[Armand Popa]

Azi seară am ieșit la observații la Târnova, cer de bortle 4, la aproximativ 35 km de Arad. Pe lângă lista H400II, am făcut și alte observații. Aș scoate în evidență cometa 12P Pons-Brooks, căreia i se vede bine foarte bine coada, cât și aurora boreală, vizibilă și cu ochiul liber, ca o tentă roșiatică a cerului. Azi dimineață am aflat că și colegul nostru Csaba Torma a văzut aceeași tentă roșiatică, la care i-a făcut și poze, astfel confirmând cele observate.

Am reușit să observ cu dobsonianul de 8 inchi următoarele obiecte :



Rigel / ori / dubla
M42 / ori / nebuloasa
M41 / ori / roi deschis
Delta Ori / ori / dubla
M31 / and / galaxie
M32 / and / galaxie
M110 / and / galaxie
M33 / tri / galaxie
12P/Pons-Brooks / and / cometa
NGC404 / and / galaxie
NGC3079 / uma / galaxie
M109 / uma / galaxie
M97 / uma / nebuloasa planetara
M108 / uma / galaxie
NGC2841 / uma / galaxie
NGC3738 / uma / galaxie
M81 / uma / galaxie
M82 / uma / galaxie
NGC3077 / uma / galaxie
NGC3066 / uma / galaxie
M51 / cvn / galaxie
NGC5195 / cvn / galaxie
M63 / cvn / galaxie
M65 / leo / galaxie
M66 / leo / galaxie
NGC3628 / leo / galaxie
NGC3377 / leo / galaxie
NGC3367 / leo / galaxie
NGC3412 / leo / galaxie
M105 / leo / galaxie
NGC3384 / leo / galaxie
NGC3389 / leo / galaxie
M96 / leo / galaxie
M95 / leo / galaxie
NGC2903 / leo / galaxie
NGC4274 / com / galaxie
NGC4314 / com / galaxie
NGC4414 / com / galaxie
NGC4278 / com / galaxie
NGC4350 / com / galaxie
M94 / cvn / galaxie
Cor Caroli / cvn / dubla
NGC4244 / cvn / galaxie
M98 / com / galaxie
M100 / com / galaxie
M88 / com / galaxie
M91 / com / galaxie
M90 / vir / galaxie
M89 / vir / galaxie
M104 / vir / galaxie
M3 / cvn / roi sferic
M84 / vir / galaxie
M86 / vir / galaxie
NGC4435 / vir / galaxie
NGC4438 / vir / galaxie
NGC4461 / vir / galaxie
NGC4458 / vir / galaxie
NGC4473 / com / galaxie
NGC4477 / com / galaxie

[Mircea Pteancu]

Duminica 3 Martie, am facut observatii. Intai am observat cele cinci variabile de iarna din ''Ten star tutorial''. La doua dintre aceste stele, Eps Aur si Eta Gem, am facut observatiile atat cu ochiul liber cat si cu binoclul BPC 8x30mm.

Si daca tot aveam binoclul in mana, am facut si cateva observatii Deep Sky cu el: M35, partial rezolvat - M36 -M37 - M38, numai cu vedere periferica - Mel 20 - Cascada lui Kemble, foarte slab vizibila jumatatea sud-estica - Pazmino Cluster, o mogaldeata cetoasa, foarte slab luminoasa - Roiul Dublu, abia vizibil - M41.

Apoi am facut observatii cu newtonianul D= 148mm F/5.
Am centrat si am rezolvat Mizar- Alcor cu Sidus Ludovicea. Apoi am observat galaxii:
-M65 +M66, in acelasi camp la 107x
- NGC 2903, mult mai bine vizibila decat la observatia precedenta
- M105 + NGC 3384, in acelasi camp la 107x
-M96
-M81+M82, in acelasi camp la 107x
-STF 1689
-NGC 4762+NGC 4754, in acelasi camp dar ultima abia vizibila chiar si cu vedere periferica
-M60 a fost din nou ''capat de cursa'' nu ''punct de plecare'' spre Lantul Markarian
Au inceput sa vina norii.
-Am rezolvat in viteza cateva celebritati: Izar - Porrima, uau si iarasi uau - Alula Australis - Alula Borealis, foarte frumoasa chiar daca-i dubla optica - Polaris.
-Am incheiat reobservand printre nori, pentru un nani linistit secventa M37 - M36 - M38 - NGC 1907, partial rezolvat.

Luni 4 Martie a.c. am facut doar observatii tehnologice in care am testat si comparat doua perechi de oculare Planetary: 2x 4mm si 2x2,5mm pe dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/6.9.
Pentru aceasta am observat cu atentie Secventa lui Lockyer cu fiecare ocular, secventa largita prin adaugarea dublelor 32 Ori si Eta Ori.
Anomalii:
-la Sigma Ori s-a vazut companionul C numai cu ocularele de 2,5mm si , chiar si cu acelea, numai cu vedere periferica.
-52 Ori a fost rezolvat in celebra forma a cifrei ''8'' de toate cele patru ocularele dar numai ocularele de 2,5mm au si separat-o aleator, pentru scurte perioade de timp.

