu Tesileanu a scris:
Teoria mea poate să facă următoarele:
- explică în mod unitar revoluția Pământului în jurul Soarelui, a Lunii în jurul Pământului
Greșit. Nu teoria ta face asta, ci teoria gravitației, care este distinctă de teoria ta. Teoria ta este doar aceea care spune că precesia se datorează cuplului gravitațional și nimic mai mult. Nu-i atribui teoriei tale merite pe care nu le are, lucruri pe care nu le spune. Eu nu am contestat teoria gravitației aici, ci am contestat teoria care spune că precesia se datorează cuplului gravitațional. Nu induce în eroare, te rog!
Tiberiu Tesileanu a scris:
explică precesia axei Pământului și a altor planete din sistemul solar
Tu vorbești serios? Sau îți bați joc de timpul pe care l-am pierdut până acum ca să-ți arăt că teoria ta nu explică nimic legat de precesie?
Tiberiu Tesileanu a scris:
și în plus mai explică și cum cad corpurile pe Pământ, cum funcționează toate dispozitivele mecanice pe care le întâlnim, și multe, multe altele
Mda, deci te repeți ca mai sus. Mă rog, sper să poți înțelege că teoria ta nu are nimic de-a face cu toate astea.
Tiberiu Tesileanu a scris:
- problema ei fundamentală este că ție ți-e prea lene să cauți datele observaționale pentru a compara teoria "mea" cu observațiile (pentru că alți oameni deja au făcut asta și au fost convinși că teoria "mea" e bună);
Poftim? Crezi că dacă aș fi atât de leneș aș mai depune efortul să trăncănesc aproape degeaba pe acest topic? De unde scoți asemenea perle? Și ce date observaționale mai vrei când le avem deja pe tavă? Am obiectat eu ceva pe datele observaționale ca să mă poți acuza de așa ceva? Problema este a teoriei tale, nu a datelor observaționale. Nu date observaționale trebuie să-mi dai (sau să caut), ci date teoretice care să explice datele observaționale.
Tiberiu Tesileanu a scris:
Teoria ta poate să facă asta:
- postulează existența unei misterioase "inerții la precesie", care nu a fost pusă în evidență niciodată și care ar explica o precesie uniformă a axei Pământului
Inerția la precesie nu a fost observată pentru că nu a fost căutată. Poate abia de-acum, dacă am reușit, în sfârșit, să vă atrag atenția asupra posibilității existenței sale, veți avea motive să o căutați și să o găsiți. Și poate o veți regăsi chiar în fenomene cărora le-ați dat deja alte explicații chinuite, precum este precesia Pământului (sau sursa câmpului electromagnetic Smile ).
Tiberiu Tesileanu a scris:
nu dă nici o formulă matematică pentru ea, deci nu poate fi vorba de predicții cantitative
N-am pentru ce să-ți dau predicții cantitative. Am sperat că vei înțelege asta mai ușor. Hai să mai încerc o dată. Voi mai încerca niște analogii.

Uite, nicio teorie din lume nu poate explica de ce Pământul se rotește o dată pe zi și nu de cinci ori pe zi, de ce Soarele are raza de 700.000 km și nu 500.000 km, de ce tu nu ești cu 3 cm mai înalt sau de ce Marea Negră nu este mai adâncă de două ori. La fel, nicio teorie din lume nu poate explica de ce înclinația axei Pământului nu este cu 5 grade mai mare și nici de ce precesia nu are o perioadă de 100.000 ani. Că teoria ta pretinde cu nerușinare că poate explica așa ceva este un alt motiv de discreditare a ei.
Tiberiu Tesileanu a scris:
altceva se pare că nu poate să facă teoria ta, pentru că nu are nici o ecuație; în particular, nu poate să accepte (cel puțin nu în întregime) legile lui Newton
N-au nicio treabă legile lui Newton cu teoria ta sau cu teoria mea. Mai precis, teoria mea, bazată pe ipoteza existenței unei noi legi de conservare (a impulsului volumic) este atât de independentă de legile lui Newton (să zicem mai concret, de legile de conservare a impulsului și a momentului cinetic) pe cât de independentă este legea de conservare a momentului cinetic față de legea de conservare a impulsului.

