[Herr_Alien]

Cele mai frecvente recomandari pentru observarea planetei Venus se refera tocmai la reducerea cantitatii de lumina:
- diafragmarea obiectivului pana pe la 10mm
- observarea in crepuscul, pe un fond al cerului mai luminos

[tudor]

Acum, cu statul in casa, inspirat de tabelul cu comete al colegului nostru MariusP, am intocmit acest tabel de observatii messier unde am inserat si desene la scara cu o parte din binoclurile mele Sper ca sunt destul de reale desenele facute de mine binoclurilor

In lista sunt messierele pe care le-am consemnat aici pe forum sau in carnetelul de observatii! Astfel la fiecare binoclu in parte apare bifat "vazut" doar daca are cel putin o observatie consemnata in jurnalul meu tinut din 2016. In aceasta lista am vrut sa trec doar obiectele consemnate in scris in jurnalul meu. Nu sunt bifate cele care stiu ca le-am vazut doar din memorie. Asa se explica unele rubrici goale dar, si prin faptul ca unele binocluri sunt achizitionate mai de curand. La aceasta data am un total de 66 messiere observate prin binoclurile mele.

pozele trebuiesc marite pentru detalii

[zoth]

Mah ... tabele de cosmar, nu altceva ...
M110 cu 25mm si M33 cu 32mm ... am ramas vorbind singur!

[MariusP]

La ce cer o avut cand le-a observat, cred si eu ca-ti vine sa vorbesti singur!

http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=189416#189416

[Herr_Alien]

Is chiar faine tabelele. Se vede si ce impact are ergonomia fiecarui instrument in rezultatele obtinute cu ele; de unde si vorba, cel mai bun instrument e ala pe care il folosesti.

[Mircea Pteancu]

Tudor

Excelenta initiativa si felicitari pentru observatii !

(Desenele de binocluri imi par foarte sugestive,bravo !
Se vede ca le cunosti fiecare milimetru. )

Sunt foarte curios daca vor fi (si care vor fi) obiecte buclucase care nu vor voi sa se faca vazute.
Te rog sa actualizezi tabelul si sa ni-l prezinti din nou,pe masura ce progresezi.
Am intalnit de mai multe ori afirmatia ca se poate observa Catalogul Messier cu binoclul dar acum avem sansa sa aflam si detalii.

Spor maxim si cer senin iti urez in completarea proiectului.

Mircea

[tudor]

Pentru mine e o fericire sa am asa admiratori "de calibru" ai tabelului messier cu binocluri

Da, o sa caut sa vad tot tabelul, dar va fi dificil ca trebui sa ai cerul "sticla". Totusi nu e o problema asa mare pentru ca, atunci cand am binoclul in rucsac "ma duc" eu mai des la cerul bun "sticla" , nu astept mult timp ocazia in fata telescopului mare sa vina cerul bun la mine,
In general mai am de explorat zona Fecioara si Parul Berenicei si termin catalogul cu telescopul.
Mai am de observat 19 obiecte. La cele 91 messier observate am desene la oculare doar cu unele exceptii. Zonele astea din Fecioara si Berenice le-am lasat la sfarsit pentru ca sunt pline de galaxii si cel mai greu mi se pare nu reperarea lor, ci identificarea corecta a numelui lor, lucru extrem de important. Fiind densitate mare de NGC-uri si messiere in zona asta e foarte anevoiasa idetificarea precisa a lor. Dar cu binoclurile voi avea o privire mai de ansamblu asupra zonei, si unele galaxii vor mai "disparea" din FOV si vor ramane poate cele mai evidente si o sa fie mai usoara identificarea corecta a numelor lor decat cu telescopul.

[Mircea Pteancu]

Excelent plan, spor maxim in finalizarea lui !
Ai grija de acele desene,merita pe deplin sa fie adunate intr-un album bino-Messier.

