[Mircea Pteancu]

Stille

(Oameni mari ? Precis nu-i vorba de mine ,eu am ...asa...o statura,cum sa zic...a la Napoleon !)

Desigur ca poti sa vii, esti mai mult decat binevenita...ba chiar te rog sa nu mai lipsesti !
Excelent raport de observatii , ai un telescop ''prima-ntaia '' si se impaca foarte bine cu ocularul ES 24mm/68 grade.Se vede din multimea de obiecte observate.

Planetara din M46 este in partea nordica a roiului , langa o steluta ,fara filtru e foarte ''discreta''.
Sugestia mea este sa incerci data viitoare cu grosisment mai mare.

Privitor la nebulozitatea din roiul ''Pomul de Craciun'' : iu gat mai atension !
Am chiar si o schita a partii roiului NGC 2264 din vecinatatea stelei mai luminoase de la baza ''pomului''.
Acolo ,am remarcat o nebulozitate de forma aproximativ triunghiulara ,pe partea stelei dinspre ''radacina pomului ''.
Nu am raportat observatia si nici desenul , a ramas sa verific altadata ,m-am temut ca o sa zica lumea ca de cand mi-am luat filtru UHC ,vad nebuloase peste tot !

Aseara Sambata 2 Martie,cerul a fost deosebit de paclos.Abia se vedeau stelele mai luminoase precum Betelgeus,Rigel,Procyon, Raritele si cateva mai slabe.
Dar telescopul Toleascop fiind la fezandat de buna vreme , iaca mi-am zis eu ,sa vad vreo doua duble mai luminoase.
Am inceput la Mintaka (e un pic jenant sa obervi asa ceva cu apertura de 200mm da' eu ce vina am,vremea proasta e ''divina'' ) apoi au urmat Iota Ori ca tripla si roiul NGC 1980 ,hm ...asta e deja acceptabil, Sigma Ori cu patru componente si STF 761 cu trei ,Zeta Ori ca tripla,companionul lui Rigel,Struve 750 -dubla care este gheara labei nord-estice a ''Crocodilului'' /NGC 1981.
Cand in Trapez am vazut sase stele , mi-am propus un mic experiment mai distractiv si mai instructiv si anume sa observ ,una dupa cealalta stele duble stranse,sa compar vizibilitatea lor : am inceput cu STF 1126 de langa Procyon de 0.82'' apoi : 52 Ori de 1.2''- 32 Ori de 1.27'' - 33 Ori de 1.9'' -Eta Ori de 1.8 ''.Foarte interesant !Intradevar , STF 1126 a fost cea mai greu de rezolvat ,cu discurile Airy lipite iar Eta Ori a fost cea mai usor de rezolvat datorita separatiei dar si luminozitatii.

Intre timp , am vazut ca s-a mai degajat si partea cerului in care era Ursa Mare.
Zbang la Nebuloasa lui Bode unde M81 se zarea cu usurinta.
M82 se vedea cu dificultate la 39x iar NGC 3077 doar la 123x.

STF 1400 a fost rezolvata deja la 123x cu ocular Kellner de 10mm dar STF 1398 nici vorba.
La 205x / Plossl 6mm , am vazut cu dificultate companionul la PA aprox. 120 grade ,nu-i de mirare ,companionul de 11.4mv este foarte slab luminos.
Dar pana la urma ,l-am vazut ,ba mai mult , am gasit o pozitie in care se vedeau ambele stele in acelasi camp ,atat STF 1400 cat si STF 1398 , cu companionii intorsi spre interiorul spatiului dintre ele si ambii in jumatatea sudica a campului vizual.

Ceva insa parea ciudat la Messier 81, asa ca am observat galaxia la 123x si apoi la 205x.
Et voila, spre Sud de galaxie se vede o alta stea dubla luminoasa ,cu separatie mica si inca una slab luminoasa si mai deschisa.
Dupa cum am aflat azi, dubla cu separatie mica si mai luminoasa este STF 1386 descoperita in 1831 de catre F.G.W. von Struve si care are parametrii 9.3mv/9.3mv/2.2''.
Despre perechea slab luminoasa am aflat doar ca este formata din stelele HIP 48635A si HIP 48635B care formeaza steaua dubla STF 1387 cu parametrii 10.7mv/10.7mv si separatia de 8.9''.

Asadar oferta Nebuloasei lui Bode este bogata , consta din ''Tripletum Ursae Majoris'' format din trei galaxii M81-M82-NGC 3077 si avand ca bonus stelele duble stranse STF1400-STF1398-STF 1386-STF1387.

