[nobody]

Cred ca ai vrut sa te referi direct la planetariu https://in-the-sky.org/skymap.php

[Stille]

Eu folosesc mai mult all-sky chart, de fapt. Da-i bun si planetariul

[Stille]

Am prins vineri cam o ora juma' de senin, pe care am petrecut-o la Barnova, de data asta fara Bufnitza, ca m-a cam rasfatzat. Am luat-o usor, mai mult de crescut confortul cu telescopul, testat ocularul nou (un Explore Scientific 24mm, 68 grade, care imi ofera camp vizual maxim pe telescopul asta - ceva barrel distortion, dar altfel o imagine foarte frumoasa si clara pt 90% din campul vizual, si un eye relief extrem de comod - vad de ce il tot recomanda lumea ca perechea perfecta pt Heritage) si vazut daca se poate folosi un tabletop Dob in zapada fleashca de 30cm

Se poate, dar luati un fund de cort cu voi, asa nu va udati pe haine cand stati jos langa telescop. Intai am nimerit accidental pe Hyade, eu incercand sa fac focusul pe Aldebaran da' mai greu cu tintitul atunci cand ti s-au consumat bateriile de la RDF in rucsac . Apoi, M42, ale carei voaluri umpleau jumatate din camp - fascinant sa vezi cum se contopesc incet-incet cu negrul fundalului. Nu am putut "despica" Trapezium la 27x, si nici cerul nu ma ajuta suficient incat sa vad detalii in forma norului de praf, dar s-a vazut si M43, ca o ceata luminoasa in jurul unei stele. Mult mai lejer sa-ti dai seama ca chiar ai vazut-o cu Corbu', cu Bufnita nu eram sigura niciodata daca chiar o vad. M-am intors pe urma la Hyade din nou - te poti rataci lejer in roiul asta cu orice are camp sub 5 grade. Au urmat Pleiadele - putina nebulozitate vizibila in jurul lor, si mi-a placut un triunghi de stele mai slabe langa Alcmene - cumva in jurul stelei asteia se intampla toate lucrurile interesante, la orice magnificatie folosesc pentru roi. Dupa lupte seculare am reusit sa gasesc si Andromeda - din pacate, deja incepea sa se strice cerul in directia aia asa ca am vazut doar centrul, si o dara de lumina traversandu-mi campul vizual. Ultimul obiect al serii a fost M35 - absolut spectaculos, stelele perfect separate, dar inca suficient de aproape pentru a crea un efect de filigran. O brosa din fire de argint, ovala si multilobata, inconjurand o piatra pretioasa alungita, mai intunecata dar inca scaparatoare. Pe care am vazut-o 30 de secunde inainte sa apara ceatza.

[sternchen]

Buna comunitate astro!

am facut aseara observatii lunare cu binoclu Zoom la 60mm diam.
Marturisesc ca am ramas surprins de imaginile furnizate,penumbra si chiar randurile muntoase observabile pe "secera" lunii,la grosismentul de vreo 25x cu un binoclu noname luat la ocazie la 70lei nou.

[Stille]

Am fost in noaptea de 9 spre 10 pe Ceahlau, la vanatoare de cometa Iwamoto. Cum cerul tinea bine cu mine, am iesit putin la joaca cu Bufnitza si seara, sa revizitez cateva chestii. Ovalul galaxiei din Andromeda se vedea foarte clar - de obicei iese mai bine in evidenta zona de pe axa lunga, dar acum se vedea pur si simplu tot ovalul, de un gri argintiu, aproape de grafit. In centura lui Orion cu siragul de perle atasat - am observat existenta unei stele mai rosii in interiorul acestuia din urma, mai jos si la dreapta de Alnilam. In nebuloasa din Orion se putea distinge ceva praf in centru, Nu am mai vazut M35 atat de spectaculos prin 10x50 pana acum - stelele erau rezolvabile, si se sesiza ceva diferenta de culoare la unele dintre ele. O forma ovala, dantelata. M48 era fascinant ca intotdeauna - prin binoclu se ghiceste ceva structura, si de abia astept sa vad obiectul asta printr-un telescop mai mare. NGC2506 era o fantoma de vreo 7-8 arcminute, iar M47 si 46 pareau yin si yang - aceeasi dimensiune si forma generala, dar M47 e compus din stele perfect separabile, de luminozitate variata, pe cand M46 e o fantoma uniforma. De abia astept sa pun telescopul pe obiectele astea - e nevoie de ceva noapte fara luna