Pentru a testa comportamentul optic, am observat si alte stele duble : Castor vizibil ca tripla, Trapezul lui Orion cu patru stele,Iota Ori ca tripla.
La Kappa Gem, a Delta Gem si la STT 235 am obtinut rezultat negativ cu toate ocularele.
Pacla devenea tot mai groasa dar cu inegalitati.
Marea surpriza a serii, ba as putea spune a anului 2024 ( vorbesc din punct de vedere strict personal ) a fost vizualizarea discurilor Airy, strans contopite ale dublei STF 1126. Discurile Airy ale acestei duble s-au vazut suficient de bine pentru a putea estima unghiul de pozitie undeva intre PA = 150 - 160 grade.
StelleDoppie m-a contrazice din nou - nu stiu ce tot are cu mine - si indica PA = 180 grade pentru 2024. Noa, las ca revin eu cu tunuri mai mari aici ca sa ne rafuim ...

In incheiere am revazut steaua centrala din Eskimo Nebula, bine vizibila la 346x, am separat foarte larg Alula Australis si am mai apucat sa revad roiul Messier 3. Apoi, nici sa fi vrut, nu as mai fi putut continua ...

Mircea

[iulian90]

Buna ziua tuturor.

Aseara am scos pentru prima oara la stele noul telescop Gigant 245/1286mm, fiind finalizat acum cateva zile, si am ramas de-a dreptul impresionat de luminozitatea acestui instrument.

Desi cerul nu a fost prea curat, fiind presarat cu multi nori trecatori si atmosfera incarcata cu vapori de apa si praf, Gigantul a oferit imagini spectaculoase la obiecte mai luminoase, cu mai multe detalii.

Am observat urmatoarele obiecte:

- Jupiter cu cei 4 sateliti , foarte luminos. Satelitii erau insirati toti pe o parte a planetei.
- Roiul Dublu din Perseu. O imagine fantastica , cu multe stele in cele doua roiuri. Aici am distins imediat 4 stele portocalii , din care doua in interiorul unuia dintre roiuri, una mai la periferia acestuia si o stea intre cele doua roiuri. Dar am mai descoperit o a cincea stea in apropierea celuilalt roi din componenta Roiului Dublu. Se observau o puzderie de stele mai slab luminoase decat se vedeau in telescopul de 150mm.
- Marea Nebuloasa din Orion/M 42-M 43. Aici am ramas foarte impresionat de luminozitatea nebuloasei dar si de detaliile surprinzatoare din zona Trapezului. In Trapez am observat usor componenta E insa nu si F , din cauza seeing-ului nu foarte bun dar si a colimarii nu tocmai precise a telescopului. Am colimat og. primara pe stea , dar mai trebuie secundara colimata precis.
Cum vremea nu a fost tocmai generoasa, norii inmultindu-se si msi mult acoperind tot mai mult din cer , am amanat colimarea secundarei si am profitat de portiunea de cer neacoperita de nori ca sa mai apuc sa mai observ niste obiecte.
In continuare am mai observat :

-M 35 din Gemeni si NGC 2158 . M 35 se vedea foarte detaliat, cu foarte multe stele de diferite magnitudini , iar NGC 2158 se observs si el msi usor, rezolvand cateva stele in centrul sau.
-Eskimo Nebula , nebuloasa planetara din Gemeni se observa foarte bine, la grosismentul de 143x cu ocularul de 9mm se observa tenta verzuie destul de usor si chiar steaua centrala se observa destul de usor. Si mai bine se observa steaua centrala la 286x cu combinatia ocular 9mm+barlow 2x.
- M 38 din Auriga, aproape la fel de impresionant ca si M35 cu multe stele dar de magnitudini mai mari decat cele din M35. Crva mai incolo de M38 se vedea destul de bine si NGC 1907, observand in jor de 15 stele in dansul, deci mai multe decat se vedeau cu telescopul de 150mm.
-M 36 foarte bine vizibil, cu stele luminoase dar mai rare, printre care si duble.
-M 37 de-a dreptul fantastic , cu puzderie de stele marunte si dese ce acopereau intreg campul ocularului de 9mm la grosismentul de 143x .
-M1 din Taurus se observa si el mai bine in noul telescop in ciuda atmosferei nu prea limpede.
Galaxiile M 81 si M 82 din Ursa Major se observau foarte bine, cel putin ---M 81 avea un nucleu mai luminos, aproape ca Andromeda observata prin lunete de pana la 60mm diametru. Iar M 82 si vedea mai extinsa si subtire cu o intrerupere ( zona intunecata) in centru.
-M 94 , galaxia din Canes Venatici se vedea foarte bine , luminoasa , cu nucleu foarte luminos, inconjurat de un halo mai bine vizibil, care in telscopul de 150mm se observa doar in seri cu conditii de cer senin limpede, ceea ce nu era cazul aseara.

Din pacate vremea a tras cortina de nori , acoperind aproape tot cerul , dupa ora 22 asa ca am incheiat observatiile multumit de ceea ce am observat cu noul telescop.