Altfel spus, o teorie care aduce în studiu legea de conservare a momentului cinetic nu vine în contradicție cu legea de conservare a impulsului, ci doar completează acea lege. La fel, o teorie care aduce în studiu legea de conservare a impulsului volumic nu vine nici ea în contradicție cu legea de conservare a momentului cinetic sau a impulsului, ci doar le completează pe acestea.
Tiberiu Tesileanu a scris:
deoarece acelea duc fără echivoc la teoria "mea"
Fără echivoc? Arunci la gunoi tot echivocul pe care ți-l tot prezint aici? Am sperat și încă mai sper că tu nu vei face cu atâta ușurință afirmații atât de neștiințifice Sad .
Tiberiu Tesileanu a scris:
(în plus, dacă ar exista și inerția ta la precesie, și fenomenul de care vorbește teoria "mea", atunci vitezele respective de precesie ar trebui să se adune, alt lucru care ar putea să vină în conflict cu observația)
Așa ar fi dacă ai ști exact cât prezice teoria ta și cât prezice teoria mea. Dar nu ști nici una, nici alta, așa că iar induci în eroare privind existența vreunui conflict imaginar. Singurul conflict cu realitatea este al teoriei tale, pentru că teoria ta prezice periodicități anuale mari (de la zero la dublu) ale precesiei, ceea ce nu se observă nici pe departe.
Tiberiu Tesileanu a scris:
Pe care ar trebui să o acceptăm? Grea întrebare...
Și iată ce metode persuasive pot fi folosite atunci când nu avem argumente științifice amănunțite!
Tiberiu Tesileanu a scris:
Cred că dacă vrei să convingi pe cineva, trebuie în primul rând să descrii mai exact teoria ta. Dacă poți să scrii cum se modifică legile de mișcare (legile lui Newton) în teoria ta, ăsta ar fi un început bun.
După cum am spus mai sus, legile lui Newton n-au de ce să se modifice pentru că descoperirea inerției la precesie doar completează legile cunoscute și nu le afectează direct. Nu trebuie decât să fie înțeles și acceptat faptul (care mie mi se pare banal) că așa cum există moment cinetic și implicit inerție la rotație, așa există și impuls volumic și implicit inerție la precesie. Deci nu consider că trebuie să fac mai știu eu ce teorii elaborate despre inerția la precesie. Eu vreau să fiu pe înțelesul marelui public sau măcar pe înțelesul celor care știu ce este acela moment cinetic, știu că momentul cinetic se conservă și știu că momentul cinetic este produsul vectorial dintre poziție și impuls. Sunt convins că aceia vor putea înțelege ușor ce înseamnă produs scalar dintre poziție și moment cinetic (care este impulsul volumic) și vor putea înțelege fără prea multe mofturi ce susțin când afirm că impulsul volumic al unui sistem liber se conservă.
_________________
Oamenii sunt extrem de valoroși
Sus
Tiberiu Tesileanu
Membru
Membru


Data inscrierii: 28 Sep 2008
Mesaje: 82



Localitate: Princeton, NJ

MesajTrimis: 05 Feb 2009 19:57 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Doar un mic comentariu la început: Abel, înțelege o data pentru totdeauna că meseria mea este să fac fizică. Dacă ție ți se pare că sunt varză la ea, atunci mă jignești, și nu cred că are sens să mai vorbim. Nu-ți cer să accepți pe degeaba tot ce-ți spun, dar aș vrea măcar să înțelegi că atunci când insist asupra unui fapt, știu despre ce vorbesc. Măcar gândește-te și tu mai mult înainte să dai cu bâta în baltă crezând că m-ai prins cu greșeala...

Abel a scris:
Ia zi-ne și nouă de ce nu ai pomenit de o asemenea descompunere în teoria ta înainte de a ști că precesia este aproape uniformă. [...]
Vrei să spui că natura ignoră aceste componente? Sau vrei să spui că teoria ta prezice o precesie aproape uniformă de-a lungul anului în primă aproximație?[...]
Sunt de acord că la solstiții precesia este poate cu un amărât de procent mai mare decât media[...]