Partea de chestii noi a venit la 3 noaptea cand rasarise bine cometa. Am vazut-o mai mult cu vedere indirecta, cam 10-15 arcminute, rezonabil de concentrata in mijloc. Interesant cat de repede se misca - daca la ora 3 fix era aproape centrata pe steaua HD 96272, la 3.20 marginea comei de abia daca mai atingea steaua. Intre timp, m-am mai uitat si la M68 - un globular de cam 10', la limita vederii directe, cu o structura destul de interesanta. Parca ar avea 2 straturi - mijlocul (cam jumatate din diametru) e uniform stralucitor si bine delimitat de zona exterioara, care paleste inspre exterior in fosforescenta tipica globularelor. Am mai tras putin si de tripletele de galaxii din Leo - M65/66/NGC3628 s-a vazut chiar bine - vedere indirecta dar multisor detaliu, ovale mai dense in partea centrala si pe axa lunga. NGC3628 era cea mai mare si cea mai slaba, iar M65 se vedea cel mai clar. M95/96/105, in schimb, au fost la limitea vederii indirecte - niste petice de lumina usor mai stralucitoare decat fundalul.

Pe urma, ca tot aveam DSLR-ul la mine, am mai facut ceva poze cu constelatii. Nu m-am prins inca cum sa fac o focalizare manuala buna, dar are si out-of-focusul avantajele lui - daca stelele sunt suficient de mari, putem aplica algoritmi de noise reduction pe ele fara sa dispara

[Stille]

De ce noapte fara luna, pentru Corb: pentru ca atunci cand am fost duminica pe 17 la proba de echipament, a fost belea.

Nu cu echipamentul, din fericire - noua montura (un Berlebach Castor) il tine fara probleme si are o miscare extrem de lina si placuta (si mai are si capete duble si sincronizate, deci daca mai iau un L-plate pot folosi Bufnitza drept finder ) iar trepiedul (Vanguard Veo2 265, versiunea pe aluminiu pt ca carbonul poarta ghinion in frig si pe munte) e destul de tzeapan - apar anumite vibratii cand mut telescopul pe cer, dar dispar total in cam juma' de secunda dupa ce am luat mana de pe el. Trepiedul vine cu 2 coloane, una de lungime normala pe care e montat capul foto (pe care am lasat capul foto, pentru ca imi da o inaltime comoda de observatii cu binoclul/facut poze) si una super scurta (un ciot de 5-6cm, cat locasul central al trepiedului mai exact) pe care am pus un adaptor 1/4'' -> 3/8'' si montura. Asa pot sa schimb configuratia trepiedului fara sa scot surubelnita, sa desfac cauciucul de protectie de pe capul foto etc - doar schimb coloanele. Plus ca intregul kit de telescop - tubul optic, montura, trepiedul, RDF-ul si ocularele (un ES 24mm/68grade care imi da camp maxim pt telescop, si un barlow GSO de 2.5) cantaresc impreuna ~6kg, si incap in rucsacul de zi cu zi. Util pentru cand pleci la observatii direct de la munca.

Cerul, in schimb, a fost belea. In perioada asta a iernii vad ca si cand e senin tot mai e o ceatza usoara de altitudine mare - nu o prea vezi la ochi, dar cand o ilumineaza Luna, si vezi ca incepi sa vezi din padure obiecte mai prost decat le-ai fi vazut la marginea orasului pe luna noua, parca iti vine sa nu vorbesti foarte frumos. M-am tot uitat la Luna, atunci - in 24mm arata super (dar ridicol de stralucitoare, o vedeai de la zeci de cm de ocular distanta, si am si fotografiat-o cu mobilul prin ocular), dar cand am facut o incercare cu Barlowul nu am reusit sa focalizez corect. Va trebui sa mai incerc.