Azi vad ca e senin limpede cerul, sper ca si diseara sa fie la fel.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Am citit cu bucurie descrierea observatiilor cu noul tau telescop ''Gigantul''.
Rezultatele sunt promitatoare, pe un cer mai bun sunt sigur ca vei vedea inca si mai multe detalii.
Sunt foarte curios de rezultatele pe care le va oferi la stele duble: 52 Ori, 31 Ori, Eta Ori, 7 Tau, Omega Leo, de exemplu.
Felicitari pentru finalizarea telescopului si spor maxim in efectuarea de observatii cu el !

Cer senin, Mircea

[iulian90]

Multumesc pentru felicitari.

Desigur ca voi incerca sa observ astfel de stele duble cu noul telescop, dar trebuie colimat cat mai precis avand in vedere raportul focal relativ mic. Aseara am colimat mai bine telescopul folosind camera P.G. Chameleon cu un mic obiectiv de la un webcam adaptat pe barel de 1,25" prin care puteam privi secundara ,reflexia primarei in secundara, reflexia spiderului cu secundara in og. primara s.a.m.d. si deja imaginea la planeta Jupiter era vizibil mai clara la grosismente mari decat alaltaseara.
Chiar am observat si o imersiune a satelitului Io la ora 18:18 TLR si conjunctia satelitului Callisto in apropiere de polul Sud al planetei Jupiter.

Dupa colimare am inceput imediat observatiile, incantat de cerul mai curat decat alalta seara, practic fara niciun nor.

Am observat cometa 12P/Pons-Brooks ,care se vedea foarte bine fiind luminoasa si avand o tenta de culoare verzuie, cu centru luminos cu aspect cvasi-stelar.
La grosismente mai mari, de la 143x in sus cometa se vedea si mai bine. Am observat-o si cu filtrul UHC si coama cometei se vedea mai extinsa insa centrul era mai slab luminos . Coada nu se vedea deloc.

Apoi am observat roiurile NGC 663, NGC 659 ,NGC 654, M 103 si micul roi Tr1 din Cassiopeia.
Cele mai faine se vedeau desigur M 103 , in mijlocul caruia se distingea steaua de culoare galbena si NGC 663 cu nenumarate stele ,printre ele si duble.
NGC 659 se vedea destul de palid si mic, continand 6 stele dispuse aproximativ intr-un cerc, din care si o stea tripla printre ele.
NGC 654 se vedea si el mai fain, dezvaluind mai multe stele in telescopul de 245mm decat in telescopul de 150mm.
Iar micul roi Tr1 se vedea si el mai clar si mai luminos, distingand 10 stele in el cu telescopul de 245mm, nu doar 8 sau 9 in cazul telescopului de 150mm.

Apoi mi-am indreptat atentia spre galaxiile M 31 ,M32 si M110 din Andromeda.
M 31 si M32 se vedeau cam palide pentru un asemenea telescop mare iar M 110 deloc nu se vedea, iar fundalul cam luminos.
Cand ma uit in directia galaxiilor ,fara telescop zaresc nori Cirrus. Acestia erau cauza pentru care M31 si M32 se vedeau palide. Apoi acei nori s-au extins foarte rapid pe cer, acaparand tot mai mult din el. Am mutat telescopul spre M 42 ,dar si acolo se formase nori.
Cand m-am uitat mai atent pe tot cerul am observat ca si spre zenit se formase nori stravezii care faceau stelele cele mai stralucitoare sa para mai palide iar planeta Jupiter era inconjurata de halo. Deja partea vestica si sudica a cerului era ocupata cu nori .

Am mai observt spre est galaxia NGC 2903 din Leo dar si spre sud steaua Sirius, care inca se vedea relativ luminoasa prin norii stravezii si la care se pare ca am obserat ceva ce semana a companion spre sud de steaua principala si cam atat pentru ca norii s-au intins rapid pe tot cerul in cele din urma.

Consultand site-ul Stelle Doppie am constatat ca companionul stelei Sirius este pozitionat defapt undeva spre N-W de steaua principala, adica la P.A. de 60 grade. Deci ce observasem aseara nu era pozitia reala a companionului. Nici seein-ul nu a fost prea prietenos.
Daca voi colima si mai bine telescopul (va trebui sa lipesc o bulina in centrul primarei pentru o colimare cat mai precisa) si va furniza imagini cat mai clare ale stelelor in centrul campului ,cred ca voi reusi sa observ companionul stelei Sirius cu noul telescop. Si voi incerca si cu celelalte instrumente, inclusiv cu luneta de 80/900mm.

[sorini]

Iulian, inca o data felicitari, pentru activitate; si ATM si observatii.
Spor

[iulian90]

Multumesc pentru felicitari.