Singurul bai a fost acela ca eu am iesit sub cer imbracat subtirel ,cu intentia de a vedea doar vreo doua duble mai luminoase.
Dar observatia a fost mult prea interesanta ,s-a prelungit si ma cuprinsese deja frigul.
M-am oprit ''aici'' , nu fara a vedea la final , drept ''obiecte acadea'' roiurile M37-M36-M38-NGC 1907 - poate nu pentru a mia oara dar precis a o suta oara,poate a doua suta oara,poate a...hai ca n-avem atata timp ...
Sunt obiecte superbe ,ori de cate ori le-as vedea !
Si atunci,parca nici frigul indurat nu a mai fost atat de intens.

Mircea

[iulian90]

Aseara am mai facut niste poze la diverse obiecte DSO cu camera Panasonic Lumix DMC-FZ7 pe montura EQ1, dar si observatii vizuale.
Vizual am observat nebuloasa planetara M 97 din Ursa Major, atat cu filtrul UHC cat si fara el, prin telescopul de 114mm si ocularele de 40mm si de 20mm. Prin ocularul de 40mm fara filtru UHC ,M 97 se vedea greu, insa cum am pus si filtrul UHC cum incepuse sa se distinga mai bine nebuloasa planetara. Prin ocularul de 20mm, fara filtru UHC M 97 aproape ca nu se vedea, iar cu filtrul UHC se vedea relativ greu, in schimb galaxia M 108 se vedea mai bine prin ocularul de 20mm decat prin cel de 40mm, fara filtrul UHC.
Cat a mai facut poze camera Panasonic ,am mai admirat si alte obiecte ceresti ca M 50 din Monoceros,NGC 2359/ Thor's helmet din Canis Major, NGC 2175 /Monkey head din Orion, M 46 si M 47 din constelatia Puppis si am gasit in sfarsit si nebuloasa planetara NGC 2438 de langa M 46 cu ajutorul filtrului UHC atasat la ocularul de 20mm, cu care s-a observat cel mai bine. Cu nebuloasa planetara NGC 2438 am ajuns la 41 nebuloase planetare observate.
Apoi am mai observat si roiurile M 48 din Hydra si M 93 din Puppis,iar pe la ora 23 am incheiat observatiile ,incepuse sa se lase frig si aparuse nori dinspre nord-vest.

[Mircea Pteancu]

Aceasta este si experienta mea , la nebuloase lucrurile sunt ceva mai nuantate dar galaxiile se vad mai bine la grosismente mai mari de cel echipupilar.
Roger Clark a dedicat intreaga sa carte ''Visual Astronomy of the Deep Sky'' acestui subiect si care a trimis definitiv la culcare basmele despre ''DSO= grosismente mici''.

http://www.clarkvision.com/articles/visastro/contents.html

Mircea

[iulian90]

Într-adevăr, la galaxii nu prea este recomandat un grosisment mic, echipupilar, fiindcă multe dintre ele sunt mici și fie nu se văd , fie se confundă cu stelele dacă sunt mai luminoase și trebuie mărit grosismentul ca să fie deosebite față de stele, la fel stau lucrurile și în cazul nebuloaselor planetare , care multe dintre ele fiind foarte mici, reclamă grosismente mari pentru a putea fi observate clar. Chiar și o parte din roiurile stelare deschise care sunt mici, necesită un grosisment mai mare, nu mai zic de roiurile globulare, care necesită minim grosismentul mediu pentru a fi rezolvate stelele de la periferie.

[Mircea Pteancu]

Ca ai pomenit despre nebuloasele planetare ,pentru mine acestea sunt obiectele cele mai dificile de observat.
Imi par mai dificile decat stelele duble deoarece multe sunt mici si de mica luminozitate,la ele trebuie sa mergi ''la adresa exacta'', hartile de cautare trebuie sa fie foarte amanuntite ,grosismentele maricele.
De aceea nu sunt un foarte entuziast observator al planetarelor,nu spun ca nu-mi place sa le observ, odata gasite.
Din acelasi motiv m-ar ''coafa'' o montura GO-TO... ...intr-un observator permanent...

Ce se aude !? Stai ca suna desteptatorul !!!

Mircea

[iulian90]

Da, nebuloasele planetare cele mai multe sunt cu aspect stelar si slab luminoase, insa eu folosec metoda lui @milanpicard , anume dupa ce am ajuns in zona in care trebuie sa se gaseasca nebuloasa planetara , ma uit atat cu filtrul UHC cat si fara el prin telescop. Pun filtrul UHC in dreptul ocularului (fara sa mai scot ocularul din telescop ca sa insurubez filtrul) si ma uit, apoi iau filtrul din dreptul ocularului si ma uit iar, apoi repet procesul inca odata, in felul acesta vad care din stelute nu i-si schimba stralucirea in ambele cazuri, aceea este nebuloasa planetara, asta daca are aspect stelar.
Dar sunt cateva care au diametru unghiular mare ,dar sunt foarte slab luminoase si trebuie folosit un grosisment nu prea mic dar nici prea mare,plus filtru UHC.

