[iulian90]

Multumesc. Buna idee cu studierea substantelor organice la spectroscop , becuri auto am de mai multe feluri , de la 5 W si 21 W si pana la halogen de 55 W.
Cred ca becul de 21 W ar fi suficient pentru studierea spectrelor de absorbtie in infrarosu ale substantelor organice , iar ca recipient oare nu as putea folosi si pet-uri albe transparente ? Ma gandesc ca nu ar introduce benzi de absorbtie in spectrul analizat iar becul l-as putea amplasa mai departe de recipient ca sa nu-l incalzeasca prea tare.
Nu am recipiente din sticla gen eprubeta sau pahar rectangular insa as putea incerca si cu borcanele din sticla de la esente de rom. Chiar daca nu ar fi plate ci cilindrice as putea sa le pozitionez in asa fel incat sa lumineze uniform fanta spectroscopului. Si ar focaliza mai bine lumina prin fanta.

[valy]

[iulian90]

Buna seara tuturor.

Va prezint o noua imagine cu spectrul solar intreg , capturat ieri cu camera web Philips Toucam modificata, prin noul spectroscop.

Am facut nu mai putin de 40 capturi de cate 100 cadre fiecare, explorand putin cate putin tot spectrul solar, de la violet si ajungand pana departe in infrarosu. Mi-a luat destul de mult cu capturile, cred ca mai mult de o ora, dar si mai mult mi-a luat cu procesarile, care le-am inceput ieri si abia astazi le-am terminat, atat de multe capturi si imagini ce au fost de prelucrat (Bineinteles, cu pauze, ca mai aveam si alte treburi de facut ).

Capturile le-am stackat cu Registax 6, tot acolo am imbunatatit clariatea imaginilor rezultate la pasul Wavelets.
Din cele 40 capturi au rezultat 40 de imagini clare cu cate o mica portiune din spectrul solar, pe care le-am lipit manual ,una cate una partial suprapuse, in Photoshop, am avut ceva dificultati cu gradientul, caci cadrele erau mai luminate spre stanga si mai intunecate spre dreapta, dar am rezolvat cu Erase Tool, care l-am marit pana la 400 px si am micsorat Hardness-ul pana spre 0% si am estompat imbinarile dintre imagini pana ce au inceput sa nu mai fie observabile, spectrul aparand mai uniform si mai frumos.
Apoi l-am calibrat, adaugand gradatii sub el cu valorile in Angstromi (A) a lungimii de unda, ajutat de cateva imagini de pe un site.

Am capturat spectrul solar de la mai putin de 4000 A (400 nm) pana la peste 10000 A (1 micron) lungime de unda, deci camera Philips este fantastica ,este sensibila pe o plaja foarte larga de lungimi de unda. Jumatate din spectrul solar capturat reprezinta numai portiunea IR, restul portiunea vizibila.

Reteaua de difractie are dispersie liniara din ce am observat in urma calibrarii spectrului solar, deci este bine pentru ca astfel o sa pot analiza mai usor spectrele altor surse de lumina sau spectrele de absorbtie ale diferitelor substante.

[Erwin]

Excelent!

[iulian90]

O sa incerc si cu vechea camera Logitech Quickcam 9000 sa filmez spectrul solar, am impresia ca datorita pixelsize-ului mai mic (doar 3 microni, fata de 5,6 microni in cazul Philips Toucam/Celestron Neximage) o sa obtin rezolutie mai mare in spectru.
Am constatat azi ca calibrarea spectrului facuta ieri nu este chiar corecta, unele linii din spectrul solar apar cam decalate fata de gradatiile puse de mine mai ales in infrarosu, reteaua de difractie nu are dispersia chiar liniara ci usor exponentiala ,crescatoare spre rosu si mai ales spre infrarosu, dar nu atat de exponentiala ca in cazul prismelor unde partea dinspre rosu si infrarosu din spectru este mult expandata fata de partea dispre albastru care este mult mai comprimata. Urmeaza sa mai fac o noua calibrare a spectrului obtinut, iar in zilele urmatoare o sa fac o incercare cu camera Logitech si o sa revin cu noi imagini mai detaliate ale spectrului solar si nu numai.

[Mircea Pteancu]

Fantastic, felicitari !

Mircea

[iulian90]

Multumesc.

