[Armand Popa]

Multumesc Stille pentru explicatiile legate de magnitudinile galaxiilor.
Mi-a placut mult descrierea ta, chiar am prins pofta pentru o iesire de genu Fain ca ai prins M33 cu binoclu. Eu incerc sa il vanez cumva, dar pana acuma fara succes. O sa fac starhopping asa cum a sugerat
milanpicard. Cerul sa fie senin

[Stille]

Da, is frumoase turele de munte, mai ales vara cand chiar poti sa stai la observatii mai mult de 45 de minute.

In materie de M33, daca nici dupa ce gasesti stelele de incadrare prin starhopping nu vezi galaxia, ia-ti binoclul intr-o seara fara luna si du-te pana in cea mai apropiata zona verde-albastrui, albastra sau maro de aici https://www.lightpollutionmap.info/#zoom=9...0TFFFFFFF, si o s-o vezi fara probleme.

[Mircea Pteancu]

Ultimele observatii demonstreaza ca impartirea in ''avansati'' si ''incepatori'' este arbitrara si ca am putea sa ne lipsim de ea.
Felicitari lui Armand si lui Stille !
Si evident si lui Erwin ,pentru ceea ce este prima observatie de ocultatie razanta din Romanica.

Magnitudinile obiectelor DSO sunt parametrii foarte inselatori.
Putem face previziuni despre vizibilitatea unor obiecte pentru instrumentul si conditiile noastre folosind - de exemplu - foaia de calcul Excel ''OH-Mag_Contrast Calculator''.
Iata niste exemple la paginile 26 si 27 de la topicul ''DSO''.

http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.ph...;start=375

http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.ph...;start=390

Nu-i un secret aceasta foaie Excel dar serverului nostru nu-i place Excelul si il va ''kilari'' daca-l pun aici.
Mai bine il luati direct de aici :

https://www.rasc.ca/supplements

Luati magnitudinile sau stralucirea de suprafata si dimensiunile obiectului -sa zicem - din Stellarium , introduceti apertura si grosismentul si...
Marele hop il reprezinta luminozitatea fondului cerului.
Pentru observatia lui Stille putem lua la ''Sky parameters/Surface brightness'' valoarea de 21.
Din oras luati valoarea de 18.5 , recomandata de Mel Bartels.

Si ,uite asa , maretul cititor in ''deseouri'' numit ''OH'' va va spune YES sau NO.
Pentru observatii prin telescop , nu ne dam baturi la primul NO.
Modificam grosismentul si poate obtinem un YES.
Sub cer , folosim apertura si grosismentul la care am obtinut YES.
Nu uitam apoi sa comentam aici confirmarea sau infirmarea observationala a calculului.
Eu ,cand am intrebat OH si apoi am observat , am obtinut mai mult confirmari.

Succes,Mircea

[Armand Popa]

multumim pentru aprecieri. Nu imi dau seama din ce motiv, dar cerul a fost cu portia in ultimele 2 luni, iar portia a fost foarte foarte mica..cel putin la Arad. In toata perioada asta am fost astronom de harti, carti si stellarium, iar acest lucru si-a spus cuvantul. Cand am prins un pic de cer senin parca altfel m-am miscat si orientat pe cer. Am gasit obiectele relativ usor desi trebuie sa admit ca am facut observatii cu un laptop si stellarium pe night mode, probabil si asta m-a ajutat. Oricum simt oarecare progrese si tot mai mult ma prinde febra asta a astronomiei, mai ales ca obiectele odata observate le-am gasit usor si a doua oara fara harti fara stellarium. Sper sa ma ajute si vremea, ca in ultimele luni au fost mai multe zile libere oficiale decat cer senin

[Armand Popa]

Am iesit din nou in curte la stele
Seeingul nu a fost cel mai bun dar am inceput sa imi bifez lista pregatita cu obiecte de observat
Conform meteo blue sectiunea `astronomical seeing' nu aveam sa ma astept la cine stie ce nori, dar nici la seeing "verde"

Am inceput cu Casiopeia unde am observat M103. Nu a fost foarte bine definit, adica nu mi se pare ca are aspectul ala frumos de roi pe care il are de exemplu M36

Dupa aceea am dat o vizita rapida la M36 M37 si M38 din Auriga, care tot timpul ma surprind cu frumusetea lor, dar mai nou ma bucura si faptul ca le gasesc repede

Un alt roi pe care l-am observat si la fel ca M103 este mai putin definit dar tot frumos este NGC752 din Andromeda.