[Mircea Pteancu]

Duminica 10 Martie , cerul s-a inseninat brusc si pentru scurta vreme ... si doar pe ici , pe colo !
Fara sa-mi mai pese ca dobul nu a stat la fezandat , am trecut cat am putut de rapid la observatii.
Cum am zis ,conditiile au fost departe de a fi ideale dar ,cat timp se vad stele , e bine.

Am revazut Tripletum UMa unde NGC 3077 abia se zarea la 39x in ocularul Plossl 32mm.
Cu stelele duble nu era cazul deocamdata sa imi pied vremea , imaginea fierbea din cauza aclimatizarii in curs.
Dar am cautat zona Nebuloasei lui Bode cu un scop precis si anume , ca pornind de la steaua 24 UMa sa identific steaua 27 UMa.Asta a fost usor dar apoi ,pornind de la aceasta stea , a fost mult mai greu sa gasesc si sa vad galaxia NGC 2985 de 10.6mv.
Am gasit-o intr-un mic golf lipsit de stele ,aflat la capatul sudic si putin spre Est al unui sir de stelute slabe ,orientate pe directia N-S.
La grosismente mici a trebuit sa folosesc vederea periferica pentru a o localiza.
Pana la urma , dupa localizarea exacta ,a suportat si s-a vazut ''bine'' ,adica si cu privire directa la 120x -154x.
Spre Est de NGC 2985 se afla galaxia NGC 3027.
Pe aceasta nu am vazut-o nici cu privire directa si nici macar cu cea periferica.
Doar cu ''vederea lui TRex'' se simtea ca mai este ''cineva'' prezent ...si nu era deloc un obiect mai mic decat NGC 2985.
Poate altadata, un ''poate'' cu ''meibi''...

Spre Nord de steaua 27 UMa , este steaua dubla STF 1362 cu componente de aproape aceeasi luminozitate si cu o separatie de 4.9''.
Deja la 39x aparea alungita si se dadea de gol ca este stea dubla.
A fost usor rezolvata la mariri ceva mai mari.

De la 27 UMa , la trei grade spre Est , se afla steaua HD 88815.
Imediat spre Nord de aceasta stea este galaxia NGC 3147 de 10.6 mv.
Aceasta galaxie a fost mai usor vizibila decat NGC 2985 ...
Hm, ca sa ma exprim in romgleza tot mai apreciata pe forumurile romanesti ... iata un obiect care ''ma puzleaza'' !
Ambele galaxii amintite au magnitudine vizuala in jurul a 10.6mv si stralucire de suprafata de 12.4 mv / sec. patrata.
Una se vede greu ,cealalta mult mai usor.Cum sa nu fie astronomu' puzlat !?

Au revenit apoi in mare viteza norii si au pus capat indoielilor mele metafizice.
Partea de Nord a cerului fiind iarasi de acel gri gretos si impenetrabil, am ales Porrima drept obiectul-acadea cu care sa inchei observatia.
Dragul de reflector de 200mm, abia a fost in stare sa rezolve aceasta stea pe care orice luneta buna de 60mm o face arsice... daca seeingul e bun.

Una peste alta ,desi a fost o sedinta de observatii scurta si neasteptata , am vazut doua galaxii si o stea dubla ,pe care nu le cunosteam pana acum.Daca s-ar putea,m-as abona la asa ceva !

Mircea

[Mircea Pteancu]

Am luat in vizor pentru prima data zona ''Eldorado'' din preajma stelei Atik/Zeta Persei in seara zilei de Miercuri 6 Martie.
Daca imi amintesc bine , intr-un interval scurt de timp am vazut opt dintre stelele duble din atasament.
Nu am luat notite deoarece perioada de cer senin a fost scurta.
Am revenit in zona Marti, 12 Martie si am observat stelele duble din tabelul anexat folosind dobsonianul Toleascop 200mm F/6,16.
Dintre acestea ,am mai observat pana acum doar steaua multipla Theta Aur,celelalte au fost noutati pentru mine.
Unele dintre aceste stele sunt foarte usor de observat , cele notate cu steluta * intentionez sa le reobserv cu luneta de 60mm: 14 Aur,26 Aur,STF 872 si STF 764.
Alte stele insa sunt stele cu separatie in jur de o secunda, acestea fiind mai greu de observat si necesita seeing decent :STF 435 AB,STF 749 si STT 131.
Iar alte stele din aceasta lista sunt dificile datorita marii diferente de magnitudini dintre componente ,cum sunt :Atik,40 Per,STF 410 si 26 Aur.

Cel mai mult m-a incantat rezolvarea dublei BU 1053,cred ca pentru mine este prima reusita la dublele descoperite de Sherburne Wesley Burhham.