Vremea asta e plina de surprize; desi conform prognozei in seara nu ar fi senin iata ca a fost exact invers. Dupa o zi intreaga de nori si ploaie pe la ora 20 s-a inseninat pe neasteptate si pentru doua ore cerul chiar a fost destul de curat fara pic de nor.
Vazand ca se insenineaza am iesit cu telescopul de 150/1400mm caruia i-am spalat azi oglinzile si l-am colimat la lumina zilei, dorind sa il colimez si pe stea. Asta cand inca mai erau nori trecatori pe cer.
Dar in timpul colimarii am vazut ca cerul devine tot mai limpede asa ca am scos si noul telescop Gigant de 245/1286mm afara la aclimatizat, avand in vedere durata mare de aclimatizare a acestuia.
I-a luat aproape o ora sa se aclimatizeze bine, asa ca mi-a mai ramas o ora de cer senin pentru observatii prin telescopul Gigant, apoi au reaparut din nou norii care s-au tot inmultit pana ce au acoperit din nou tot cerul.
Mai mentionez ca tot in cursul zilei de astazi am insemnat cu o bulina centrul oglinzii principale la noul telescop de 245mm pentru o colimare cat mai precisa si de asemenea l-am colimat si pe ele astazi, dupa ce am terminat cu telescopul de 150mm de colimat pe timpul zilei, iar acum seara l-am colimat si pe el pe stea cand s-a mai aclimatizat inainte de observatii, iar cand s-a aclimatizat ,pot spune ca stelele se vedeau si mai punctiforme decat data trecuta cand am mai iesit la observatii (duminica).

In acest interval orar scurt de dupa aclimatizare am reusit sa observ cateva obiecte ceresti de cer profund si anume:

-M 42 unde am observat Trapezul cu cele 4 componente principale plus componenta E intre componentele A si B dar se pare ca am zarit si componenta F langa componenta C, desi numai pentru cateva clipe, avand in vedere seeing-ul care nu era tocmai potrivit.

-Galaxiile M 81 si M 82 din Ursa Major, usor vizibile mai ales M 81 cu al sau centru luminos si cvasi-stelar.
-Galaxia NGC 3077, nu departe de M 81, se observa si ea mai bine decat cu telescopul de 150mm, mai luminoasa, cu centru destul de luminos.
-Galaxia M 106 din Canes Venatici, se observa bine,de forma eliptica alungita, avand un centru aproape stelar, semanand oarecum cu o "stea dubla", posibil sa se vada si o stea in apropiere de centrul galaxiei. In telescopul de 150mm si in cel de 114mm nu se observa detaliul acesta in centrul galaxiei.
-Roiurile M 35 si NGC 2158. M 35 de-a dreptul fascinant, nu ma mai saturam sa-l tot observ ,cat de multe stele vizibile in telescopul de 245mm se vedeau. Dar si NGC 2158 ,l-am observat mai bine de data asta , cred ca peste 10 stele am rezolvat in dansul.
Apoi am mai vrut sa mai observ si roiurile M 36, M 37 si M 38 dar deja incepuse sa apara norii care s-au inmultit si au acuperit rapid cerul asa ca am incheiat observatiile, multumit de ceea ce am vazut in seara asta desi nu speram sa fie asa de senin, chiar si pentru scurt timp.

Cu vremea asta trebuie profitat cat mai mult de cerul senin, prognozele nu prea mai sunt de incredere, trebuie monitorizat cerul cat mai des si cum am vazut ca se insenineaza ,atunci trebuie profitat de cerul senin, nu mai tarziu, caci vremea nu asteapta deloc.

PS: Acum a si inceput sa ploua la Braila, nu numai ca s-a innorat, atat de capricioasa-i vremea.

[Mig71]

Iulian,
Arata bine noul telescop. Sa-l folosesti cu spor!
Sambata seara am iesit la Luica cu un grup destul de numeros de pasionati. Am ajuns tarziu , asa ca nu am reusit sa socializez cu toti cei prezenti.
La ultimele iesiri in aceasta locatie am avut luneta 102/ 600 dar acum am folosit telescopul 250/ 1200 si doar doua oculare Celestron XCell 25mm si 9 mm .
A fost o tura pe directia SW -SE si am observat M78, M41,M50,M47,M48, M67,M95,M96,M105,M65,M66, M60, M59,M53,M3,M51,M13.
Mai mult am zabovit la galaxiile din Leu si Fecioara dar in zona mai sunt multe de vazut.
Pentru mine a fost o seara cu multa energie pozitiva care a alungat frigul de pe camp.



Gelu

[iulian90]

Multumesc.

Aseara am iesit din nou la observatii cu noul telescop Gigant 245/1286mm.

Mai intai l-am colimat pe Steaua Polara apoi l-am indreptat spre Jupiter , la care am zarit GRS si multe detalii intre cele doua benzi ecuatoriale, plus satelitii sai.
Apoi l-am indreptat pentru prima oara spre Luna. Am ramas uimit de ce detalii se vedeau pe suprafata sa, mai ales dupa ce telescopul s-a aclimatizat complet.

In craterul Theophilus se vedea acea ridicatura centrala ca un lant muntos foarte detaliat, la fel si la craterul Posidonius, un lant muntos curbat, doua cratere mici din care un unul chiar foarte mic care nu stiu sa-l fi observat cu celelalte telescoape, multe rille si formatiuni fine si cratere minuscule pe suprafata selenara. Foarte faina imaginea Lunii prin noul telescop.