Am trecut apoi la M34 din constelatia Perseus pe care l-am gasit foarte usor cu binoclu dar foarte chinuit cu telescopul, acest roi aflandu-se spre zenit la ora observarii lui. Dar si asa l-am prins

Tot cu binoclu am gasit usor roiul dublu NGC 884-869 din Perseus dar cu telescopul pana sa gasesc a aparut un strat de nori de altitudine medie care ma fortat in casa

Dupa o pauza de aprox jumatate de ora si 2 ceaiuri fierbinti, am reluat observatiile printre norii in risipire, care apoi au lasat locul umezelii crescute din atmosfera. Chiar si asa am putut continua


Am observat si prin telescop roiul dublu din perseu la grosimente de 40x si de 111x. La 40x au intrat ambele in acelasi camp, iar la 111x am putut sa le observ mai in detaliu.. La NGC869, cu vedere indirecta parca se putea observa si ceva nebulositate.

Am reluat Casiopeia care a mai plecat dinspre zenit un pic Am observat cu telescopul meu putin decolimat dubla Eta Cas, pe care am rezolvat-o cu o toate ocularele din dotare chiar si la 166x.

Aici si am o intrebare. Nu imi este clar care "steluta" o face dubla. In stellarium sunt in jurul ei aprox 6 stele si nu imi este foarte clar pe care am vazut-o. Poate ma lamuriti cum e cu dublele, sau cand stiu ca am rezolvat-o.


Am continuat cu NGC457 din Casiopeia, la care se mai spune ET sau Dragonfly.

Am incercat M52 dar nu imi dau seama din ce motiv, am esuat, desi am insistat aproape 1 ora

Am incheiat seara cu dubla delta Ori undeva pe la ora 23.00, umezeala din atmosfera fiind deja prea mare. Si la aceasta dubla am cam aceasi intrebare ca la ETA CAS....

Armand

[Mircea Pteancu]

Bravo ,ai avut o seara foarte buna de observatii !
M52 este intradevar mai greu de ''nimerit'' dar vei reusi,nu ma indoiesc.

Despre Eta Cas si alte duble...
Nici una din stelele pe care le vezi in Stellarium nu este companionul cautat.
Stellarium nu arata companionii dublelor nici in plugin-ul ''Ocular''.
Companionul este cu adevarat foarte aproape de steaua principala.
La dublele stranse , cu separatie mica, companionul este de multe ori ca un mugur fata de ramura.
Este foarte greu a reproduce grafic sau fotografic o stea dubla ,impresia vizuala poate fi doar sugerata.
Atasez o poza pe care am facut-o eu la o alta stea Eta dar din Perseu , se vede ''ghinisor'' companionul.
Cat priveste Eta Cas , atasez observatiile mele inregistrate asupra acestei stele duble.
Vad ca la 58x a fost deja rezolvata si ca este sigur accesibila cu apertura de 60mm.

Mircea

[Armand Popa]

Am reusit sa observ M52 L-am gasit destul de repede si relativ usor. Nici nu inteleg de ce nu mi-a iesit data trecuta...
La fel am ramas restantier de data trecuta cu M41, pe care am reusit sa il observ acuma
Am reobservat M39

Dupa aceea am trecut la observarea galaxiei andromeda M31. In perimetrul centrului vizibil se putea observa cu vedere indirecta o nebulozitate, probabil bratele galaxiei,pe tot campul vizual si parca si mai incolo. Am gasit si M32 si sunt absolut sigur ca acela era. In schimb nu am gasit nicicum M110. Am tintit in locul unde trebuia sa fie dar nici cum nu am putut observa ceva nebulozitate si nu imi dau seama de ce. Pe stellarium apare ca fiind mai mare si mai luminoasa ca M32, desi am inteles ca magnitudinea la galaxii e mai complicat

[Erwin]

M110 se vede doar pe cer negru tuci. Din oraş, nema şanse!

Mircea, nu prea-mi vine a crede că am făcut prima observaţie de ocultaţie razantă din Ro. Meritul este al întregii echipe "Astromania" care a participat la eveniment. Eu cu vizualul, ei cu pozele.

