[zoth]

Da Andi, asa este
PS. Calculele au fost facute cu suficienta precizie, doar rezultatele au fost rotunjite pentru a nu ne pierde/rataci in detalii si a scapa din vedere fenomenul.

Mircea, si eu mizez pe acea condensare insa nu stiu ce diferenta de luminozitate o poate naste. Cu siguranta exista o diferenta de luminozitate, altfel ochiul nu ar putea-o percepe.
Calcule se mai pot face insa nu stiu cat ne vor ajuta mai departe, am ajuns aproape de o limita alunecoasa, greu de interpretat ... de pilda in luneta de 80mm il vad pe Rigel B ca pe un punct luminos si nu ca pe o figura de difractie. Asta nu inseamna ca el nu produce figura de difractie ci doar ca eu nu o pot vedea cu luneta amintita. Ceea ce vad este doar "varful" discului de difractie iar in cazul asta degeaba ii calculez diametrul ... vorba lui Giani, stii ce zic?

[Andi]

Eu am niște date din surse germane (la a doua mână) care distribuie altfel energia luminoasă în inele.
Maximul central are 83,8% iar inelele (până la 3) au fiecare 7,2%. Asta cam „dă peste cap suta”, dar este interesant pentru că inelele cresc în suprafață și chiar dacă ar avea o distribuție egală de energie, strălucirea lor scade.
Mai răsfoiesc tomuri ...



PS
este greșit, valorile corecte sunt 83,8%, 7,2%, 2,8% ,...
rezultă alte valori mult diferite față de cele calculate anterior: 12x (în loc de 57x), 30x (în loc dev 238x), ...

[valy]

[Andi]

Confirmativ.
Mai găsim greșeli și la „firmele” mari.

Deci calculul trebuie făcut cu valorile energiei și nu cu valorile de amplitudine.

[valy]

Oricum abordarea lui Zoth pune toate punctele pe ῒ.

[Stanescu Octavian]

Povestea cu inelele si distributia de energie este teoretica pt instrument ideal . sunteti siguri ca aveti chinezarii cu lentile fermecate la care sa vb de inele ideale adica instr cu L/20 sau macar L/8 si la stele colorate usor pe portocaliu poate sa mearga L/2 sau la albastre daca au proiectat si executat frumos numai pe zona verde . (am vorbit de refractoare ca astea nu prea sunt perfecte pe tot spectrul vizibil ) la reflectoare inelele pot aparea mai ciudat din cauza obstructiei si functie de precizia slefuirii .

[Mircea Pteancu]

Instrument ideal nu are nimeni.
O discutie despre figura de difractie este insa utila , ba chiar inevitabila la rezolvarea stelelor duble.

Mircea

[zoth]

Oameni buni, calculele de mai sus au fost facute in dorinta de a intelege ce am vazut la ocular, atat eu cat si colegii care au participat la tema data de Mircea. Nu s-au vrut calcule de mare precizie, drept pentru care nu am cautat materiale academice de pornire. Am sa pun mai jos imaginea de la care am plecat si care a fost luata la liber de pe net. Va asigur ca tot ce a insemnat calcul a fost efectuat corect si doar rezultatele au fost rotunjite. Este posibil ca valorile de plecare sa nu corespunda intru totul cu realitatea dar asta nu ma va impiedica sa inteleg ce am vazut la ocular sau cel putin asa cred

PS. Raman la parerea ca un calcul energetic nu este necesar in acest caz, nu ma ajuta cu nimic!