Ce am vazut cu 24mm simplu: M81, foarte slab, vedere indirecta, si pe 82 nu am reusit sa-l gasesc, Collinder 60 (din capul lui Orion de langa Meissa, un roi mare si rar, cam 15 stele pe un grad jumate, de luminozitati diferite (de asemenea una dintre cele mai stralucitoare era rosiatica), ST 02 (cam 100 de stele palide si similare in stralucire,, cam pe 2 grade), Roiul dublu din Perseu (foarte slab, dar macar se vedeau stele separate...), Steaua Polara si asterismul inel de diamant (mai degraba hexagon as zice, dar na ) si Alcor si Mizar. Aici, m-am bucurat sa vad ca pot separa Mizar, ba inca comod, chiar la 22x marire. M-am mai uitat la M35 (ok, separam stelele, dar extreeeeeem de sters, arata mai spectaculos prin binoclu saptamana trecuta pe cer bun) si la Castor si Pollux. Speram sa pot separa Castor dar n-am reusit

[alex1977]

salutare tuturor
dupa multa, multa asteptare, am reusit si eu de cateva ori sa scot utilajul la lucru. pot spune ca sunt proaspatul posesor al unui dobson de 254 de la skywatcher, primul meu instrument astro. experienta mea in domeniu este minima, dar cu perseverenta si evident cu cer senin, sper sa ma ridic la nivelul asteptarilor unui amator in astronomie. rog, din acest motiv, sa nu ma certati pentru eventualele lipsuri de exprimare sau informatii.
pentru inceput, tin sa mentionez ca acest prim text va cuprinde o serie de observatii facute in decurs de doua nopti, in pitesti, zona urbana, poluare luminuasa maxima (o firma luminuasa "infinit" de mare si cativa stalpi de lumina), pomi, copaci, cladiri, etc. ca reper orientativ de vizibilitate, se vedeau doar principalele stele ale constelatiilor. in rest, nimic.
pentru inceput am mers spre mizar si alcor. aici, mizar splitat superb. mai departe, am coborat spre gemeni, unde castor s-a prezentat extrem de bine. algieba, la fel de clar si bine separata.
pe dso, am ochit : whirlpool, m95, m96, m53. vizualizarea dso-urilor mai mult pe vedere periferica.
ca aspect, nebulozitati obscure. sunt perfect constient ca imaginea vizuala instantanee nu se poate raporta la o expunere de zeci de secunde sau poate chiar mai mult de care o camera este capabila. pentru un neinitiat, gasirea lor a fost o adevarata aventura . poate ca aici este si farmecul acestei activitati. procedeul de gasire : scanare sa-i spunem liniara, pas cu pas (sau nivel cu nivel ) a zonei pana la identificare.
jupiter, in conditii de obstructionare optica maxima (printre craci de brad si colt de bloc) insuficient observabil. sateliti si fff putin benzi.
luna - superba. mai ales in patrar. detalii incredibile. in luna plina, lumina extrem de puternica, ochi neobisnuit, detalii mai putine.
cat de curand urmeaza sa-l scot pe nenea utilajul la cer negru. intr-o zona infinit mai buna decat am parte acum : zona fagetelu-topana. pe harta poluarii luminoase, este zona maxima de claritate din regiune. abia acolo ar trebui sa-si arate adevarata capacitate maria sa 254.
am sa incerc, pe viitor, sa dezvolt putin mai mult observatiile personale, implicand cat mai precis locul, data, ora, grosismentul utilizat, etc.
pentru inceput insa, v-a trebui sa ma familiarizez cu orientarea pe bolta. sa invat stelele cum s-ar spune.
sper, totodata, ca o lipsa de poluare luminoasa sa poata determina aparitia detaliilor pe dso. instrumentul pare a fi capabil de acest aspect.
va mai stresez si pe viitor cu parerile mele. pentru moment, atat. multumesc celor care arunca un ochi pe aici si care pot da sfaturi si bineintele critici.