In seara de 12/13 Martie am reobservat si cateva galaxii : Tripletum Ursae Majoris (M81+M82+NGC 3077) si am rezolvat stelele duble invecinate cu aceste obiecte ,STF 1400-STF 1398-STF 1386-STF 1387.
Langa steaua 27 UMa am revazut galaxia NGC 2985 , care de aceasta data se zarea cu privire directa si la 51x prin ocularul zoom la putere minima si am rezolvat excelent steaua dubla STF 1362.
Am regasit apoi ceva mai greu galaxia NGC 3147.
Dupa ce m-am ratacit de doua-trei ori cautand galaxia NGC 3516 ,aflata si ea ''pe acolo,pe undeva'' , m-am oprit ,era tarziu ,eram prea obosit.

Asa ca m-am oprit din observatii relaxandu-ma in incheiere cu privelistea cetoasa si fantomatica a galaxiei M101 si cu imaginea fericita a cuplului Messier 51- NGC 5195.

Mircea

[Mircea Pteancu]

Aseara , Joi 14 Martie , la ora 23 am remarcat ca cerul este oarecum senin.
Telescopul de 200mm are oglinda foarte groasa de 32mm si cere vreo doua ore pentru aclimatizare.
M-am hotarat sa fac observatii cu ''Ratusca cea urata'' ,dobsonianul de 125mm F/6,9.
De obicei,pana ce ma echipez in haine calduroase si imi duc afara ocularele ,foile pentru notite si atlasul, acest telescop este deja aproape echilibrat termic.
Cee ce s-a intamplat si aseara.
M-am indreptat spre roiul sferic Messier 3 pe care l-am gasit la 27x cu ocularul Plossl 32mm si care la 96x ,in ocularul Revelation 9mm ,avea un aspect granulat dar fara stele rezolvate.
Spre Sud-Est de roiul sferic ,am observat steaua dubla STF 1785 de 7,4mv/8,15mv si cu o separatie de 2,8''.Am avut nevoie de ocularul Plossl 6mm pentru a vedea bine rezolvate cele doua stele.
Am incercat apoi sa vad roiul sferic NGC 5466 despre care nu cunosteam date fizice.
Nu am vazut roiul , azi am inteles de ce , are o stralucire de suprafata de doar 14mv/sec patrata si o magnitudine totala de 9.7mv.

Am continuat cu observarea stelelor duble si multiple din tabelul anexat.
Fiind primavara pe aproape , era musai sa vad macar o galaxie.
Acea galaxie am decis sa fie ''Sombrero '' ,Messier 104 ,pe care am gasit-o la 27x si am studiat-o la 96x.Se zarea forma usor alungita si zona centrala mai luminoasa.
Fara mari sperante am parcurs itinerarul initiatic de la Vindemiatrix la steaua-portal 34 Vir , am ajuns la locatia galaxiilor M60 si M59 ..dar ele ''nu erau acasa''.
Am admirat in incheiere ,pret de cateva minute , steaua dubla Porrima : poate ca sunt obiecte mai frumoase pe cer decat Porrima dar nu prea multe !

Cinci dintre stelele duble din tabel sunt obiecte nou-noute pentru mine.

Mircea

[FlorinC]

Frumoase observatii...
Pe aici, norii nu ma lasa.
Pe 10 martie am incercat si eu Omega Leo cu C8-ul...si am vazut...un guguloi care "pulsa". Chiar si cu Vixen Or. 5mm...nimic. Poate seeingul...poate instrumentul...poate eu...Am sa mai incerc si cu Dob-ul de 8" ca nu l-am mai scos demult la stele...
Succes in continuare.

[Mircea Pteancu]

Multumesc pentru comentariu Florin !

Nu cred ca e vreo problema cu telescopul sau cu tine ,deja esti dublist cu experienta.
Cerul este din ce in ce mai prost.
O ''premiera'' nedorita a acestui an a fost cand dobsonianul de 200mm - care va implini noua ani la vara - nu a fost in stare sa rezolve Porrima,o dubla rezolvabila cu luneta de 60mm.
Singurul lucru care se poate face ,cred eu, este sa observam la fiecare ocazie ,oricat de proaste sunt conditiile.
Astfel avem sansa sa prindem si perioade cu seeing cat de cat decent.
Conditiile se vor deteriora din ce in ce mai tare.
Nu este chiar asa de departe ziua in care singurul astru pe care-l vom mai vedea va fi Luna, chiar si aceea doar prin pacla,nori si ceata.
Cine vrea sa vada ''pe viu'' galaxii,roiuri si stele duble ,face bine daca se straduieste acum.
Dupa ''inchiderea editiei'' va fi prea tarziu.

