Index
Index forum Index forum
Autentificare Autentificare
Inregistrare Inregistrare
Cine este online Cine este online
Galerie imagini Galerie imagini
Calendar evenim. Calendar evenim.
Cautare detaliata Cautare detaliata
Ghid forum Ghid forum
Album astrofoto
Luna_-_Zoom_1.jpg
Imagine aleatoare
Blog
Inregistreaza-te pe forumul astronomy.ro
Colaboratori

Te intereseaza un domeniu al astronomiei si ai vrea sa scrii pentru siteul nostru? Alatura-te echipei noastre.

Meteo
Vremea in Bucuresti
Statistici forum
Numar total de mesaje in forum: 224034
Numar de utilizatori inregistrati: 2824
Cel mai nou utilizator inregistrat: Dan.M
Cei mai multi utilizatori conectati au fost 543 la data de Vin Mar 29, 2024
Actualmente sunt 0 utilizatori pe chat   
Aceste date se bazeaza pe utilizatorii activi de peste 5 minute
Legenda
Mesaje noi Mesaje noi
Nu sunt mesaje noi Nu sunt mesaje noi
Forumul este inchis Forumul este inchis

Astronomia babiloniana


Du-te la pagina Anterioara  1, 2, 3  Urmatoare
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect  

Istoria Astronomiei

Subiectul anterior :: Subiectul urmator  
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Autor Mesaj
nobody
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Apr 2010
Mesaje: 4776

Motto: Never ever give up !

Localitate: Nowhere

MesajTrimis: 02 Ian 2017 22:27 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Seamana ?
Mie nu mi se pare.

Ideea a fost emisa de Carl Bezold in 1919 si s-a tot propagat, fara a avea un fundament logic, ci mai degraba ca o serie nefericita de datari si traduceri gresite, dar care s-a intiparit adanc in memoria colectiva. http://www.narit.or.th/en/files/2013JAHHvo.....250S.pdf



Suzhou_star_cartography.jpg
 Descriere:
 Marime fisier:  268.12 kb
 Vizualizat:  de 8345 ori

Suzhou_star_cartography.jpg


Sus
Andi
Membru
Membru


Data inscrierii: 10 Oct 2007
Mesaje: 1275




MesajTrimis: 02 Ian 2017 22:29 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Andi a scris:
Constelațiile zodiacale sunt 12; cele 8 zone sunt altceva.
Sunt de remarcat și observațiile meteorologice alături de cele astronomice.
Instrumentele lor erau: gnomonul, clepsidra și polosul. Deci puteau ajunge la precizia minutului de arc (1’). Dar în calcule foloseau ⁰, ', " și ’’’(gradul, minutul, secunda și terța). Este adevărat că observarea unui fenomen periodic de un număr mare de ori pe o durată lungă de timp conduce la o precizie foarte mare, care nu rezultă doar dintr-o simplă observație.
Nu știau de sateliții galileeni pentru că nu aveau lunete.
Dar cu ochii liberi ar fi putut zări cel mai luminos satelit al lui Jupiter, Ganimede. Dar nu l-au zărit.


Fazele lui Venus au putut fi observate cu ochii liberi: Asthoreth Karnaim (și desenele respective).

_________________
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit
Sus
tudor
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 28 Iul 2015
Mesaje: 2777

Motto: Fara nemurire nu exista adevar!


MesajTrimis: 02 Ian 2017 23:37 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Pai nu prea seamana, dar nu ma mira pentru ca difera si scrierea si limbajul grafic. E normal ca o scriere incipienta, cum e scrierea cuneiforma, sa aiba o forma de abstractizare diferita de scrierea mai evoluata chineza. De exemplu stela babiloniana impartita in 8 (sau cea in 12) imi pare la prima vedere ca are o pondere a literelor cuneiforme mai mare decat cea a desenelor, deci opus ideii de harta cum o stim noi azi, dar totusi este o harta, chiar daca noi nu o putem percepe usor ca atare; iar in harta chineza de mai sus mie mi se pare ca ponderea mai mare aici este cea a elementelor grafice in detrimentul scrierii. Deci harta aceasta chineza e mai apropiata de ceea ce numim noi harti in ziua de azi si ni se pare mai familiara. Dar oricum eu ma uit si pe harta asta exact ca mata in calendar Smile de exemplu ce imi sare mie in ochi in harta chineza este constelatia "zvastica" care se afla pe harta la "ora 1" ...deci ma uit ca mata in calendar la harta asta darmite la harta de pa stela sumeriana. Eu nu sunt in masura sa descifrez aceste harti ceresti nici sa le compar nici sa le datez, las acest lucru complicat altora;
Deci daca ma uit doar la concluzii observ ca pare sa fie si o intoxicare venita din partea unor istorici care atribuie mesopotamiei calitatea de "buric al lumii" prea in fiecare domeniu. Iar "buricul" sa nu fie Sumerul si defapt cate bordee atatea "burice" ?
Sus
nobody
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Apr 2010
Mesaje: 4776