[Mircea Pteancu]

Felicitari Alex ,ai avut o sesiune de observatii care poate fi apreciata ca foarte reusita,oriunde te-ai fi aflat.
Cu atat mai mult cu cat ai observat din oras.
Este foarte bine sa mergi cu telescopul la locuri de observatie cu cer intunecat.
Sfatul meu este insa sa continui si observatiile din oras.
Fara indoiala ca pe cer negru ,vei vedea obiectele mult mai bine ,cu mai multe detalii si le vei gasi mai usor.
Dar acest lucru se va intampla doar daca vei face observatii frecvente deci si din oras.
Observatiile frecvente dezvolta si mentin abilitatile observationale la un nivel ''profesionist'',te ajuta sa iti cunosti la perfectie intrumentul.

Despre rapoarte : ai timp , scrii detaliat ,nu ai timp ne informezi telegrafic.
Daca ai notat aici , se poate spune ca ai jurnal de observatii.
Observatiile sunt importante iar notele ,detaliate sau succinte, iti vor aminti peste ani cum a fost.

Succes,Mircea

[Mihail Tudose]

Buna ziua,
Incep prin a va spune ca sunt un novice in ale astronomiei dar plin de entuziasm.Am inceput prin cumpararea a doua binocluri 15x70 si 25x100 cu care am inceput sa studiez cerul.Desi sunt un aspirant “astronom de balcon” mi-am facut curaj si am purces la achizitionarea unui telescop tip Bresser AC 152L/1200 Messier Hexafoc EXOS-2 GoTo.Am considerat ca nu are rost sa incep cu telescoape mai mici deoarece in final tot la cele mari voi ajunge si as risipi inutil niste resurse financiare.Acesta a venit cu un singur ocular 26 mm Super Plossl+oglinda zenitala ambele pe 1,25”cu care am scrutat cerul mai bine de 10 zile.
Sistemul Go-To nu l-am montat din doua motive : vreau sa invat sa navighez singur si spatiul din balcon nu mi-ar permite foarte multe orientari.Daca imi ajuta Dumnezeu si o sa reusesc sa fac o casuta undeva, atunci e alta poveste ,pot ataca si DSO-uri ,etc si Go-To va fi de mare ajutor.
Studiind intens forumul am decis sa comand urmatoarele accesorii:
Omegon Barlow 2x ED 2"
Baader Ocular Hyperion 8mm pentru 2”
Baader Ocular Morpheus 12,5mm 76° pentru 2”
Lentilă Barlow Zoom Baader Hyperion + Baader Ocular zoom Hyperion Universal Mark IV (acesta va sosi pe la sfarsitul lui Iulie).
Baader Filtru polarizator dublu pentru 2"
Omegon Oglinda zenitala cu 99% coeficient de reflexie pentru 2”
Aseara am primit accesoriile comandate si m-am pregatit pentru primele observatii astronomice cu grosisment mai mare decat 46x cat imi oferea Plossl.
Prima tinta si favoritul meu a fost Jupiter pe care l-am prins in telescop atunci cand a ajuns la Az/Alt 138֯/11֯ adica atunci cand apare dupa balconul unui bloc care imi obtureaza vederea spre SSE.Desi era inca lumina puternica afara am inceput sa-l studiez :
• GPR era deja prezenta ca o pata intunecata
• Ambele benzi ecuatoriale se evidentiau destul de bine
• Satelitii Galileeni erau insirati intr-o linie aproape dreapta,straulcitori.
Mentionez ca desi la 46x nu am sesizat niciodata (dupa evaluarea mea) un seeing mai mare de 4 pe scara Pickering acum odata cu cresterea grossismentului se observa a valoare mult mai mare as zice undeva pe la 7-8.Suprafata joviana fierbea facand dificila observarea detaliilor mai fine.Studiul lui Jupiter a continuat pana la ora 23.La ora 22:44 un obiect luminous (satelit??) a traversat cerul aproape de discul jovian din directia SSV spre NNV (directia de deplasare era perpendiculara pe linia satelitilor pe partea opusa lor daca luam ca si referinta Jupiter).Heavens-above nu m-a lamurit ce ar fi putut fi.
Am folosit cu succes filtrul polarizator variabil si pe undeva pe la 50-60% transparenta oferea cel mai bun contrast al imaginei planetei, putand diferentia mult mai bine benzile si GPR.
Am incercat diferite magnificatii :46-96-150-192-300.Cea mai clara imagine a fost cea obtinuta cu 96x folosind Baader Ocular Morpheus 12,5mm 76° pentru 2”.La cresterea magnificatiei era foarte greu de focusat si imaginea devenea neclara.
Dupa o pauza pentru observarea lui Saturn (detaliez mai jos) am revenit la Jupiter unde la ora 00:21 satelitii formau un asterism in forma literei L care la 00:45 s-a transformat intr-un J.
Saturn a fost abordat cu aceleasi grosismente .Imaginea cea mai mare si clara a fost obtinuta cu 200x.Am tot incercat sa vad si ceva sateliti dar nu am reusit sau cel putin nu eram sigur daca ceea ce de multe ori intuiam ca ar fi acolo ca o lumina foarte slaba este in realitate sau doar mi se pare.Mintea astronomului cea de pe urma m-a facut sa trec inapoi la 96x si surpriza : 3 sateliti saturnieni erau acolo asteptand sa fie vazuti:Titan,Dione si Rhea .In unele momente aparea o sclipire si la marginea discului (Tethys) dar as vrea sa afirm ca l-am vazut cu adevarat doar atunci cand imaginea lui o sa fie prezenta constant in ocular asa ca nu-l declaram,deocamdata.Cred ca la 200x lumina data de Saturn m-a impiedicat sa vad satelitii sau nu imi acomodasem eu suficient ochii la intuneric,cine stie.Filtrul polarizant nu a adus beneficii vizibile aici.Spatiul dintre planeta si inele era foarte bine conturat de culoare inchisa.Uneori cand seeing-ul permitea se putea observa pentru scurt timp o diferenta de luminozitate intre inelul exterior si cel interior chiar daca diviziunea Cassini nu se evidentia.