Apropo de ''inchiderea editiei'' : ''Sky&Telescope'' este de vanzare , firma proprietara ''trage obloanele''.
Sa speram ca se va gasi cumparator si astfel sa fie salvata cea mai mareata,buna si frumoasa revista de Astronomie din istorie.

Mircea

[Mircea Pteancu]

Duminica 17 Martie ,observatii cu Toleascop 200mm F/6.16 :

NGC 1907 a fost partial rezolvata in stele.La 205x/Radian 6mm ,se vedeau 5 sau 6 stele cu vedere directa si 15 cu privire periferica.

STF 644 din Auriga este o alta stea dubla ''de colectie'' , are componentele de 7mv/6.8mv ,separate prin 1,6''.
A fost rezolvata la 205x/ Radian 6mm , steaua principala este galbuie.
Fiind o dubla destul de slab luminoasa este nevoie de rabdarea surfistului ,trebuie pandit urmatorul val de seeing bun ca sa reusesti sa o rezolvi.

NGC 1778 este un roi stelar deschis din Auriga , este de forma ovala , a incaput in intregime intr-o jumatate a campului vizual al ocularului Radian 6mm.
Pe una din laturile lungi , am remarcat o stea dubla cu componente egale si PA in cadranul III iar cealalta inegala cu PA in primul cadran,ambele destul de stranse cu o separatie de cateva secunde de arc.
Am gasit informatii in StelleDoppie doar despre dubla inegala ca fiind HJ 3266 cu parametrii 9,7mv/11,1mv/8,6''.
Pun o captura de ecran din Aladin daca pohtiti sa vedeti aceste obiecte.

Collinder 62 este un roi deschis rarefiat si extrem de ''discret'' in care am numarat 20 de stele pe un diametrul de 23' al ocularului zoom setat la 154x.
Privind cu atentie fotografia PanSTARRS din Aladin , se observa ca intradevar acolo este un roi.
In telescoape mai mici si la grosismente mici cred ca acest roi este invizibil cu exceptia stelei ''lucida'' a roiului si inca vreo patru-cinci stelute aflate la Vest de aceasta.
Pe schita nu am mai reprezentat campul vizual efectiv , oricum ''bogatia'' aceasta de roi deversa peste marginile acestuia ...

NGC 1857 este un roi stelar deschis, situat la S-V de Lambda Aur si care cere si el eforturi pentru a fi identificat pe fundalul bogat din Auriga.
Am numarat cel putin 30 de stele , repartizate aleator ,fara vreo concentrare sesizabila , pe o suprafata cu un diametru de aproximativ jumatate din campul vizual de 23 minte al ocularului zoom atunci cand era setat la 154x.

Conditiile de observatie au fost foarte neprietenoase ,cu cer paclos ,iluminat ''a giorno'' de Luna.
Cand nu puteam urmari obiectele ''luate in vizor'' din cauza vreunui bagaret de norisor , m-am distrat observand roiurile lui Hodierna din Auriga si stelele duble 26 Aur si STF 749 ,rezolvate ch chiu -cu vai la 154x,respectiv la 205x.

Am incheiat , mai privind odata indelung pentru sufletelul meu , la roiul sferic Messier 3 care nu a fost rezolvat nici la 205x si la galaxia M 94 din Cainii de Vanatoare.

Mircea

[iulian90]

Aseara am observat nu mai putin de 32 obiecte de cer profund, profitand de cerul foarte curat, care a tinut toata noaptea si am stat de la ora 20 pana aproape de miezul noptii.
Am folosit telescopul reflector de 114mm f/7,9 impreuna cu ocularele de 40mm, 20mm si 9mm, precum si filtrul Castell UHC.

Obiectele observate au fost urmatoarele:

Berk 17 din Auriga,roi deschis situat la 2,5 grade nord-vest de steaua Alnath din Taurus. Este foarte dispersat, greu vizibil,avand cateva stele slab luminoase/

NGC 2304 din Gemini,roi deschis situat cam intre stelele Alhena si Mebsuta. Este mic, avand 3 stele relativ stralucitoare si inca o stea slaba greu vizibila.

M 35, tot din Gemini ,foarte bine vizibil, cu multe stele (25-30 la numar) plus NGC 2158 ,care se vede relativ greu si mai mult la 22x si 45x.

Cr 89 ,roi deschis din preajma lui M 35, se vedea relativ bine, fiind mare si ocupand mare parte din campul ocularului de 40mm la 22x. Are cam 8 stele relativ bine vizibile si dipsersate.

NGC 1931, nebuloasa de reflexie din Auriga, dintre roiul M 36 si steaua φ Aur. Aceasta se vedea relativ bine ,mai ales la 100x.