Zilele acestea am mai perfectionat spectroscopul, modificand putin carcasa ca sa permita retelei de difractie sa se roteasca putin mai mult spre dreapta, pentru ca nu puteam vedea bine portiunea violet a spectrului decat daca inclinam luneta analizoare.

In zona unde vine surubul de reglaj, am facut o deschizatura dreptunghiulara in care sa intre putin bratul suportului pe care este montata reteaua de difractie, iar surubul, care l-am inlocuit cu unul facut "la comanda" de mine, mai lung si cu varf sferic, l-am infiletat printr-o bucata de textolit gros care am fixat-o pe carcasa spectroscopului in zona unde este bratul suportului retelei pe care il actioneaza, asa cum se poate vedea in pozele de mai jos.

Textolitul filetat cu tarod este mai bun decat acea piulita cu gheare care era inainte, fiindca este eliminat aproape total jocul surubului, acesta infiletandu-se mai lin si fara joc impingand bratul suportului retelei de difractie si astfel spectrul se misca mai lin si mai precis prin fata lunetei analizoare, care are camp limitat si nu poate cuprinde intreg spectrul de la un capat la altul, de aceea este crucial acest sistem de reglare a inclinatiei retelei de difractie, care permite vizualizarea spectrului de la un capat la altul "deruland-ul" prin fata lunetei analizoare, actionand din surubul de reglaj. De asemenea , pentru o miscare lina am lipit pe bratul suportului retelei o bucata de teflon pe care aluneca mai usor varful rotunjit al surubului de reglaj.

Luneta analizoare la randul sau a fost inlocuita cu una mai buna cu obiectiv de binoclu de 50mm cu focala de 200mm, care mareste rezolutia, cel putin pentru foto, unde camera Philips lucra cam "undersample", adica nu ajungea la rezolutia maxima optica din cauza dimensiunii pixelilor cam mare (5,6 microni). Vizual insa puteam atinge rezolutia maxima, daca puneam ocularul de 9mm in locul camerei.
Acum spectroscopul "e si mai si", atat vizual, cat mai ales fotografic, putand fotografia spectrul cu detalii mai fine decat inainte. Am facut o proba la spectrul lampii fluorescente, dar ramane sa fac adevaratul test la spectrul solar, acolo voi vedea cat de bune sunt modificarile aduse spectroscopului.

Nu am mai folosit camera Logitech, care desi oferea rezolutie mai buna, avea zgomot mai mare si o compresie mai mare care strica pozele. Si nici camera Canon 450 care nu capteaza intreg spectrul , capatul dispre violet, la fel si infrarosul sunt suprimate. Ramane deci camera Philips sa o folosesc pe spectroscop.

Am observat o chestie interesanta in timpul testului pe spectrul lampii fluorescente cu camera Philips montata pe spectroscop; cand am ajuns in portiunea infrarosu (IR) am dat acolo de linia violet care facea parte din spectrul de ordin II care se suprapune partial cu spectrul de ordin I in zona IR. Se vedea defocalizata langa liniile spectrale din IR, iar cand focalizam pe ea se defocalizau liniile din IR. Apoi am dat si de linia albastra si chiar linia verde a mercurului din spectrul de ordin II, suprapuse cu liniile IR din spectrul de ordin I. Cred ca spectrul de ordin II ar putea fi eliminat cu ajutorul unui filtru IR pass, atunci cand se studiaza zona IR a spectrului de ordin II.

[iulian90]

Buna seara tuturor.

Prezint "versiunea 2.0" a spectrului solar, scanat la o rezolutie dubla prin spectroscop, cu imbunatatirile care i le-am adus recent.

Mi-a luat doua ore numai ca sa fac capturile, in numar de 50, iar cu procesarile mi-a luat vreo 4 ore (in doua reprize) , dar a meritat pe deplin efortul. Acum liniile Franuhofer de absorbtie se vad mai clare si se spliteaza mai bine, iar spectrul apare mai uniform, nu se mai vad variatii de luminozitate datorita faptului ca am cautat sa uniformizez imbinarile dintre imaginile individuale care compun mozaicul.