De unde ai scos procentul ăla?! Tu chiar crezi că știința se face așa, ca la piață, "hai că-ți mai dau un procent"?! Smile

Nu ți-am pomenit de descompunere pentru că nu știam de ea. Așa cum ți-am spus, nu sunt expert în precesie. Am citit și eu despre ea din niște articole pe care le-am văzut după ce am citit comentariile tale și ale lui Andi. (Articolele, apropo, au fost scrise înainte să vorbim noi, deci nu e o vorba de o conspirație care vrea să te păcălească pe tine, doar de neștiința mea). Îmi cer scuze că nu sunt atoateștiutor...

(Apropo, despre descompunere ți-am vorbit în mod implicit: ceea ce am făcut în primă fază, când ți-am calculat precesia mediată pe un an, e echivalent cu a păstra termenul de frecvență zero dintr-o transformată Fourier.)

Abel a scris:
Vrei să spui că rezultatele lor numerice contravin rezultatelor analitice obținute de tine? Cum e posibil ca rezultatele lor numerice să conducă la o precesie aproximativ constantă (așa cum se observă experimental), pe când rezultatele tale teoretice conduc la o variație uriașă a precesiei de-a lungul anului? Care dintre voi „doi” greșește atunci?[...]


Cred că nu ne înțelegem. Ceea ce am afirmat este că Andi s-a înșelat, nu eu sau cei din articol. Când a afirmat că precesia este "în primă aproximație constantă", Andi probabil a citit din multele articole pe tema asta, fără să realizeze că de fapt e vorba doar de primul termen dintr-o descompunere Fourier.

Rezultatele numerice din articolul pe care ți l-am prezentat nu vin deloc în contradicție cu rezultatele mele. Dacă te uiți la figura lor 4, vezi că rata de precesie și în cazul lor se anulează de două ori pe an. Cum rezultatele lor sunt în acord cu observațiile, asta înseamnă că și rata observațională a precesiei se anulează de două ori pe an.

Abel a scris:
Când nu se știa de nutație, Newton a zis că precesia este datorată Soarelui. Când ați aflat de nutație și ați văzut că perioada acesteia este egală cu perioada de precesie a orbitei Lunii, ați introdus și Luna în ecuație. Apoi, pe nesimțite, ați ajuns să spuneți că influența Lunii este chiar mai importantă decât influența Soarelui în explicarea precesiei.[...]


Iar ajungem la asta? Credeam că am încheiat subiectul ăsta, și că ai înțeles în sfârșit că Newton a luat în seamă atât Soarele cât și luna în considerațiile lui inițiale, și și-a dat seama că luna contribuie mai mult. Chiar vrei să caut o copie a lucrărilor lui originale să ți-o scanez ca să crezi asta?! Ți-am arătat doar că alți oameni care au citit lucrările lui afirmă că am dreptate, așa că te întreb din nou: tu crezi că suntem mincinoși și conspirăm împotriva ta?

Abel a scris:
[...]este atât de independentă de legile lui Newton (să zicem mai concret, de legile de conservare a impulsului și a momentului cinetic) pe cât de independentă este legea de conservare a momentului cinetic față de legea de conservare a impulsului.


Abel, legea de conservare a momentului cinetic este o consecință a legii de conservare (sau, mai exact, de variație) a impulsului.

Că tot vorbim de inerții la rotație sau translație, nu te-a pus niciodată pe gânduri că inerția la rotație (momentul de inerție) este strâns legată de cea la translație (masa)? Nu ți-a trecut prin minte că poate și cele două legi de conservare nu sunt independente?

Toate legile de conservare din mecanica clasică sunt consecințe ale ecuației combinată cu principiul acțiunii și reacțiunii. Impuls, moment cinetic, energie... toate se conservă din cauza aceleiași ecuații. În particular, atunci când este adevarată, impulsul tău volumic nu se conservă.