Motto: Never ever give up !

Localitate: Nowhere

MesajTrimis: 03 Ian 2017 00:08 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Aici sunt 28 de zone (inegale) + una centrala. 28= 4x7 ... nici nu da bine in sistemul sexagesimal (60 e divizibil la 2,3,4,5 si la 6, dar nu si la 7). Iar constelatiile ca asterisme sunt cu sutele, din care doar 2 se potrivesc cu cele babiloniene. Mai au si o imparteala (aproape) la 12, dar nu se bazeaza pe miscarea Lunii, ci se pare ca pe perioada orbitala a lui Jupiter. Mai sunt si alte diferente fundamentale, dar cred ca e suficient pentru a casca ochii Shocked Wink

Acum, oricare dintre ei, daca aveau ceva lunete, ar fi trebuit macar sa vada "urechile" lui Saturn, chiar daca le-au scapat lunile lui Jupiter "dungatul". Ar fi fost ceva notabil si asta.
Sus
Erwin
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 02 Aug 2008
Mesaje: 9469

Motto: panta rhei

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 03 Ian 2017 12:42 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Mi-am adus aminte de un instrument optic simplu pe care l-ar fi putut folosi oamenii din cele mai vechi timpuri și cu care am exersat și eu de câteva ori, cu rezultate surprinzătoare. Se numește "pinhole" și de regulă este asociat cu o cameră obscură pentru maximum de eficiență optică. Nu am folosit nimic mai mult decât pumnul strâns ținut în dreptul ochiului și lăsând o mică gaură între două degete sau la degetul mic între două falange. Se poate observa chiar și Soarele la apus/răsărit când e prea luminos pentru a-l privi direct și se pot vedea petele solare de mari dimensiuni. E un foarte posibil mod de a testa observarea fazelor lui Venus sau a sateliților lui Jupiter, eclipsând planeta. Încercați!
_________________
bino: 8x22, 7x42, 10x50, 10x80, spotting: 10x46, 20x60
Telescoape RFT70 F/4, 80/900, RFT 110 F/5.5, Meade 90 F/10, ED80 F/6
MTO-11CA 100/1000, Cass Clasic 8"F/15, dobson newt.158/1240 DH, 4"F/4.6
piston AZ mount (R), Vixen GP, minidob
Sus
catalin dumitru
Membru
Membru


Data inscrierii: 22 Iul 2010
Mesaje: 2641

Motto: telescopul scuza mijloacele

Localitate: Shatra Neamtz

MesajTrimis: 03 Ian 2017 19:16 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Nu e nevoie să fii o civilizație care a descoperit sticla , pentru a beneficia de simple instrumente astronomice .
Lentila si efectul ei se cunosc încă din vremuri neolitice . Primele medii transparente slefuite sub formă de lentilă au fost cristalele din podoabe , care la origini aveau toate , dar absolut toate , acea tăietură numită 'cabochon' , si care este de fapt o lentilă mai mult sau mai puțin plan convexa .
Este imposibil ca persoana care a șlefuit sau purtat un cabochon transparent , să nu observe efectul pe care il are in legătură cu concentrarea luminii .
Probabil că primele lentile au fost șlefuite din cristal de stâncă sau din gips . Nu m-ar mira ca anticii să fi dat chiar și peste cristale maricele de fluorina , destul de usor de erodat , chiar dacă mai fragilă decât celelalte .