NGC 2175 din Orion, nebuloasa de emisie asociata cu roi deschis situata la est de steaua χ Ori. Acesta se vedea relativ greu la 22x cu filtrul UHC , numai zona luminoasa din jurul stelei de 7,5 mag. Tot langa aceasta stea am mai observat si roiul deschis asociat cu nebuloasa, nu prea greu vizibil, mai ales fara filtrul UHC.

NGC 2359 "Thor's helmet" din Canis Major, nebuloasa de emisie situata la 4,5 grade nord-est de steaua γ CMa. Se vedea greu partea cea mai luminoasa a nebuloasei, mai mult la 22x, cu filtrul UHC.

M 47 din Puppis situat la vreo 10 grade est de steaua γ din Canis Major. Acesta se vedea foarte bine mai ales la 45x si 100x. Se vedea bine si steaua dubla Σ 1121 din interiorul roiului.
Mai sus de roiul M 47 am observat si roiul deschis NGC 2423 ,care este relativ mic dar dispersat si are in jur de 8 stele slab vizibile, din care doua sunt duble relativ stranse.

M 46 , putin mai la est de roiul M 47. Acesta se vedea relativ bine, fiind mare si avand o puzderie de stele slab luminoase,cred ca minim 30 de stele, daca nu chiar mai multe, se vedea frumos mai ales la 45x.
Deasupra roiului M 46 am observat si nebuloasa planetara NGC 2438, care era greu vizibila ca o pata relativ mica, mai mult cu filtrul UHC decat fara si numai la 45x si 100x.

M 50 din Monoceros. Si acest roi se vedea bine ,fiind relativ mare si dispersat iar in centru avand un fel de triunghi din trei stele slabe.

NGC 2355 din Gemini, roi deschis situat la 3 grade sud de steaua λ Gem. Este mic si compact cu 4 stele slab luminoase, vizibil mai mult la 100x.

NGC 2395 din Gemini, roi deschis situat la 4 grade sud-est de steaua λ Gem.Este mare ,dispersat ,avand 3 stele mai vizibile si 5 stele slabe.

Am mai observat si roiurile deschise M 36,M 37 si M 38 din Auriga ,care se vedeau foarte bine toate trei si am observat si micul roi deschis NGC 1907 din apropiere de M 38.
Acesta se vedea mai mult nebulos la 22x, abia de la 45x incepea se se rezolve in stele componente, la 100x am separat cam 5-6 stele, dar tot se mai vedea ceva nebulos,difuz in jurul lor, probabil ca roiul mai contine stele foarte slabe care nu se separ in telescopul de 114mm,dar se vad ca un fel de nor difuz.

Apoi am mai observat roiul globular intergalactic NGC 2419 din Lynx, care se observa foarte greu, numai la 45x si 100x.

Dupa aceea am facut o pauza de jumatate de ora ,de la 21:30 pana la 22 si apoi am iesit din nou la observat galaxii. Intre timp a rasarit si Luna,dar deocamdata nu punea prea multe probleme deoarece cerul era "oglinda" de curat ce era.
Am inceput cu constelatia Racul, in care am mai observat roiurile deschise M 44 si M 67, ambele bine vizibile,
apoi si galaxia NGC 2683 din Lynx,care se vedea relativ bine la 45x si 100x, avand forma alungita.

Dupa aceea am observat si galaxia NGC 2775 din Racul, aproape de granita cu constelatia Hydra. Se vedea greu si era mica si rotunda.
Am mai vazut si galaxiile M 65 si M 66 din Leo, relativ bine ,dar nu am reusit sa observ si galaxia NGC 3628.
Apoi am observat si galaxiile M 105 ,NGC 3377 si M 96 din Leo, numai primele doua se vedeau bine, M96 era greu vizibila. Am observat si galaxia NGC 3639 din Leo, la doua grade sud-est de steaua Zosma/ δ Leo, care se vedea greu ,fiind mica.

Iar la sfarsit am observat galaxiile NGC 3607 , NGC 3608 si NGC 2903.
Primele doua, situate la mai mult de 2,5 grade sud de steaua Zosma, se vedeau mai ales la 100x, NGC 3607 relativ greu, iar NGC 3608 mai greu vizibila.
NGC 2903, situata la sud de steaua Alterf/ λ Leo, se vedea relativ greu dar mai mult la 22x si 45x.

Dupa aceea, cum Luna incepuse sa polueze din ce ince mai tare cerul, desi era foarte curat, am incheiat observatiile vizuale, am mai facut niste poze la Luna ,apoi am strans echipamentele si m-am dus la culacare, multumit de observatiile facute.

[Mircea Pteancu]

Iulian

32 obiecte DSO ,asta da observatie ,felicitari !
Ai facut foarte bine ca ai profitat de conditiile bune de observatii , mult prea rar intalnite.