Mircea

[tudor]

Am fost intr-o mini vacanta cu prietenii mei la Provita, un sat cu lumini putine! Asa ca am luat si binoclul 15x70 SkymasterPro cu trepiedul. Doar acum doua nopti am prins mai senin asa ca am trecut la treaba repede. Pe cer erau ceva nori de inalta altitudine care se miscau greu dar sigur spre zona tintita de mine: Galaxiile din Virgo.
Am inceput cu roiul globular familiar mie M53. Si apoi am coborat in taramul galaxiilor. Am inceput cu M49 fiind cea mai luminoasa si ea fiind chiar prima galaxie din Virgo descoperita de Messier. Asa ca tot ea a fost prima vazuta si de mine Apoi am urcat si am vazut M60 si M58, amandoua dominand campul vizual de 4.4 grade. M58 este una din cele mai indepartate galaxii din catalogul Messier (68 milioane ani lumina!!!) Iar in galaxia M60 se afla una din cele mai mari gauri neagre cunoscute (aprox. 4,5 miliarde mase solare). Apoi indreptand binoclul mai spre dreapta am vazut galaxia M87 din vecinatatea siragului lui Markarian. Aceasta galaxie are si ea o gaura neagra supermasiva, ce anul trecut a fost fotografiata (prima gaura neagra fotografiata din istorie!!!). Aici,din pacate, povestea cu gauri negre si galaxii indepartate s-a intrerupt brusc de catre un nor fin ca un voal, dar suficient incat din Lantul Markarian nu s-a mai aratat nimic vizibil... A fost o incursiune scurta dar frumoasa si intensa pentru mine, trebuind sa ma multumesc doar cu patru galaxii reperate si identificate exact!

[Mircea Pteancu]

Tudor

Ai avut o seara de observatii excelenta, M53 si patru galaxii din Roiul de galaxii din Fecioara e un rezultat superb,mai ales cu binoclul.

Felicitari ,cer senin,Mircea

[iulian90]

Buna ziua tuturor.

Desi utilizez rar binoclul la observatii astronomice, aseara pe langa fotografii la obiecte DSO, am observat si cu binoclul Bresser 10x50 vreo 30 obiecte de cer profund, acestea fiind:

Roiul globular M 9 din Ophiucus - greu vizibil si mic.
Roiul cglobular M 10 din Ophiucus - relativ bine vizibil ,insa cam slab luminos.
Roiul globular M 12 din Ophiucus - mai slab luminos decat M 10 insa nu prea greu vizibil.
Roiul globular M 19 din Ophiucus - relativ greu vizibil.
Roiul globular M 80 din Scorpius - relativ bine vizibil dar mic, luminos spre centru.
Roiul globular M 62 din Ophiucus - greu vizibil, foarte jos pe cer, la limita cu casa vecinului.
Roiul globular M 5 din Serpens Caput - bine vizibil, relativ mic, difuz oe margine, luminos in centru.
Roiul globular M 3 din Canes Venatici - bine vizibil , mic si luminos in centru, cu grad de difuzie pe margine mai redus decat la M 5.
Roiul globular M 53 din Coma Berenices - relativ vizibil ,mic.
Galaxia M 64 din Coma Berenices - greu vizibila si mica.
Galaxia M 94 din Canes Venatici - relativ greu vizibila.
Nebuloasa planetara M 27 din Vulpecula - relativ bine vizibila, cu tenta verzuie.
Roiul deschis Cr 399 din Vulpecula - foarte bine vizibil, cu 10 stele bine observabile.
Roiul deschis M 29 din Cygnus - relativ bine vizibil ,mic, insa fara stele rezolvabile.
Roiul globular M 22 din Sagittarius - relativ bine vizibil, relativ mare ,difuz pe margine.
Roiul globular M 28 din Sagittarius - relativ greu vizibil si mic.
Roiul globular M 13 din Hercules - bine vizibil, luminos in centru si difuz pe margine.
Roiul deschis M 24 din Sagittarius - bine vizibil , mare, in jur de 8-10 stele vizibile, rezolvabile.
Roiul deschis M 18 din Sagittarius - bine vizibil si mic.
Roiul deschis M 17 din Sagittarius -relativ bine vizibil, atat roiul cat si nebuloasa.
Roiul deschis M 16 din Serpens Cauda - bine vizibil roiul, dar nebuloasa nu este vizibila.
Roiul deschis M 11 din Scutum - foarte bine vizibil, relativ mic.
Roiul deschis M 26 din Scutum - foarte greu vizibil.
Galaxia M 81 din Ursa Major - relativ bine vizibila.
Galaxia M 82 din Ursa Major - greu vizibila.
Roiul deschis NGC 663 din Cassiopeia - bine vizibil.
Roiul deschis M 103 din Cassiopeia - bine vizibil, se distinge aspectul de cifra 1.
Roiul deschis M 52 din Cassiopeia - relativ bine vizibil.
Galaxia M 101 din Ursa Major - foarte greu vizibila.