Imbatat de succes am zis sa rezolv si prima mea stea dubla si cum Antares era la indemana, hai pe ea! Dezamagire ,nici o sansa sa vad altceva decat un punct care iriza toate culorile la toate grossismentele.
Mentiuni importante: locul observatiilor se afla in balcon la etajul 2 cu 6 stalpi stradali situati doar cativa m sub nivelul telescopului si pe o distanta intre 6-30 m.Telescopul sta toata ziua in balcon (spre disperarea sotiei) asa ca aclimatizarea o consider facuta.Problema pe care o banui ca o sa fie o constanta in observatiile mele din acest loc ar fi curentii de aer care circula prin balcon (fiind inchis in termopane chiar daca le las deschise ) comportandu-se ca o sera.Toate observatiile au avut ceva comun : reflexiile nedorite in ocular ale becurilor stradale,trebuie sa ma gandesc la o solutie pentru asta.
Concluzile mele:
• In cazul grosismentelor “size does not matter” cu exceptia cazului cand atmosfera sau locul observatiei permite .Asta ma face sa nu mai dau curs imboldului de a mai cumpara Barlow-uri mai mari cel putin pentru moment. Mie foarte greu sa cred ca o sa pot folosi 300x din balcon.
• Conditiile de la locul observatiei asigura in mare parte reusita sau esecul ei.
• Montura ecuatoriala nu este cea mai potrivita pentru spatiile inguste.
• FOV-ul mare este de un real ajutor.Cand priveam prin Baader Ocular Morpheus 12,5mm 76° pentru 2” parca priveam prin hubloul unei nave spatiale, era ceva ireal sa vezi atat de multe lucruri dintr-o data.Recomand calduros in masura in care un sfat de la un novice poate conta in alegera altcuiva.
• Ma gandesc la achizitionarea unui ocular de 10 mm pemtru a avea ceva intermediar intre 100x si 150x.Merita?
• Inclin sa cred ca folosirea accesoriilor cu 2”este de preferat daca telescopul permite.
•
Supun concluziile de mai sus judecatii colegilor avansati,nu ezitati sa completati /dezaprobati unde este cazul ,va rog.
Intrebari care ma framanta :
• De ce nu am reusit sa vad nici un detaliu de culoare la planete?Cu si fara filtrul polarizant imaginea era cu contrast/luminozite diferita dar nici urma de culori.Benzile si GRS la Jupiter se vedeau doar ca si detalii mai intunecate pe suprafata planetei.Sa fie nevoie de alt tip de filtru ?Recunosc ca partea asta nu am aprofundat-o pe forum iar filtrul polarizant l-am luat pentru Luna in principal.
• Faptul ca tot schimb modul de observatie cu si fara Barlow care la 2” are o greutate de cateva sute de grame puls ocularele de 2” care adauga si ele alte sute de grame avea ca efect dezechilibrarea telescopului asa ca eram nevoit sa tin oarecum stranse clemele de blocare RA si declinatie pentru a putea misca telescopul si a ramane in aceasta pozitie.Poate avea ca efect uzura prematura a unor elemente din montura acest tip de lucru?La momentul sosirii ocularului cu zoom o sa fie minimalizata aceast problema dar ma ingrijoreaza folosirea momentana a telescopului in felul descris mai sus.
• Are vreo importanta unde se monteaza Barlow-ul? Cel de 2” se poate monta atat in fata oglinzii cat si dupa (am ales a doua optiune).
• Filtrul polarizant variabil mi-ar fi de un real folos sa-l pot monta undeva unde sa am acces la el in timpul observatiilor pentru a putea schimba nivelul de luminozitate.Cu ceea ce am acum singura optiune este sa-l insurubez in corpul Barlow-ului sau intr-unul dintre oculare (doar unul are o parte detasabila care ar permite asta) dar nu am acces la el decat daca desfac tot ansamblu.Orice idee este foarte binevenita.
• Ma gandesc sa-mi confectionez o masca pentru a putea avea o apertura variabila la obiectiv,ar ajuta la calitatea imaginii?
• Seeing-ul pe scara Pickering este in stransa legatura cu magnificatia folosita?Asa cum am mentionat mai sus sunt un pic confuz in ceea ce priveste cum se face o evaluare corecta a acestui indicator.
• Barlow-ul de 2” este destul de lung asa ca sunt nevoit sa imping la maxim una in alta celelalte accesorii pentru a avea plaja de reglaj la focuser.La fel si reversul :fara Barlow trebuie sa le scot la maxim una din alta si exista riscul sa iasa de tot si sa scap pe jos ocularul sau oglinda zenitala. Exista vreo solutie fiabila?
Sper ca nu v-am plictisit si imi cer scuze daca am folosit in mod eronat denumiri consecrate,inca ma familiarizez cu terminologia astronomica.
Astept cu interes deosebit raspunsurile voastre,
Cu stima Mihai.