Pentru cine nu știa , aflați că se pot face lentile chiar și din albuș de ou , prin depunere și uscare repetată , a mai multor straturi . Chiar și amidonul din cartofi poate fi transformat prin fierbere , in pelicule transparente destul de rezistente .

_________________
Hai noapte , hai !!
Sus
zoth
Membru
Membru


Data inscrierii: 31 Mar 2006
Mesaje: 5482

Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ...

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 03 Ian 2017 19:52 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Lentila Nimrud datata ca avand o vechime de aproximativ 3000 de ani si gasita in zona Irak-ului este slefuita din cristal de stanca (cuart transparent). Cu o focala de 12cm putea servi foarte bine ca ocular.
Cu un instrument alcatuit din doua astfel de lentile se puteau vedea inelele lui Saturn despre care astronomii babilonieni aveau cunostinta.

_________________
Van 8x42ED4; AR60 f14; AR80 f15; TS102SD; Vixen NA130 SSWT
Sus
2SKY
Membru
Membru


Data inscrierii: 19 Dec 2012
Mesaje: 2838



Localitate: TIMISOARA

MesajTrimis: 03 Ian 2017 20:14 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Cred ca nu era chiar asa simplu sa vezi inelele .
Observațiile europene din perioada 1600-1800

Observînd în 1610 corpul ceresc,Galileo Galilei a avut impresia că globul principal este însoțit de doi aștri mai mici, imobili, de o parte și de alta a sa. Această constatare nu era însă pe atunci de natură să fie larg difuzată: încă o dată, „perfecțiunea” corpurilor cerești, postulată de scolastică, părea infirmată, așa cum se întîmplase cu fazele lui Venus, petele din Soare, etc. Pentru a-și consemna descoperirea, Galilei a notat, într-o lucrare a sa, următoarea înșiruire de litere: SMAISMR MILME POETALEV MIBUNE NUGTT AVIRAS. Kepler n-a reușit să descifreze enigma. La cererea împăratului Rudolf II, Galilei a consimțit să dea soluția anagramei: „Altissimum planetam tergeminum observavi”, cu alte cuvinte: „Am observat că planeta cea mai înaltă este un tricorp”. Dispunînd de un instrument slab, învățatul nu putuse deosebi inelul lui Saturn de planetă și i s-a părut că vede trei aștri îngemănați. Dar, după doi ani, în 1612, cei doi „aștri laterali”, după ce au pălit treptat, au dispărut cu totul. „Saturn și-a devorat copiii!” a exclamat învățatul din Pisa, decepționat. Ulterior, alți astronomi l-au observat însă din nou pe Saturn ca tricorp( Hevelius, Riccioli - în 1650 ). În sfîrșit, în 1656-1657 Christiaan Huygens a construit un instrument destul de puternic ca să poată contempla fenomenul în toată măreția lui: planeta cea mai îndepărtată cunoscută în acea vreme apărea „înconjurată de un inel diafan, care nu atinge nicăieri planeta și este înclinat față de eliptică” (1659).Saturn, magnificul, își făcea intrarea în astronomie. Dar de ce își „devora” Saturn periodic copiii, de ce dispărea uneori inelul? Explicația este simplă: datorită grosimii sale foarte mici ( 15–20 km ) atunci cînd inelul este îndreptat cu muchia spre Pământ, devine pur și simplu invizibil.
Sus
Andi
Membru
Membru


Data inscrierii: 10 Oct 2007
Mesaje: 1275




MesajTrimis: 03 Ian 2017 20:44 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

zoth a scris:
Lentila Nimrud datata ca avand o vechime de aproximativ 3000 de ani si gasita in zona Irak-ului este slefuita din cristal de stanca (cuart transparent). Cu o focala de 12cm putea servi foarte bine ca ocular.
Cu un instrument alcatuit din doua astfel de lentile se puteau vedea inelele lui Saturn despre care astronomii babilonieni aveau cunostinta.


Există vreo dovadă că aveau cunoștință de inelul (inelele!) lui Saturn?

_________________
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit
Sus
nobody
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Apr 2010
Mesaje: 4776

Motto: Never ever give up !