La cel mai mic grosisment de 32x cu ocularul de 40mm, Luna se vedea asa de luminoasa incat a trebuit sa folosesc filtre colorate.
Dar fara filtru se observa bine si lumina cenusie de pe partea intunecata a Lunii, char daca era aproape la Primul Patrar.
Am zarit si o stea de magnitudinea 9,1 foarte aproape de limbul intunecat al Lunii care a fost ocultata de aceasta la ora 21:05:15 TLR. Deci cu telescopul Gigant pot observa ocultatii de stele mult mai slab luminoase, care sunt mult mai numeroase decat ocultatiile de stele luminoase.

Observand suprafata Lunii am constatat ca ocularele care le detin nu prea fac fata la raportul focal f/5,25 al telescopului, mai ales cele de 20 si de 9mm inducand aberatie de sfericitate si coma in imagine.
Dar folosind un Barlow ,de 2x de ex. imaginea s-a imbunatatit radical, aproape disparand acea sfericitate iar coma nici ea nu se mai observa, chiar folosind ocularul de 40mm dar in combinatie cu barlow-ul.
Deci va trebui folosesc ocularele impreuna cu Barlow pentru a lucra mai bine, caci ocularele Plossl si mai ales Kellner sunt concepute pentru telescoape cu raport focal mai mare de f/8.

Daca fara barlow obtin urmatoarele grosismente cu ocularele:

- 32x cu ocularul de 40mm
- 64x cu ocularul de 20mm
- 107x cu ocularul de 12mm
- 143x cu ocularul de 9mm
- 357x cu ocularul de 3,6mm

Cu Barlow 2x raportul focal si grosismentele se dubleaza:

- 64x cu ocularul de 40mm
- 128x cu ocularul de 20mm
- 214x cu ocularul de 12mm
- 286x cu ocularul de 9mm
- 714x cu ocularul de 3,6mm - aici grosismentul pare cam mare dar telescopul face fata cu brio din ce am observat. Insa ocularul de 3,6mm induce cromatism deranjant chiar si la raportul focal de f/10 (dublat de Barlow).

Iar cu Barlow-ul GSO 2,5x raportul focal devine f/13 iar ocularele lucreaza si mai bine, obtinand urmatoarele grosismente:

- 80x cu ocularul de 40mm
- 160x cu ocularul de 20mm
- 268x cu ocularul de 12mm
- 358x cu ocularul de 9mm
- 893x cu ocularul de 3,6mm, dar deja e prea mare grosismentul. Va trebui sa imi procur un ocular mai potrivit, de 6mm Plossl sau Super Plossl ca sa obtin un grosisment mai apropiat de cel maxim, adica 535x impreuna cu Barlow-ul GSO 2,5x. Sau unul de 5mm cu care impreuna cu Barlow-ul 2x sa obtin un grosisment de 514x.

Dupa Luna , vazand ca seeing-ul este bun, am trecut la observarea stelelor din Trapez si imediat am zarit componenta E foarte clar intre componentele A si B dar si componenta F pentru prima oara se vedea relativ bine, desi mai slaba decat componenta E se vedea clar langa componenta C.

In ciuda cerului luminat de Luna, nebuloasa M 42 s-a observat destul de bine. In apropierea Trapezului am mai zarit o stea foarte slab luminoasa putin mai la N de Trapez.

Incantat de seeing-ul bun si de observarea in conditii bune a componentelor E si F din Trapez am orientat telescopul si spre steaua Sirius, in ideea de a observa companionul, insa nu s-a vazut deloc, nu stiu care a fost cauza, dar nu s-a zarit deloc. Posibil sa fi fost mascat de vreunul din cele 4 spike-uri produse de bratele spiderului secundarei la telescop. Ori separatia dintre componente o fi la minim si Stelle Doppie "ne duce de nas". Dar nu prea cred varianta asta pentru ca Stelle Doppie intotdeauna a oferit date de incredere.

Nici la Eta Gem / Propus nu am avut succes in a observa companionul desi acolo spike-urile nu se vedeau atat de luminoase ca la Sirius, ba chiar la limita vizibilitatii, in schimb discul Airy si inelele se observau bine la grosismente mari.
Ramane sa mai incerc data viitoare (poate in seara asta daca vremea permite) ,sa mai repet observatiile la ambele stele , poate in cele din urma voi descoperi companionul la una din stele.

In schimb la steaua Iota Leo, care era nuca tare pentru telescoapele mai mici, s-a vazut relativ bine companionul, la Est de steaua principala.

Am mai observat si steaua 52 Ori, care se splita frumos cu spatiu negru clar intre componente si steaua Tegmine/Zeta Cnc din constelatia Racul se vedea foarte fain, cu cele trei componente clar separate intre eele chiar si Asi b care sunt mult mai aprpoiate intre ele decat A si C se vedeau clar separate intre ele.

De asemenea si steaua Eta Ori am observat-o si se splita frumos, apoi Lambda Ori la care componentele A si B se splita clar si Alnitak/Zeta Ori unde am zarit bine companionul.

Apoi am trecut si la obiecte DSO si am observat urmatoarele:

M 44 la 32x cu ocularul de 40mm se vedea frumos mare si extins, la 64x cu acelasi ocular si Barlow 2x se vedea si mai exins, aproape ca nu incapea in coular dar si stelele se vedeau mai frumoase si mai numeroase.