[theogon]

Cred că ideea a pornit de la posibilitatea verificării datelor observaţionale în sensul de a preciza dacă putem separa companionul lui Rigel într-un instrument cu apertura de 45 mm.
Aş lua în considerare calculele preliminare făcute de Silviu (cu rotunjirile inerente) din care rezultă că magnitudinea celui de al treilea inel de difracţie (7,8 m) este mai mare decât magnitudinea componentei Rigel B (6,5m): După opinia mea magnitudinea inelului III de difracţie este magnitudinea totală a acestui inel disipată pe toată suprafaţa acestui inel.
În aceste condiţii cred că într-o zonă adiacentă companionului Rigel B, magnitudinea aceste zone este şi mai mare decât magnitudinea totală (strălucire mai mică decît strălucirea totală a inelului de difracţie şi implicit a companionului Rigel B), iar pe cale de consecinţă diferenţa de magnitudine între Rigel B şi zona adiacentă de pe inelul de difracţie este mai mare decît cea din calcule, întărind concluzia că Rigel B situat aproximativ pe al III-lea inel de difracţie se poate discerne într-un instrument de 45 mm apertură, confirmînd astfel observaţiile.
Poate că posesorii unor instrumente mici (de 45 mm) ar putea reconfirma aceste observaţii făcute de Iulian privitoare la Rigel B.

[Mircea Pteancu]

theogon

Multumesc pentru comentariu , cu siguranta vom incerca sa confirmam observatia lui Iulian.
Topicul este o reconstituire , in engleza ''reenactment''.
Este o actiune rar intalnita la noi si consta intr-o reproducere cat ma fidela a observarii unui obiect sau eveniment ceresc.
Vom continua si cu alte teme/reconstituiri ,asteptam cu placere contributii si de la ''Colojvar''...

Cer senin ,Mircea

[iulian90]

In seara aceasta am prins o fereastra de cer senin printre nori, in dreptul constelatiei Orion si am observat steaua Rigel cu luneta de 45mm si cu telescopul reflector de 114mm si am realizat un desen cu imaginea stelei si a companionului acesteia, in care am cautat sa reproduc si inelele de difractie din jurul stelei principale.
Am observat prin luneta, ca in jurul stelei se vad mai mult primul si al doilea inel de difractie,cel de-al treilea se observa foarte greu,deci companionul se vede greu in luneta dar se vede, nefiind stingherit de cel de-al treilea inel ,in dreptul caruia se gaseste acesta. Prin telescopul reflector , companionul stelei se vede mai bine si mai la distanta de steaua principala.

[Andi]

[Andi]

[zoth]

Andi, avem 3 parametri strans legati/relationati intre ei: energie, amplitudine, marime inel. Am vorbit despre maxime si minime, deci despre marimea inelelor, am vorbit despre amplitudine, asta nu inseamna ca am vorbit implicit despre energia acestor inele? Nu inteleg unde vrei sa ajungi

Asta seara a fost senin si un seeing mai bun decat in prima seara de observatii. Totusi a fost ceva umezeala in atmosfera. Am iesit cu acromatele mici. Prin luneta de 60mm f14 (lentile romanesti) am vazut companionul lui Rigel destul de greu si numai la 120x. La un grosisment mai mic (93x) acesta nu s-a mai aratat. Ce am remarcat in mod deosebit dupa discutiile de aici a fost pozitia lui in exteriorul inelelor de difractie, exact ca in descrierea lui Mircea. Al treilea inel se observa cu mare dificultate.

In luneta de 50mm f18 (lentile japoneze) companionul nu s-a mai aratat deloc indiferent de grosismentul folosit. Nu dau vina pe umiditatea din atmosfera insa cred ca cerul Bucurestiului nu permite observarea lui Rigel B la o astfel de apertura, poluarea este prea mare. Al treilea inel de difractie nu s-a vazut nici el absolut deloc. Daca mai sunt observatori in oras le-as cere o confirmare sau infirmare a observatiei. Multumesc.

[Mircea Pteancu]

Oho ,''ploua'' cu observatii aici si asta e foarte bine , felicitari tuturor si multumesc !
Ma bucura insa si prezenta colegilor care chiar daca nu pot sa faca observatii ,participa constructiv la discutii cu completari , precizari si sugestii.