Imaginile rezultate din procesarea capturilor, 50 la numar, le-am aranjat in Photoshop una in continuarea celeilalte, suprapuse partial, aliniindu-le cu ajutorul liniilor Fraunhofer continute in imagini.
De remarcat este faptul ca cele 50 de imagini care compun mozaicul formeaza numai portiunea vizibila a spectrului, in IR inca nu am ajuns, pentru ca cu scanarea spectrului incepusem cam tarziu, dupa amiaza si cand m-am apropiat de capatul rosu al spectrului vizibil Soarele deja mai avea putin si apunea, disparuse in umbra magaziei. Pentru portiunea IR s-ar putea sa mai trebuieasca inca vreo 40 capturi cel putin, caci este la fel de intinsa ca portiunea vizibila a spectrului solar.
In zilele umatoare o sa ma ocup si de aceasta treaba, apoi o sa calibrez intreg spectrul solar.

La spectroscop am montat pe colimator in fata fantei o sfera din plastic mat de la o lampa LED arsa, care imprastie lumina mai uniform de-a lungul fantei, permitand folosirea spectroscopului fara ajutorul unei oglinzi sau celeostat si pozitia din care bate lumina nu mai este critica intrucat sfera din plastic imprastie uniform lumina incidenta in toate directiile, doar trebuie indreptat spectrocopul cu fanta spre Soare fara prea multa precizie si spectrul se vede.
Sfera mata din plastic montata in fata fantei spectroscopului mai are un avantaj ,anume ca permite observarea in siguranta a spectrului solar, reducand din lumina incidenta si nepermitand patrunderea luminii solare directe in spectroscop care poate fi prea puternica si periculoasa.

[Erwin]

Bravo, Iulian! Încă odată, mă bucur foarte mult că ai reușit să pui la punct instrumentul, într-un mod foarte ingenios, folosind doar materiale aflate la îndemână și scule obișnuite. Ideea cu sfera translucidă e minunată! Mă bucur și că rețeaua, deși părea compromisă total de praf și zgârieturi încă este utilizabilă.

Având totuși un instrument atât de performant cred că ai putea încerca în faza următoare să faci cumva să izolezi linia de emisie Balmer Halpha și să baleiezi discul solar cu o lunetă (prin simplul drift) astfel încât din recompunerea imaginilor distincte să poți obține o imagine a cromosferei? Este ceva mai complicat, dar teoretic poți urmări orice altă linie de emisie, de exemplu Calciu, și să obții imagini ale regiunilor active.

[valy]

Difuzerul nu altereaza spectrul?

[iulian90]

Tavi.

O sa incerc si treaba asta cu scanarea discului solar in banda ingusta, mai trebuie inca o fanta in focarul lunetei analizoare care sa separe banda H-Alpha de restul spectrului si un ocular de proiectie care sa preia imaginea de la cea de-a doua fanta si sa formeze imaginea ei in al doilea focar unde va veni senzorul camerei, in acest caz spectroscopul devenind monocromator. Dar o sa fie destul de dificil sa adaptez spectroscopul pe luneta , fiind destul de greu si voluminos.

Valy.

Sfera din plastic (difuzerul) nu altereaza spectrul decat cred ca in extremitatea violet unde suspectez ca absorbtia creste treptat, deasemenea in lumina unui led UV (395 nm) am observat ca prezinta o fluorescenta de culoare bleu si cred ca energia luminii violet si UV incepand de la lungimea de unda 410 nm in jos este absorbita si reemisa in zona albastru-verde, poate de aceea spectrul solar iesise mai luminos in zona albastra ,ca mai spre violet sa devina mai intunecat. O sa incerc sa mai fac capturi in zona albastra si violet folosind un geam matuit in locul sferei din plastic, acela nu prezinta absorbtie asa mare in violet, ci mai adanc in UV. In IR sfera nu prezinta absorbtie vizibila, prima varianta de spectru solar, postata in urma cu o saptamana, tot cu acea sfera montata in fata fantei am facut-o.

[valy]

In schema ta observ o oglinda, are un rol anume, nu puteai sa renunti la ea si razele din colimator sa cada direct pe reteaua de difractie?

[iulian90]

Acea oglinda rabateaza fascicolul incident intr-o parte, spre reteaua de difractie si permite colimatorului sa fie montat drept, in unghi de 90 grade fata de peretele carcasei spectroscopului si fata de luneta analizoare. Nu cred ca ar fi mers fara acea oglinda pentru ca ar fi trebuit sa montez colimatorul pe aceeasi parte cu luneta analizoare, dar inclinat la un unghi de 20-25 grade fata de axa lunetei analizoare si ar fi fost cam incomod sa stau sa privesc prin luneta analizoare fara sa fac umbra la colimator. Sau daca as fi montat colimatorul pe peretele carcasei din lateral unde este montat acum dar fara acea oglinda, ar fi trebuit montat foarte inclinat prin peretele carcasei ca sa bata fascicolul direct in reteaua de difractie. Asa , cu colimatorul montat in 90 de grade fata de luneta analizoare este mai comod de privit prin spectroscop, iar cu acea oglinda colimatorul este mai simplu de montat pe carcasa spectroscopului.