M 67 roiul dintre stelele 50 Cnc si 60 Cnc se vedea spectaculos mai ales la grosismentele de 128x cu ocularul de 20mm si barlow 2x si 286x cu ocularul de 9mm si acelasi barlow. Cel putin la 128x roiul se vedea la fel de fain precum se vedea roiul M 35 prin telescopul de 150mm la 70x.

Galaxia NGC 2683 se vedea relativ bine dar slab luminoasa si de forma eliptica alungita.

Hubble Nebula/ NGC 2261 din Monoceros se vedea foarte fain, ca o mica cometa de forma conica cu o stea in varf.

Galaxiile Leo Triplet: M 66 se vedea bine, cu centru luminos ,langa niste stele, M 65 se vedea si ea bine insa putin mai slab luminoasa decat M 66 si cu centru mai difuz. Dar si galaxia NGC 3628 era vizibila in ciuda cerului luminat de Luna, se vedea greu insa cu certitudine, de forma eliptic-alungita difuza.

NGC 3077, o galaxie din apropiere de steaua k Leo se vedea relativ bine cu centru cu aspect stelar, presemne ca se vede si o stea in drept cu nucleul galaxiei, caci centrul sau are caracter de stea dubla.

M 105 si NGC 3371 tot din Leo se observau foarte bine, cel putin NGC 3371 desi mai mica decat M 105 parea putin nai luminoasa decat aceasta din urma.

Apoi au aparut nori Cirrus care s-au extins treptat pe tot cerul.

Am mai observat insa si steaua R Leo care a devenit destul de stralucitoare, estimand o magnitudine de 5,9 mv. Apoi am incheiat observsatiile deoarece cerul a fost acoperit de nori cirrus dupa ora 23.

Deci noul telescop de 245/1286mm este chiar reusit si ofera imagini spectaculoase daca este bine colimat ,folosit in mod corespunzator si sunt conditii atmosferice bune.

[Mircea Pteancu]

Iulian

M-am linistit in privinta oglinzii Csatlos ( se citeste Ciatloush) , inteleg din rapoartele tale ca este o oglinda (cel putin) buna.

Despre duble ...
Am mai zis si altadata si sper sa nu exasperez pe nimeni daca repet vorba lui S.W. Burnham, marele descoperitor si observator de stele duble: ''... la stele duble, un telescop ori este bun ori nu-i bun de nimic.'' Adica, o oglinda care rezolva si separa bine stele precum 52 Ori si Eta Ori si Tegmine, va rezolva si stele subarc. O oglinda buna este buna ''pana la capat'', pana unde nu-i mai dau voie legile fizice sa performeze mai departe. Daca-i o lamaie, incepe deja sa tuseasca la Epsilon Lyra.

Acum ai telescopul, in timp va trebui sa te dotezi cu oculare potrivite, care pot lucra bine la raportul F/5,25.

Am fost norocos si am cunoscut si eu sentimentul de uimire cand cerul se deschide in fata ochilor tai. Nici n-ai fi banuit acum un an ca se va intampla asta, nu-i asa ?
Asa am patit si eu cand, pe neasteptate, m-am trezit cu dobul de 200mm de la Alin Tolea, basca ocularul Radian 6mm + Plossl Sirius 25mm, plus multe altele.
Sau cu lunetele 90x600mm + 60x828mm+50x900mm de la Silviu / zoth, nemaipomenit de bune, fiecare.
Sau cu binoclul Aculon 10x50mm de la Cristian.
Imi cer scuze ca nu-i mentionez pe toti cei care m-au ajutat sa devin un observator mai bun al cerului.

Ai nadejde, lucrurile se vor rezolva si cu ocularele, uneori in mod neasteptat.
Ai acum o baza foarte solida pentru dezvoltare, un telescop bun care, cred eu, se va dovedi excelent. Vom vedea.

Doamne ajuta, cer senin si spor la observatii, Mircea

[iulian90]

Asa este, nu m-as fi gandit anul trecut ca chiar o sa am un asemenea telescop atat de mare si de bun, atat de repede. Ma gandeam ca un telescop de 8" ar fi pentru mine de domeniul viitorului nu foarte apropiat ,dar iata ca acum am ajuns sa detin unul de 10", nu de 8" datorita bunavointei dv. si va multumesc mult pe acesta cale.

Cat despre duble, intr-adevar, daca un telescop este chiar bun trebuie sa poata rezolva duble pana la limita de difractie si sa ofere imagini clare ale discului Airy cu tot cu inele, pana la grosismente mai mari decat cele egale cu 2 x D (in mm), asa cum este de pilda telescopul de 114mm cu care am ajuns la grosismentul de 300x desi limita teoretica ar fi 228x , sau micul newtonian de 76/700mm cu care am ajuns la 233x desi teoretic ar trebui folosit pana la 150x. Sau chiar noul telescop Gigant 245/1286mm cu care aseara am ajuns la grosismentul de 713x (cu ocularul de 3,6mm si barlow 2x) fara ca imaginea stelelor sa se degradeze prea mult (doar niste cromatism indus de ocularul de 3,6mm, in rest, cu un ocular cu aceeasi focala dar de calitate imaginea ar fi fost super, fara cromatism).