Localitate: Nowhere

MesajTrimis: 03 Ian 2017 22:56 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Exista puternice speculatii mitologice de genul "serpii lui Saturn".
In rest, se pare ca totul a pornit de la Sir David Brewster si Sir Austen Henry Layard care prin 1852-1853 au tras urmatoarea concluzie (Discoveries in the Ruins of Nineveh and Babylon):



Nimrud_lens_British_Museum_small.jpg
 Descriere:
 Marime fisier:  115.14 kb
 Vizualizat:  de 8191 ori

Nimrud_lens_British_Museum_small.jpg



Brewster_Nimrud.jpg
 Descriere:
 Marime fisier:  131.08 kb
 Vizualizat:  de 8191 ori

Brewster_Nimrud.jpg


Sus
nobody
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Apr 2010
Mesaje: 4776

Motto: Never ever give up !

Localitate: Nowhere

MesajTrimis: 04 Ian 2017 02:28 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Nu sunt optician de meserie, dar simt ca un test interferometric ar putea demonstra ca cu aceasta lentila puteau fi vazute cel putin inelele lui Marte si lunile lui Venus (una fiind Neith preabinecunoscuta la egipteni, de mai bine de 5000 de ani lungi si lati). Eventual, daca au folosit asemenea lentile si la teodolite, ar putea explica si de ce s-a imburdat celebrul turn babilonian de a dus la huluirea intregul imperiu. Posibil ca acelasi tip de instrument subtilizat de romani de la greci sa fi fost folosit mai tarziu si la construirea turnului din Pisa. Nu sunt deloc sigur, dar sunt ferm convins ca asa au decurs lucrurile, chiar daca lentila arata, pentru necunoscatori, de parca ar fi fost folosita la spart de nuci.
Sus
tudor
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 28 Iul 2015
Mesaje: 2777

Motto: Fara nemurire nu exista adevar!


MesajTrimis: 04 Ian 2017 10:13 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

cred ca s-a vrut scris "inelele lui Saturn" in loc de "inelele lui Marte"

Interesant! Lentila Nimrud poate deschide o perspectiva asupra posibilitatii existentei instrumentelor optice astronomice inca din acele vremuri.
Oricum trebuie luat in calcul si faptul ca aceste vechi civilizatii aveau parte de un climat favorabil observatiilor astronomice. Ploua foarte rar, aveau o clima semidesertica in nord cu munti si vai. Chiar daca in partea de sud aveau parte de o delta mlastinoasa a Tigrului si Eufratului, per total clima era arida; Poluare luminoasa nu exista ca in ziua de azi, iar daca totusi exista ceva poluare de la lumanari si faclii Smile atunci astronomii oricum se urcau in zigurate de unde priveau un cer perfect; Sunt convins ca daca te plimbai noaptea prin aceste orasele cetati gen Ur, Urukk, Akad, Babilon, Assur, Ninive etc. si priveai cerul, aveai parte de o Cale Lactee perfecta, asemanatoare sau poate chiar mai buna decat cea dintr-o noapte senina de la noi de la munte. Optica incipienta, sau poate chiar absenta, era compensata de un cer exemplar si de ziguratul inalt care dadea posibilitatea observarii , chiar din mijlocul orasului, a astrilor pana la disparitia lor sub linia orizontului!
Sus
catalin dumitru
Membru
Membru


Data inscrierii: 22 Iul 2010
Mesaje: 2641

Motto: telescopul scuza mijloacele

Localitate: Shatra Neamtz

MesajTrimis: 04 Ian 2017 16:59 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Lentila Nimrud e mai mult un instrument de aprins focul . Sunt convins că au existat șlefuiri muult mai aproape de perfecțiune decât ne imaginăm noi . Dacă nu s-au găsit e probabil din cauză că se foloseau materiale mai puțin rezistente in timp și mai erau și activități rare în acele vremuri , ceva ce ținea ce domeniul magiei sau vrăjitoriei . Probabil că primii inventatori sau deținători de asemenea instrumente nu le-au folosit in scop științific sau didactic , ci să prostească pe alții în folosul personal .
Nici nu ar trebui să ne mire , prima meserie din lume a fost cea de șmecher , adică de politician ante diluvian .