Binoclul are avantajul campului vizual mare , cautarii rapide ale obiectelor si a usurintei in utilizare.

[tudor]

Roiurile stelare din Sagitarius si Ophiucus sunt ca nisipul marii de multe
Felicitari pentru lista de observatii!

[iulian90]

Multumesc.
Da, sunt multe roiuri globulare si deschise in Sagittarius ,Ophiucus, Scorpius, Scutum.
Cele mai interesante sunt insa in Sagittarius si Scorpius, care din pacate sunt foarte jos pe cer si multe inaccesibile din curte din cauza obstacolelor (case , pomi, garduri), iar in cazul meu se mai adauga si poluarea luminoasa mare in directia sudului, din cauza luminilor din oras, eu locuind in nordul orasului, toata poluarea se concentraza pe zona sudica a cerului, pana la altitudinea de 30 grade, in rest cerul este ok, chiar bun spre nord si vest.
Odata am reusit sa observ roiurile deschise M 6 si M 7 cu binoclul Miranda 8x40 , care l-am vandut, dar o sa caut si acum sa le observ cu binoclul Bresser 10x50 care e mai luminos decat Miranda 8x40.

[tudor]

In noaptea dinspre 27 spre 28 iunie am fost impreuna cu Julliano la Comana. Am avut la noi instrumentele noastre favorite: Zeiss Conquest HD 10x42, Fujinon FMTR SX 10x50, APM 16X70 ED APO si APM 16X80 ED APO
Chiar daca Luna era prezenta cerul a fost foarte bun pentru cineva care vine de la luminile orasului. Dupa ce a apus Luna, Calea Lactee se vedea chiar foarte bine. Pentru mine acea noapte a fost si un prilej foarte bun sa "botez la stele" noua mea montura paralelogram careia o sa-i fac in curand o prezentare aici pe forum.
In principiu am observat amandoi aceleasi obiecte, fiecare cu binoclurile lui de pe trepiede, dar din cand in cand mai trageam cu ochiul si in binoclurile celuilalt. Iata mai jos cateva impresii cu precadere din observatiile mele cu binoclurile Zeiss 10x42 si APM 16X70:

Roiul lui Ptolomeu M7 a fost unul dintre cele mai superbe roiuri stelare. Ocupa aproape intreg FOV-ul de 4.1 gr. al APM-ului...Magnific prin binocluri
M4 a fost vazut Langa Antares
M6 Roiul Fluture s-a observat destul de condensat dar totusi mare
M8 Nebuloasa Laguna s-a vazut ca o inima luminoasa in roiul deschis NGC6530
M20 Nebuloasa Trifid s-a vazut superb avand stelele roiului ca niste diademe stralucitoare.
M21 si M23 au fost observate ca doua roiuri mai putin extinse.
M24 Marele nor din Segetator a fost unul dintre cele mai frumoase obiecte ale serii. Mai tot timpul reveneam la el, fiind ca un magnet pentru binoclurile noastre. La acest roi deschis s-a vazut clar caracterul diferit al celor doua binocluri ale mele (dar si al celor doua binocluri ale lui Jilliano). Astfel prin APM-uri roiul se intindea pe intreg diametrul FOV-ului de 4,1gr. Iar prin Zeiss si Fujinon, nebuloasa M24 se vedea in contextul pozitiei ei fata de vecinatati, datorita campului larg de 6.5gr al acestor binocluri. Doua tipuri de imagini, amandoua diferite dar molipsitor de frumoase. Una de profunzime si detalii, patrunzand in interiorul densitatii de stele (APM-urile). Iar alta de izolare si percepere a formei generale ca o contextualizare (Zeiss si Fujinon). Deci fiecare tip de binoclu isi are abordarea lui proprie. Superb!
M18 parea doar ca o stea in comparatie cu maretia lui M24
M17 Lebada s-a vazut "cu capul in jos' foarte bine conturata
M16 Nebuloasa Vulturul s-a vazut parca mai putin luminoasa decat M17
M25 Roi deschis
M22 roiul globular s-a vazut superb ca un ghem de lumina. A fost cam la fel de extins dar putin mai palid decat M13

Indreptand binoclurile spre Lebada am observat M27 Nebuloasa Gantera-aceasta a fost una dintre cele mai spectaculoase nebuloase ale serii. Mai ales cu binoclurile mari se puteau observa cu putina atentie cele doua alveole intrate putin in diametrul nebuloasei.
M57-Frumoasa cu o nuanta albastru pal
Nebuloasa Voalul. Aici am observat usurinta mai mare de a vedea nebuloasa prin binoclurile mici (Zeiss 10x42 si Fujinon 10x50) fata de binoclurile mai mari (APM-urile). Acest avantaj al binoclurilor mai mici este dat de campul mai mare care poate "izola" nebulositatea extinsa mai bine. In binoclurile mari nebuloasa ocupa o suprafata mai mare din FOV si o puteai rata mai usor daca nu erai atent.
M101 s-a observat ca o pata difuza si extinsa prin binoclurile mici. Dar bineinteles prin binoclurile mai mari a fost mai usor de vazut.
M81 si M82 Aceste galaxii s-au vazut bine cu Zeiss si foarte bine cu APM.
M51 prin APM cu putina atentie se putea distinge forma de voluta a galaxiei.
Am mai vazut in trecere Andromeda M31 si satelitul ei M32, apoi marele si superbul roi globular M13 si M92

La planete APM-ul a dat o imagine extrem de curata a Jupiterului si Saturnului, fara astigmatism sau aberatii comatice. Ce m-a uimit inca si mai mult a fost imaginea Saturnului prin Zeiss care, cu toate ca era foarte mica, imi aducea aminte de imaginea unui refractor ED apocromat.
Luna nu m-a lasat sa vad nici o galaxie din zona Fecioarei. Singurul moment cand am avut curajul sa privim Luna a fost cand era la apus, aproape sa atinga orizontul cand era rosie si putin luminoasa. Dupa ce a apus Luna am vazut frumoasele roiuri globulare M3, M5 si roiul deschis Mel 111. Frigul a fost cel care ne-a gonit acasa, ca altfel noi am fi stat toata noaptea pana dimineata. A fost o noapte foarte frumoasa, in care ne-am incarcat bateriile observationale, descarcate de ceva vreme de ploi si nori.
Atasez noi completari in tabelele cu messierele observate de mine cu binocluri

[Mircea Pteancu]

Acuma-s chiar nervos : cum adica , eu ma chinuiesc cu 18 kg de dobsonian si filtru UHC iar voi ati vazut nebuloasa Veil cu binoclurile ?

Noa ,dar deja mi-a trecut citind intreg raportul.
Ati avut o seara superba de observatii ,felicitari !
Foarte de acord ca exista loc in arsenalul observational si pentru binoclul de camp mare si pentru cel de marire mare.

Astept cu mare interes sa citesc despre noile observatii si despre noua montura de binoclu, Mircea