Poate lucrul la care te gândești este că legile lui Newton sunt invariante (separat) la translații și rotații, și din cauza asta impulsul și momentul cinetic sunt conservate. În sensul ăsta, cele două legi de conservare sunt într-adevăr separate, dar (sau, și mai bine, lagrangeanul ) le conține pe amândouă. Apropo, ce fel de simetrie crezi că ar corespunde legii tale de conservare? (e ușor de demonstrat că orice mărime conservată e asociată unei simetrii continue).

Deci "teoria" ta nu poate fi compatibilă cu legile lui Newton, oricât te-ai chinui. Legile lui Newton prezic fără echivoc mișcarea axei Pământului pe care ți-o descriu băieții din articolul pe care ți l-am trimis -- asta pentru că există o teoremă a unicității soluțiilor ecuațiilor diferențiale. Orice termen în plus la viteza de precesie, provenit din vreo ciudată lege de "inerție la precesie" ar fi în contradicție cu legile lui Newton.

Abel a scris:
Greșit. Nu teoria ta face asta, ci teoria gravitației, care este distinctă de teoria ta. Teoria ta este doar aceea care spune că precesia se datorează cuplului gravitațional și nimic mai mult.


N-ai înțeles ce numesc eu "teoria mea": prin "teoria mea" m-am referit la mecanica clasică, așa cum e universal acceptată. N-am vrut să mi-o însușesc ca fiind a mea, mi s-a părut doar că e mai simplă exprimarea așa. Mecanica clasică, incluzând legea gravitației așa cum a scris-o Newton, prezice rezultatele pe care le vezi în articolul pe care ți l-am arătat (sau cele pe care ți le-am dedus eu). În plus, aceeași teorie explică toate celelalte lucruri de care ți-am vorbit.

Partea frumoasă este că, spre deosebire de "teoria" ta, unde viteza de precesie nu poate fi dedusă, "teoria mea" arată că fiind date proprietățile mișcării de revoluție și de rotație proprie ale Pământului, putem deduce precesia. Faptul că deducem și direcția și valoarea observate experimental ar trebui să te pună pe gânduri...

Abel a scris:
Uite, nicio teorie din lume nu poate explica de ce Pământul se rotește o dată pe zi și nu de cinci ori pe zi, de ce Soarele are raza de 700.000 km și nu 500.000 km, de ce tu nu ești cu 3 cm mai înalt sau de ce Marea Negră nu este mai adâncă de două ori. La fel, nicio teorie din lume nu poate explica de ce înclinația axei Pământului nu este cu 5 grade mai mare și nici de ce precesia nu are o perioadă de 100.000 ani. Că teoria ta pretinde cu nerușinare că poate explica așa ceva este un alt motiv de discreditare a ei.


Poftim?! Teoria mea e nerușinată pentru că e în stare să explice mai mult? Tu te gândești la ce scrii, Abel?

(Apropo, Pământul se rotește o data pe zi pentru că așa a fost definită ziua Wink )

Perioada de precesie nu este independentă de celelalte caracteristici ale Pământului. Pe tine chiar nu te pune pe gânduri că viteza (medie) de precesie a planetei poate fi exprimată cu exactitate de câteva procente din formula [8] din .pdf-ul meu? Chiar să fie o coincidență? Și dacă precesia provine doar din inerție, atunci ce legătură are ea cu constanta gravitațională, cu masa Soarelui sau cu cea a lunii? De ce intră ele în expresia pentru viteza de precesie?

Abel a scris:
și vor putea înțelege fără prea multe mofturi ce susțin când afirm că impulsul volumic al unui sistem liber se conservă.