Telescopul de 150/1400mm pana sa-i schimb secundara acum trei ani chiar "tusea" destul de rau la Epsilon Lyrae la grosismente mari, dar acum si el a devenit un instrument bun de rezolvat 52 Ori si chiar stele duble subarc, dar numai daca este foarte bine colimat si este foarte pretentios la colimare, avand si corectorul pe traseul optic ,care ar fi trebuit si el facut colimabil ca si oglinzile. Cum s-a decolimat putin imaginea incepe a se degrada rapid la acest telescop.

[Mircea Pteancu]

Pana acum am facut 12 observatii ''martiene'' adica ale lunii Martie.
Cele mai recente sunt cele de Duminica 24 si ieri, Luni 25 Martie, de ''Buna Vestire''.
La mai multe dintre aceste observatii am fost hartuit de baba Luna.

Duminica am observat stelele variabile si apoi am incercat sa observ cu ETX 90x1250mm. In Trapezium am vazut patru stele dar Castor abia a fost rezolvat ca tripla iar Beta Mon s-a vazut doar ca dubla.
Un fenomen am remarcat la acest telescop: cu oculare care niciodata nu au avut asemenea tendinta pe alt telescop, aici aparea fenomenul acela de ''genunchi'' sau ''kidney bean''.
Ocularul asferic de 23mm este practic inutilizabil pe acest telescop, Plossl 25mm sau Super 25mm se descurca mai bine.
Ocularul orotscopic IOR f= 21,5mm pe care l-am luat de aici, de pe forum de la Dragos, a oferit surpriza placuta a serii. Am un ocular Circle T de 18mm si altul Circle V de 20mm. Ortoscopicul IOR le depaseste la contrast si rezolutie pe 60-70 % din campul vizual. Pentru aceasta comparatie am folosit Luna.

Aseara, Luni, am observat cu binoclul Aculon 10x50mm, cometa 12P formand un triunghi isoscel ascutit cu doua stele din Berbecul. In binoclu, din cauza Lunii si a paclei si a norilor, se vedeau doar trei stele in acelasi camp cu cometa.
Apoi am observat variabila R Boo si cateva DSO cunoscute cu reflectorul de 148mm.

Atasez schita observatiei cometei 12P.

Mircea

[Erwin]

Iulian,

Mă bucur foarte mult că ai reușit să finalizezi telescopul și să-l pui la treabă!

Referitor la telescopul de 150mm, se pare că acele lentile tip Barlow nu sunt ceea ce trebuie să fie, un corector Bird-Johnes trebuia să fie amplasat înaintea oglinzii secundare. Din păcate astfel de corectoare nu se găsesc și nu am idee dacă se pot proiecta și executa pe undeva. Toate chinezăriile care pretind că sunt Bird-Johnes au acel dublor de focală în capătul tubului port-ocular, care nu corectează de fapt ce trebuie.

[Mircea Pteancu]

Sunt de aceeasi parere cu Erwin.
Tipul de telescop Bird-Jones ( se scrie fara ''h'') s-a ales in mod nemeritat cu o proasta reputatie din cauza unor producatori si comercianti de mana a treia. Executat corect, telescopul Bird-Jones este bun.
Asa s-a intamplat si cu ocularele ''Huygens''. Orice porcarie de doua lentile ramase de la comenzi falite, inghesuite ca vai de mama lor intr-o teava de plastic, sunt vandute sub acest nume. De multe ori, lentilele sunt din plastic, pot fi de orice forma si cel mai adesea au (daca au) diafragma in fata lentilei de camp.
Norocul nostru cu producatorii si comerciantii corecti, adevarati, ca daca nu, am avea numai optica ''manelista''.

Aseara, Vineri 5 Aprilie, a fost iar un cer de seara tip ''momeala'' ca sa-l scoata pe astronomul amator din barlog. Pentru ca apoi sa-l trimita inapoi, catranit.
La inceput, ''momeala'' a fost aratoasa, cerul parea curat. De cum am iesit cu ladita de oculare in curte, unde reflectorul Newton D=148mm era de mult la fezandat, am aruncat o privire spre cer. Si am remarcat ca ''ceva nu-i in regula'' cu Propus. Aveam si binoclul rusesc 8x30mm cu mine si intradevar, Propus era mai slab luminos decat a fost la ultima ''intalnire'' de Joi, 4 Aprilie.
In 24 de ore Propus a mai scazut, dupa parerea mea, inca o zecime de magnitudine. Loc pentru eroare nu prea este deoarece am ales ca stele de comparatie pe ''32'' de la Eps Aur si ''35'' adica Wasat.
Am mai facut observatii la Betelgeus si Epsilon Aur care erau stationare.
In schimb, tot in intervalul de 24 de ore, am apreciat ca R Leonis s-a mai intunecat un pic fata de Joi, comparata cu aceleasi stele ''58'' si ''60''. Asa ca, aseara, l-am taxat la magnitudinea 5,95 in loc de 5,9.

Alte observatii cu BPC8x30mm: M44 -M3, slab luminos - M67, vizibil la limita - M35 - Mel 111, incape in camp in intregime si cu dubla 17 Com rezolvata iar la M53 am obtinut rezultat negativ.