Am facut si eu observatii asta-seara,cam de la ora 20:30 la ora 23.
Am folosit luneta zoth 60x828mm , cu apertura diafragmata la 45mm.
Am citit de nenumarate ori cuvinte de lauda la adresa lunetelor mici din categoria 50-60mm , la loc de cinste fiind pomenita aclimatizarea foarte rapida a acestor instrumente.
Am observat si cu alte ocazii insa , existenta unui timp de racire deloc nul al lunetei mele iar azi aceasta s-a vazut in mod clar.
E posibil ca din drumul optic , prisma sa se fi racit mai incet dar in orice caz , in prima jumatate de ora nu am vazut companionul lui Rigel in luneta devenita 45x828mm,deci un instrument F/ 18.4.
Grosismentele folosite cu preponderenta au fost 33x / Meopta 25mm -numai pentru cautare , 100x / Zeiss micro K30x si 92x /ortoscopic Vixen 9mm.
Cam dupa o jumatate de ora , seeingul a inceput sa se imbunatateasca , luneta s-a aclimatizat iar eu am inceput sa zaresc companionul lui Rigel.
Spun ca l-am zarit deoarece stiam cu exactitate unde trebuie sa fie si l-am putut urmari in directia ''orei 7'' si dincolo de inelele de difractie.
Dupa inca o jumatate de ora , cerul a devenit mai negru ,turbulenta a scazut ,seeingul a devenit 7 Pickering , companionul se vedea slab dar constant la 92x /orto 9mm si numai episodic la 100x/Zeiss 8.3mm.
Imaginea vazuta este foarte sugestiv reprodusa de desenul lui Iulian : discul Airy foarte mare era inconjurat de primul inel de difractie , lat si intens luminos.
Al doilea inel se vedea mult mai ingust si foarte slab luminos fata de primul inel.
Al treilea inel nu s-a vazut niciodata intreg , fractiuni foarte slabe din el scintilau haotic si nu impiedicau in nici un fel vizibilitatea companionului.
Spre deosebire de discul Airy alb cu nuante albastrui , foarte luminos si bine definit , companionul se vedea ca o pata circulara cu contur oarecum cetos si de culoare roscata ,ca arama acoperita de patina vremii.
Pata roscata a companionului era ceva mai luminoasa decat al doilea inel de difractie si avea un diametru de ,sa zicem , o treime sau cel mult jumatate din latimea primului inel de difractie.


In incheiere am aplicat o verificare folosind ocularul Galilei - 9mm care a asigurat si el grosismentul de 92x.
Nu cer nimanui sa ma creada din oficiu , sper sa am ocazia sa arat ''spectacolul galilean'' prietenilor care ma viziteaza !
Am ramas cu gura cascata ,mai ales ca eu deja pusesem verdictul - i-am scris pe aceasta tema si lui Roger Ceragioli la sugestia caruia am un mic proiect de executat - si anume ca ocularele Galilei nu dau rezultate bune pe lunete ci pe reflectoare.
Ei bine ,asta -seara ocularul Galilei a contrazis aceasta concluzie a mea si a prezentat la modul superb companionul lui Rigel.
Al treilea inel de difractie nu se vedea nici prin ocularul Galilei dar companionul s-a vazut foarte clar ,stabil,cu spatiu negru generos in jurul sau si pana la inelele de difractie.
Prin ocularul Galilei,la 92x , companionul lui Rigel s-a vazut la o distanta de aproximativ trei ori diametrul discului Airy fata de centrul acestuia sau cam la patru ,poate chiar cinci ori latimea spatiului dintre marginea discului Airy si mijlocul primului inel de difractie.

Pana acum , echipa noastra a obtinut unele confirmari cu privire la observabilitatea companionului lui Rigel in apertura de 45mm.
Il rog pe Catalin sa incerce si el si poate ca si Silviu va reusi sa vada acest companion intr-un seeing mai bun.

Mircea