Sambata 23 Martie am continuat observatiile cu dobsonianul Toleascop 200mm.
Am observat 11 stele duble sau multiple.
Dintre acestea ,va semnalez stelele 38 Lyn , STF 1333,STF 1338 si 57 Cnc ,adevarate stele duble ''de colectie''.
Au separatie mica , au componente apropiate ca luminozitate -mai putin 38 Lyn care este inegala si toate sunt foarte frumoase.
Zeta Cnc este o mai veche cunostinta ,rezolvata cu dobsonianul de 125mm ,este o tripla foarte spectaculoasa.

Pentru observatiile DSO ''m-am calibrat'' la inceputul sesiunii pe roiul deschis Messier 35.
Am revazut roiul deschis NGC 2175 asociat cu Nebuloasa ''Monkey Head''.

Steaua dubla STF 742 este situata la Nord de Zeta Tau.Ea formeaza un triunghi echilateral cu Zeta Tau si steaua HD 37439 de 6,4mv.
Acest asterism triunghiular este modul meu preferat de a gasi nebuloasa Messier 1 ''Crab'' care se gaseste spre Vest de dubla STF 742.
Stelele asterismului sunt luminoase si se vad bine detasate in cautatorul 6x30mm.
Daca grosismentul telescopului nu depaseste 40x -50x, atunci cand ai in camp steaua dubla STF 742 , ai si nebuloasa Messier 1.
Doar ca ,de obicei, trebuie sa cotrobai cu privirea dupa nebuloasa M1 care este foarte ''discreta''.
Folosind metoda de mai sus ,am gasit in cateva secunde nebuloasa M1 cu ocularul LV 30mm la 41x si am observat-o in voie cateva minute cu ocularul Seben zoom.

Tot fara filtru ,am gasit nebuloasa planetara M97 in Ursa Mare ,folosind ocularul LV 30mm.

Am cautat apoi o buna bucata de vreme galaxia NGC 3184 de langa steaua Tania Australis /Mu UMa.
Nu as putea sa spun ca am vazut-o , am zarit-o doar ,am ''simtit-o'' cu vederea cinematica a lui T Rex.
Galaxia se invecineaza cu o steluta foarte slaba si se gaseste vizavi de un asterism stelar in forma de golf.
In ziua urmatoare ,cand am verificat de ce am gasit si -sa zicem - ''am vazut'' atat de greu aceasta galaxie :m-am lamurit.
NGC 3184 nu este ''din liga mea'' deoarece are o magnitudine vizuala globala de 12,7mv si o stralucire de suprafata de 16,4mv/secunda patrata !

Experienta cu NGC 3184 m-a cam dezamagit si nu m-am asteptat la ceva mai bun in continuare : asta e, toata lumea da vina pe Luna ,eu de ce sa n-o fac!?
Vom vedea ca am gresit.
Am cautat in continuare galaxia NGC 2841 de la sud de steaua Teta UMa.Pe aceasta am gasit-o foarte repede , este o galaxie luminoasa, cu o alungire pronuntata dar de forma ovala ,nu de fus; a suportat bine grosismente de pana la 205x.

Mai tarziu , pe cand observam in obscura constelatie Lynx , am cautat galaxia NGC 2683 : cel mai strasnic obiect al serii !
Este usor de gasit in asterismul care adaposteste dubla 66 Cnc si este o galaxie splendida , mare ,luminoasa ,in forma de fus.
Aici vedem asadar o galaxie spirala '' pe cant'' !
In jurul lui NGC 2683 se vad multe stelute slabe , foarte potrivite pentru o focalizare cat mai corecta a telescopului.

Am aruncat o privire si roiului deschis Messier 44 , asa ... din curtoazie !

Am incheiat prin reobservarea stelei duble 57 Cnc si a triplei Zeta Cnc, ambele foarte frumoase !

Mircea

[Mircea Pteancu]

Duminica 24 Martie conditiile de observatie au fost mai proaste decat Sambata si mult mai proaste decat cele de la observatia de Joi : transparenta scazuta si seeing agitat.

Ca sa imi fac o idee despre ce ma asteapta am inceput observatiile cu dubla Kappa Geminorum pe care dobsonianul de 200mm F/6,16 a reusit sa o rezolve abia la 205x: o perspectiva destul de sumbra.

Duminica seara am observat doar 9 stele duble,dintre care primele patru au fost recapitularea ''lectiei de ora trecuta''.
Celelalte cinci au fost noutati pentru mine.
STF 1340 are o separatie de 6,3'' si o gasim in zona stelei Theta UMa , la un grad si jumatate de galaxia NGC 2841 , discutata in ''emisiunea precedenta''.
STT 189 si S 565 sunt doua stele duble obscure din obscura constelatie Lynxul.
In S 565 am vazut doar companionul indepartat , B nu este de nasul Toleascopului la doar 0,4'' separatie.