[Erwin]

Pentru monocromator va trebui să faci celostatul și luneta fixată pe aceeași masă cu spectroscopul. Într-adevăr, m-am uitat ieri pe o schemă și este mult mai complicat. Și cred că necesită o rețea de difracție mai fină pentru a obține o bandă destul de îngustă pentru a prinde detaliile cromosferice. Probabil și construcția trebuie să fie mai precisă sau elementele de pe traseul optic să fie colimabile, ceea ce complică și mai mult.

[iulian90]

Asa este, un monocromator este complicat si implica si un mecanism vibrant care actioneaza ambele fante de intrare si de iesire in asa fel incat sa scaneze imaginea la o anumita lungime de unda, in banda foarte ingusta, deci nu e de mine, cu sculele modeste care le am.

In schimb as putea sa fac ceva similar cu schema dupa care este construit spectroscopul solar Sol'Ex, imaginat si construit de astronomul francez Christian Buil, spectroscop prezentat in acest link pe care mi- lai trimis anul trecut.

http://www.astrosurf.com/solex/sol-ex-theorie.html

Constructia este mai simpla decat a unui monocromator, nu necesita o a doua fanta la iesire si nu implica piese aflate in miscare ca la un monocromator.
Principiul de functionare acestui spectroscop se bazeaza scanarea imaginii prin metoda filmarii si a miscarii celeste (presupun ca cu tracking-ul oprit) si la procesare separarea unei fasii inguste ce contine linia spectrala H-Alpha din fiecare cadru si compunerea unei imagini a discului solar prin lipirea mai multor astfel de fasii una langa alta. In plus de asta acest spectroscop este relativ compact si usor (depinde din ce materiale este construit) si poate fi montat pe o luneta montata pe o ecuatoriala.
Ce-i drept , francezul a folosit o retea cu 2400 linii/mm de precizie mare si o fanta de 10 microni latime care sunt destul de scumpe.

Ma gandesc daca as putea face un asemenea spectroscop dar cu o retea cu 1000 linii/mm de transmisie ca aceasta din linkul de mai jos :

https://astromagazin.ro/accesorii-spectros...niimm.html

si cu obiective de binoclu care le am. Mai ramane problema cu fanta care trebuie sa fie cat mai subtire, sa macar sa apara cat mai subtire, cerinta ce poate fi rezolvata prin micsorarea imaginii unei fante cu ajutorul unui grup divergent (Barlow), asa cum am procedat la spectroscopul cu reteaua de 600 l/mm.
Cu spectroscopul care l-am construit recent nu cred ca as putea sa scanez in banda ingusta Soarele fiindca este mare, voluminos si greu, reclama folosirea unui celeostat cu oglinzi plane de calitate inalta.
Un spectroscop de genul celui Sol'Ex ar fi mult mai compact si nu ar necesita celeostat intrucat fiind mai usor poate fi montat direct pe o luneta montata pe montura ecuatoriala.

In privinta utilizarii sferi din plastic pentru difuzia luminii in fata fantei spectroscopului Valy are dreptate, acea sfera chiar altereaza spectrul in apropiere de extremitatea violet.
Azi am facut niste teste, observand spectrul unei lampi fluorescente vizual in timp ce puneam acea sfera in fata fantei ,apoi o luam din calea fantei, am constatat ca linia spectrala violet de 401 nm apare mult mai slaba cand lumina trece prin acea sfera decat fara, in timp ce linia albastra 432 nm este mai putin afectata, iar celelalte linii verzi si galbene nu sunt afectate deloc. O sa folosesc un geam mat in locul sferei si voi repeta cateva capturi si in zona violet a spectrului cand voi scana spectrul in IR, probabil maine. Apoi la procesare o sa inlocuiesc portiunea violet din spectrul care l-am prezentat mai sus cu o portiune formata din imaginiile noilor capturi si voi adauga si portiunea IR, poate si cu calibrare, depinde ce timp voi avea.