[saiph]

[Mihail Tudose]

Saiph multumesc pentru raspuns!

Binoclurile le-am cumparat pe rand intai cel mai mic si apoi cand am vazut ce se poate vedea am trecut si la cel mai mare apoi la telescop...Sper sa ma opresc aici javascript:emoticon('').
In legatura cu marimea era ceva retoric....sigur ca marimea conteaza dar doar ea nu este suficienta intotdeauna cel putin in cazul grosismentului javascript:emoticon('').
In treaba cu culorile si eu sunt surprins,o sa mai incerc in continuare diferite variante de montaj ale accesoriior.
Sa inteleg ca un Barlow de 2x are in realitate 2,5x si chiar 3x in functie de pozitia lui fata de ocular?Unde ar trebui sa fie pozitionat pentru 2x?
Am reglat telescopul pentru a fi echilibrat dar cand schimb accesoriile de la 1,25" la 2" tot apare dezechilibrul.
Ocularul cu zoom este asta: https://www.astroshop.ro/oculare/baader-oc...ow/p,53116

Multumesc inca odata de ajutor si astept in continuare si alte pareri.
Cer senin,

[saiph]

[Erwin]

Dacă ai tub metalic (din tablă de fier) la newtonian îl poţi echilibra folosind un magnet de la un difuzor mare. Îl poţi amplasa pe tub în concordanţă cu accesoriile montate.

Spor la observaţii!

[Mihail Tudose]

Erwin excelenta idee!Multumesc.In legatura cu scala Pickering nici un raspuns?

[saiph]