O priveliste interesanta mi-a fost oferita de stelele duble STF 1882/ 11,4'' si STF 1878/4,1'' din constelatia Draco ,stele aparent foarte apropiate pe bolta cereasca.
Prin reglarea grosismentului am gasit o pozitie in care ambele duble se vedeau in acelasi camp ,ambele fiind si rezolvate.
Intradevar, ocularul are astigmatism la marginea campului vizual dar neavand nici un obiect in centrul campului, se poate gasi cu usurinta reglajul pomenit mai sus.
Daca as fi avut un obiect si pe centrul campului, ar fi fost imposibil de gasit un reglaj care sa mi le arate pe toate trei rezolvate.
La aceste doua stele putem obtine acea mirifica imagine de ''dubla-dubla'' ,atat de cautata de toti amatorii la Epsilon Lyrae.


STF 1340 am rezolvat-o dupa reobservarea galaxiei NGC 2841 din Ursa Mare.
Apoi am reobservat si galaxia NGC 2683 din Lynx ,care incepe sa-mi placa din ce in ce mai mult.

Alte obiecte inafara de cele noua stele duble si cele doua galaxii nu am vazut Duminica din cauza ca , fara sa stiu ''cu cine ma leg la cap'' , am vazut pe atlasul lui Taki un simbol de roi stelar sferic in constelatia Lynx , nu foarte departe de Castor,simbol alaturi de care era indicativul NGC 2419.
E un nume pe care nu-l voi mai uita si la care ma voi uita de acum cu teama,admiratie si respect!

Ce a urmat nu pot descrie: a fost o tranta mai ceva ca cea a lui Harap Alb cu ursul cand l-a trimis Rosu Imparat sa fure salata din gradina lui Mos Martin...
Pana la urma ,dupa ''lupte seculare'' care au durat mai bine de o ora , am inceput sa deslusesc o umbra de ceata de lumina la capatul estic al unui arc de stele , egal distantate,arc curbat spre N-V.Steaua din mijlocul arcului este ''dubla'' si ,intre ea si steaua cea mai apropiata de roi , se mai vedea o steluta slaba.
(Azi am aflat ca steaua mai luminoasa din asa-zisa ''dubla'' chiar este o stea dubla de 0,45''... )
Roiul in sine mi-a aparut ca un obiect cetos ,excesiv de slab luminos ,de forma nedefinita si fara un gradient de luminozitate.
Ca dimensiune , am vazut roiul avand un diametru comparabil cu cel putin un sfert / cel mult jumatate din distanta dintre steaua mai luminoasa din apropiere de el si ''dubla'' pomenita deja.
Azi am determinat ca distanta dintre aceste doua stele este de aproximativ 4 minute deci ceea ce am vazut eu a fost de fapt partea centrala a roiului avand intre un minut si doua minute de arc ,roiul avand in telescoapele cu adevarat puternice un diametru de 6 minute de arc.
Deduc deci ca tot din aceeasi cauza nu am vazut gradient de luminozitate,deoarece eu deja vedeam doar partea centrala ,luminoasa.
Acest lucru imi explica un paradox : am patrulat in zona tinta a Lynxului timp de cel putin o ora, am aruncat in lupta toate fitzele ,figurile si procedeele pe care le stiu si totusi am zarit roiul pentru intaia cu foarte mare greutate in ocularul LV 30mm.
Am schimbat apoi ocularele cu foarte mare grija , sa nu pierd obiectul gasit atat de greu.
Cu zoomul reglat la treapta minima de 24mm, roiul era tot acolo ba chiar la 51x ''bestia intunecata'' se vedea ceva mai bine decat la 41x in LV 30mm.
Maresc grosismentul si , desi cunosc din practica efectul binefacator al grosismentelor mai mari asupra vizibilitatii ,iata ca metoda are succes si la aceasta fantoma aproape invizibila.
Nu numai ca roiul a suportat mariri de pana la 154x cu zoomul dar ,in cele din urma, l-am vazut ,asa si asa, slab,chioras-piezis dar stabil chiar si la 205x.Poate ca as putea spune ca cel mai bine...

Azi ,prelucrand observatiile aflu ca aceasta ''bestie intunecata''sau ''duh al intunericului'' NGC 2419 este celebrul roi ''Intergalactic Wanderer'' ,''Pribeagul Intergalactic'',adevarat ''Olandez Zburator'' al galaxiei noastre aflat la 300.000 de ani-lumina de telescopul meu.
Nadajduiesc sa vad mai bine acest uimitor roi sferic stelar ,in conditii mai bune de cer.
Poate chiar la urmatorul ''Blair Witch Star Party'' din Padurea Ceala !?

Mircea