_________________
Hai noapte , hai !!
Sus
Mircea Pteancu
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 8979

Motto: ''OBSERVO ERGO SUM''

Localitate: Arad

MesajTrimis: 19 Sep 2017 22:51 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Obiectul circular postat de catre nobody nu este o harta cereasca este un asa-numit ''astrolab''.
Denumirea nu trebuie sa ne induca in eroare si sa ne faca sa ne gandim la un astrolab propriu-zis ,este doar denumirea data de istorici unor tablete continand in scriere cuneiforma lista stelelor ziq-pu.
Au fost gasite doua feluri de astrolaburi : de forma circulara si de forma rectangulara.
Cele de forma circulara sunt mai vechi si mai inexacte.
Compararea unei liste de stele cu o harta nu are sens.

Articolul citat al lui John Steele este neconvingator.
Este scris in spirit globalist si de lobby : desi recunoaste similitudinile de fond dintre Astronomia babiloniana si cea chineza , insista asupra diferentelor de amanunt ca dovada a originilor diferite.
Ca sa priceapa tot poporul : este ca si cand diferentele de continut dintre Astronomia din orice manual al zilelor noastre ar dovedi absenta influentei grecesti asupra Astronomiei europene!

Cel putin in privinta influentei babiloniene asupra Astronomiei grecesti nu exista dubii ,exista documente care spun ''negru pe...pergament'' cum mergeau invataceii greci sa invete la Babylon.
India nu avea cum sa evite influenta babiloniana : daca citim cartea lui Sarah din ''Vechiul Testament '' vedem ca regele Artaxerxe al doilea domnea peste 124 de popoare ,inclusiv peste indieni ,pe vremea robiei evreilor in Babylon.

Cucerirea Baylonului de catre Alexandru cel Mare a pus capat unui program astronomic observational care s-a derulat pe parcursul a sapte secole.
O realizare niciodata egalata de vreun alt popor.
Babylonul avea atunci o istorie multimilenara si era in decadenta , de aceea a si putut fi cucerit.
Cucerirea alexandrina a avut loc in secolul III - I.C. si acesta a fost practic sfarsitul Astronomiei babiloniene.
Iar Steele vine cu deosebiri din secolul I - I.C. sau chiar secolul I -D.C. dintre Astronomia chineza si cea (deja fosta ) babyloniana. Jalnic !

Mircea

_________________
http://observoergosum.blogspot.ro/
https://astroclubgalaxis.blogspot.com
https://groups.io/g/The60mmTelescopeClub
Dotare :reflectoare ,lunete,cateva binocluri si un catadioptric
Sus
nobody
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Apr 2010
Mesaje: 4776

Motto: Never ever give up !

Localitate: Nowhere

MesajTrimis: 20 Sep 2017 01:36 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Descrierea obiectului circular: " Celestial planisphere; in this stylised map the sky has been divided into eight sections. It represents the night sky of 3-4 January 650 BC over Nineveh. The rectangular shape at the top has been identified as the constellation known today as Gemini and the stars contained with an oval shape are the Pleiades. The two triangles in the lower right mark the bright stars of Pegasus."


In articol spune ca "dovezile" si comparatiile pomenite sunt a lui Bezold (1919).
Steele doar critica "dovezile".
"I conclude that the similarities between Chinese and Mesopotamian astronomy are only superficial and there is no evidence for the transmission of Mesopotamian astronomy to China."

Iar afirmatia "Cucerirea alexandrina a avut loc in secolul III - I.C. si acesta a fost practic sfarsitul Astronomiei babiloniene." mi se pare un pic exagerata:



Babylonian_tablet_recording_Halley's_comet.jpg
 Descriere:
 Marime fisier:  215.05 kb
 Vizualizat:  de 7551 ori

Babylonian_tablet_recording_Halley's_comet.jpg


Sus
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect   Istoria Astronomiei Du-te la pagina Anterioara  1, 2, 3  Urmatoare

Download topic
Pagina 2 din 3
 
Mergi direct la:  
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
Nu puteti atasa fisiere in acest forum
Puteti descarca fisiere in acest forum
© 2015 astronomy.ro
Termeni si conditii generale      Termeni si conditii forum      Contact