Păi, Abel, problema mea nu e că nu înțeleg ce susții cu asta, ci pur și simplu că greșești! Impulsul volumic al unui corp liber nu este conservat, așa ceva nu e în acord cu legile lui Newton, și nu e în acord cu nici o observație experimentală.
Sus
mihai avramut
Membru
Membru


Data inscrierii: 27 Oct 2008
Mesaje: 21

Motto: univers=ratiune

Localitate: otopeni

MesajTrimis: 06 Feb 2009 01:57 Download mesaj
Titlul subiectului: problema mediatizata onf 2009 Rm Valcea
Raspunde cu citat (quote)

Supun atentiei o problema mediatizata intens la ONF 2009 Ramnicu Valcea cls X

Intr-o camera in care temperatura este Tc=20 C se afla un vas cu capacitatea calorica C=150 J/K .In vas se afla m1=o,4 Kg apa la To=18 C.Dupa un interval de timp Δt1=5 min ,temperatura apei si a vasului devine T1=18,5 C. In acel moment dintr-un robinet incepe sa curga apa cu temperatura T2 = 45 C ,in vas. Dupa alt interval de timp Δt2 =5 min temperatura sistemului devine T3=35 C. Schimbul de caldura in unitatea de timp prin peretii vasului este constant si egal cu q. Se cunoaste caldura specifica a apei c=4180 J/kg C

a) Calculeaza schimbul de caldura in unitatea de timp q prin peretii vasului .
b) Calculeaza debitul masic Dm al apei care curge in vas in aceasta situatie .
c) Care ar trebui sa fie debitul masic Dm1 al apei care curge in vas pentru ca temperatura sistemului sa ramana constanta si egala cu T3


Astept rezovari si comentarii .. PS: problema se poate vedea in original pe situl olimpiadei
http://onf2009.fizica.com/

_________________
mihai avramut
Sus
Tiberiu Tesileanu
Membru
Membru


Data inscrierii: 28 Sep 2008
Mesaje: 82



Localitate: Princeton, NJ

MesajTrimis: 06 Feb 2009 23:05 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Mihai, nu știu ce te-a nemulțumit la olimpiada de clasa a X-a, dar sper că realizezi că precesia nu are legătură cu calorimetria (cel puțin nu prea mare...)

E drept că topicul ăsta nu e mai interesant decât problema ta, dar n-ar fi mai bine să nu ne spam-uiești pe toți cu ceea ce te interesează pe tine?
Sus
mihai avramut
Membru
Membru


Data inscrierii: 27 Oct 2008
Mesaje: 21

Motto: univers=ratiune

Localitate: otopeni

MesajTrimis: 07 Feb 2009 13:25 Download mesaj
Titlul subiectului: prob ONF 2009
Raspunde cu citat (quote)

Catre Tiberiu Tesileanu

Am inteles ce doriti sa spuneti si imi cer scuze ca am deranjat (cine nu e interesat de problema sa nu comenteze) .Probleama are in barem o eroare grava ( dupa parerea unora ) eroare care nu ar avea ce cauta la nivelul asta !
prof . Mihai Avramut

PS1 : observati domnule Tiberiu Tesileanu ca am vorbit la pers 3-a !! !
PS 2 Astept solutii si comentarii in continuare .

_________________
mihai avramut
Sus
Andi
Membru
Membru


Data inscrierii: 10 Oct 2007
Mesaje: 1275




MesajTrimis: 07 Feb 2009 17:03 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Da, este o greșeală la rezolvare: la punctul b). au uitat de temperatura theta1=18,5 C la calculul căldurii primite!
_________________
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit
Sus
Abel Cavași
Membru
Membru


Data inscrierii: 17 Iul 2006
Mesaje: 2527

Motto: Un șchiop mergând pe drumul drept ajunge înaintea celui rătăcit care aleargă. (Spinoza)

Localitate: România, Satu Mare

MesajTrimis: 07 Feb 2009 18:05 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Aș ruga moderatorul acestei secțiuni să despartă într-un topic separat problema interesantă ridicată de domnul Mihai, ocazie cu care s-ar putea purta acolo o discuție ontopic.

Mulțumesc Smile .

_________________
Oamenii sunt extrem de valoroși
Sus
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect   Mecanica Cereasca Du-te la pagina Anterioara  1, 2, 3 ... 41, 42, 43, 44, 45, 46  Urmatoare

Download topic
Pagina 42 din 46
 
Mergi direct la:  
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
Nu puteti atasa fisiere in acest forum
Puteti descarca fisiere in acest forum
© 2015 astronomy.ro
Termeni si conditii generale      Termeni si conditii forum      Contact