Observatii cu newtonianul D=148mm F/5 :

- Intai, am reglat - verificat cautatoarele si telescopul si am fost incantat de frumusetea exceptionala a dublei Porrima.

- Vindemiatrix - STF 1689 - Vir 34 = ''Poteca lui Consolmagno''

- La Vest de STF 1689: Galaxia NGC 4764/ ''Zmeul de hartie'' a fost vizibila la 107x cu VD dar NGC 4754 doar cu VP. Asta a cam pus apa rece pe sperantele mele de a vedea Lantul Markarian

- M59 -M60, vizibile la limita la 30x, mai bine la 107x

- M58 - M89 au fost vizibile numai la 107x iar pe M90 doar cu greu am dibuit-o la 107x, langa steluta asterismului triunghiular ''de bastina''

- O pacla bine vizibila cuprinsese cerul. Am trecut atunci la observarea unor stele duble.
Am inceput cu Tegmine/ Zeta Cnc, o tripla ''de colectie'' din Racul.
Au urmat Iota Cnc cu contrast bland de culoare.
Apoi STF 1223/ 5,2'' ; STF 1177/ 3,5'' ; STF 1224/ 5,7'', raspandite pe o arie mica din Racul.

- Intre timp, pacla dus-o bine, s-a ingrasat si a devenit ''fat and beautiful'' cum place globalistilor si s-a transformat in nori. Am rezolvat la 107x pe Izar, Mu Boo ca tripla si Delta Boo in Bootes ( adica ''cel cu bota ? '' ). Algieba, cu superba sa culoare aramie, devenita aproape gri prin nori, a fost ultimul obiect observat.

Acolo, dupa nori, era intangibilul Lant Markarian pe care inca nu l-am vazut in primavara asta.
( Mi se parea mie sau vantul chiar aducea de undeva, poate de pe Strand, acordurile lui ''Ce bine-mi pare ca ai luat tzeapa'' !? )

https://www.youtube.com/watch?v=0UT2E7o5Gkw

Mircea

[Mircea Pteancu]

Am mai spus-o dar repet ca sa se stie, o vreme trebuie sa evit telescoapele grele.
In aceasta seara de Joi 26 Aprilie am observat cu un instrument ciudat. Care nici n-ar trebui sa existe.
Este luneta olandeza 3,8x50mm, de constructie proprie. Obiectivul provine dintr-un binoclu si are parametrii 50x190mm. Ocularul provine dintr-un binoclu jucarie romaneasca de prin anii '80 si are focala de f= - 50mm. Tubul a facut parte dintr-o incercare de-a mea, tot din anii '80, de a construi un binoclu galilean. Nu aveam nici un binoclu pe atunci. Cel mai mic, 8x30mm, costa cam cat leafa pe o luna.

Observatii:

- pentru Deep Sky, lunetele galileene/ olandeze sunt instrumente groaznice. Nu ''vad'' mai nimic.
In aceasta seara, am observat roiurile Mel 111 din Coma Berenices si M44 din Racul. M 35 a fost invizibil cu aceasta luneta.

In Mel 111 am numarat/vazut 18 stele. Cea mai slab luminoasa din acest roi, vizibila in luneta 3,8x este de magnitudinea 6,8v.
In M44 am rezolvat cinci stele si se confirma aceeasi limita de magnitudine de 6,7 - 6,8mv.

- Nu pot sa fiu sigur dar odata cred ca am zarit roiul sferic M3 din Canes Venatici.

- M13 era inca prea jos, nu s-a vazut.

- Daca luneta se descurca slab la obiectele intinse, la stele duble pot sa afirm ca este mult mai potrivita.
In Mel 111 am rezolvat si separat cu luneta olandeza steaua dubla 17 Com cu separatia de 2,4 minute.
Nu 1 - 2 CrB / STFA 29 AB cu separatia de 6' ar trebui sa se vada cu ochiul liber daca nu ar exista acei dusmani ai astronomiei (si spaime a banilor publici) numiti primari cu poluarea lor luminoasa.
In Draco am rezolvat si separat, la limita, Nu Dra / STA 35 cu separatia de un minut si 16 Dra/ STFA 30 cu separatia de 1,5'.

Deci ca putere de separatie, luneta olandeza are capabilitate. In schimb la obiectele extinse, este un dezastru. Si asa a fost mereu. Sa ne amintim doar de faptul ca Galileo Galilei nu a remarcat niciodata nebuloasa M42 desi exista dovezi ca a vazut Trapezul lui Orion rezolvat in trei stele.

Am determinat campul real pe cer al lunetei olandeze ca fiind de 5* 20' = dist. Alfa UMa - Beta UMa.
Rezulta un camp aparent de 20 grade pentru ocularul negativ f = -50mm ?

La marirea foarte mica a acestui instrument, nu apare ''efectul de lanterna'', acesta fiind specific ocularelor Galilei de marire mare.

Am facut aceste observatii deoarece pe ATS se discuta de ceva vreme despre originea telescopului. In acele discutii am privilegiul extraordinar de a asista ''in direct'' la progrese, ipoteze si idei noi si tulburatoare din aceasta directie de cercetare din partea lui Roger Ceragioli.

Mircea