[Armand Popa]

Am inteles. am sa ies undeva la cer negru sa il gasesc. M33, din oras am ceva sanse. Ieri am incercat sa sa il gasesc, am facut starhopping cu stelarium langa mine. I-am gasit locul, totul parea la locul ei, dar galaxia nici urma, nici macara o mica mica nebulozitate nici cu verede periferica. Precizez ca M31 sa vazut mai bine decat alta data

[Mircea Pteancu]

Felicitari Armand ,faci progrese foarte frumoase.
Iulian a dat niste indicatii de detaliu despre observarea galaxiei satelit M110 la topicul ''DSO''.

Erwin

Foarte frumos ,felicitari si tie si restului echipei !
Am micul comentariu de mai jos , sunt curios ce parere ai si tu si colegii.
Memoria nu este de mare ajutor cand vorbim despre volume mari de informatii complexe.
Cine ,cand si cum a facut observatii de ocultatii razante ?
Cele peste 100.000 de observatii de stele variabile ale lui Kossa Kiss Attila sunt pastrate undeva la noi ?
Cine ,cand , in ce conditii ,cu ce instrument , a observat galaxia M110 ? M33 ? etc... etc
Raspunsul sincer este : nu stim.
Vin cu o intrebare-propunere : oare la Observatorul Urseanu ori la Institut ar fi posibila crearea unei baze de date de observatii pe un server dedicat ?


In Astronomia romaneasca se resimte lipsa de organizare ,de structura.
E un fel de Turnul Babel.
Sunt prea multe micro-organizatii si prea multe macro-egouri.
Ne amintim si stim prea putine despre trecut si nu avem nici o vizibilitate in viitor.

Atasez doua capturi de ecran de la baza de date a MCsE.
Observatiile sunt colectate dupa tipurile de obiecte sau fenomene.
Cifrele de sub titluri reprezinta numarul de observatii inregistrate.
Daca la altii se poate ,in Romanica de ce sa nu se poata ?

Mircea

[Armand Popa]

multumesc domnule Mircea pentru aprecieri. Am avut mentor bun! Dar mai am multe de invatat.
Am sa caut descrierea lui Iulian despre M110. Oricum imi propun sa ies undeva la cer negru ca m-a ambitionat M33 si M110

[tudor]

Eu am facut un desen la ocular cum am vazut M110 cu M31 si M32. Poate te ajuta!
Si exact cum spunea si Erwin, trebuie un cer bun pentru M110 pentru ca din oras nici cu Newton 130mm nu am putut zari galaxia (ce poluat luminos este Bucurestiul!!!!). Dar la tara cu o lunetica de 67mm s-a vazut ca in desenul de mai jos.
Iar M33 l-am vazut tot la tara si tot cu 67mm. Dar atunci cerul nu era asa bun, astfel ca de data asta am vazut galaxia doar cu vedere indirecta.

[Armand Popa]

multumesc Tudor pentru desene. ma ajuta foarte mult!!!!.
Apropo cum se fac desenele astea ca am mai vazut. Se face pe hartie neagra cu ceva creion alb secial? exista ceva "tehnologie" speciala sau trebuie doar talent

[nobody]

[tudor]

Se pot face si pe hartie neagra cu creioane cretate dar eu le desenez cu creioane de diferite tarii (H, 2B, 8B) si estompa pe hartie normala alba. Deci nu iti trebuie cine stie ce tehnologie speciala La ocular folosesc lumina rosie cand desenez. Putin talent ajuta, dar se capata experienta doar desenand si observand. Desenul rezultat il indosariez cu grija in folie de plastic ca sa nu se stearga in timp creionul. Dar inainte de indosariere le fotografiez si apoi le fac in calculator negativ (deci stelele din negre devin albe). Apoi mai adaug cateva procesari generale in Lightroom (gen expunere, intensitate negru si alb, vignietare etc), apoi le atasez informatiile observatiei si ies cum ai vazut desenele de mai sus. Am desenate in modul asta aproximativ 70 de Messiere, dar si multe alte obiecte DSO.
Am mai zis si eu si alti colegi cate ceva despre desen la ocular si aici
http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.ph...mp;start=0