Index
Index forum Index forum
Autentificare Autentificare
Inregistrare Inregistrare
Cine este online Cine este online
Galerie imagini Galerie imagini
Calendar evenim. Calendar evenim.
Cautare detaliata Cautare detaliata
Ghid forum Ghid forum
Album astrofoto
c12.jpg
Imagine aleatoare
Blog
Inregistreaza-te pe forumul astronomy.ro
Colaboratori

Te intereseaza un domeniu al astronomiei si ai vrea sa scrii pentru siteul nostru? Alatura-te echipei noastre.

Meteo
Vremea in Bucuresti
Statistici forum
Numar total de mesaje in forum: 224010
Numar de utilizatori inregistrati: 2823
Cel mai nou utilizator inregistrat: IOAN MARINESCU
Cei mai multi utilizatori conectati au fost 399 la data de Joi Dec 31, 2015
Actualmente sunt 0 utilizatori pe chat   
Aceste date se bazeaza pe utilizatorii activi de peste 5 minute
Legenda
Mesaje noi Mesaje noi
Nu sunt mesaje noi Nu sunt mesaje noi
Forumul este inchis Forumul este inchis

Anuarul Astronomic - poate fi oare imbunatatit?


Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect  

Referinte documentatie

Subiectul anterior :: Subiectul urmator  
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Autor Mesaj
Alex Gaina
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Iul 2004
Mesaje: 217



Localitate: Chisinau

MesajTrimis: 07 Oct 2007 14:04 Download mesaj
Titlul subiectului: Anuarul Astronomic - poate fi oare imbunatatit?
Raspunde cu citat (quote)

Sigur, avem a face cu un ghid foarte util. Mai ales pentru cei, ce nu doresc sa iroseasca timpul la internet. Asemenea editii erau pe vremuri foarte populare in URSS (Astronomicheskii kalendari), iar incepnd din 2003 apar ce regularitate la Odesa (redactori: V.G. Karetnikov si A.A. Andrievskii). Dar cine nu a auzit de Nautical Almanac?

De la bun inceput, vreau sa mentionez , ca anuarul de la Odesa are o tinuta foarte ingrijita, erorile de tipar sunt minime, rasaritul si apusul Soarelui contine si azimutul, iar pentru doritorii de a calcula ora rasaritului, tranzituilui si apusului la coordonate geografice diferite de ale Odesei se dau formulele pentru calculul lor si algoritmul de calcul al corectiilor de latitudine si longitudine.

Totusi, si Anuarul Astronomic Roman are un atu: are mai multa substanta fizica, constantele fizice pentru Soare, Pamant , planete, constantele universale se dau la ultima ora si in acest sens s-ar putea recomanda AAR in fata cartilor de referinta : Ch.Misner , K. S. Thorne, J.A. Wheeler, Gravitation , 1973, San Francisco, W.H. Freeman & Co. si chiar Ian Radprith, Dictionary of Astronomy, Revised edition, Oxford UP, 2003.

Atata doar, ca datele despre care vorbim provin, sau coincid cu cele din

Seidelmann, P. Kenteh, Numerical values of the constants of the Joint Rep., of the Working groups of IAU comission 4, Celestial mechanics, 16, 1997 Sept, p. 165-177

lucrare de rerefinta IAU, care ar trebui sa fie citata la pagina 8 (editia 2007).

Sigur, sunt si careva "dezvoltari".


De exemplu, daca veti calcula volumul Lunii folosind mai intai raza (pag. 61, ed. 2007), iar mai apoi recalculand raza Lunii dupa suprafata ei (aceeasi pagina) veti gasi o contradictie. Nemaivorbind, ca volumul Lunii (la aceeasi pagina) nicidecum nu poate sa aiba ordinea de marime 10^16 km^3. Ar fi cam de un milion de ori mai mic.

La pagina 81 (ed. 2007) raza Lunii calculata ca 3/11 din raza ecuatoriala a Pamantului ar fi bine sa se scrie ca o aproximatie.

Raportul masei Lunii catre masa Pamantului (inclusiv masa atmosferei Pamnatului) ar fi bine sa se dea ca in lucrarea citata: mL/mP = 0,01230002. Sau: mP/mL= 81.3007 +/-0.003.


Voi astepta editia urmatoare a Anuarului (pentru anul 2008), atata doar , cu acele redactari despre care am vorbit mai sus.
Sus
Alex Gaina
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Iul 2004
Mesaje: 217



Localitate: Chisinau

MesajTrimis: 23 Dec 2008 20:46 Download mesaj
Titlul subiectului: ANUAUL ASTRONOMIC-2008 (REPLAY DOAR DE LA TIBERIU OPROIU)
Raspunde cu citat (quote)

Vreau sa-i multumesc D-lui Tiberiu Oproiu pentru amabilitatea cu care mi-a trimis ultima editie a Anuarului: Bun de tipar 14:05:2008 Format 16/61x1986, ISBN 978-973-27-1651-9, ISSN 0256-5277, autori Petre Popescu, Octavian Badescu si Alina Nedelcu, atata doar, ca-l asteptam pe cel pentru anul 2009. Pe mine, D-le Oproiu, nu ma intereseaza istoria!

Vreau sa atentionez, ca un Anuar pentru Anul 2008 trebuia sa apara la sfarsitul anului 2007, respectiv un anuar pentru 2009 e normal sa apara in chioscuri la sfarsitul anului 2008, deci trebuia sa fie trimis la tipografie in mai 2008. Astfel, daca doriti sa-mi trimiteti Anuarul pentru 2009 eu i-l voi astepta, dar asi fi dorit sa sa tina cont de acele observatii, pe care le-am facut anterior.

Oricum, in colectie nu-l aveam, astfel ca trebuie sa mentionez urmatoarele:
1) Asi dori sa se citeze la pag. 8 a Anuarului lucrarea:

Seidelmann, P. Keneth, Numerical values of the constants of the Joint Rep., of the Working groups of IAU comission 4, Celestial mechanics, 16, 1997 Sept, p. 165-177

2) Asi dori sa se corecteze gafele de la pagina 61, mentionate anterior:
Volumul Lunii nu poate sa fie de 2,199X10^16 km^3. Aceasta ar corespunde unei raze de ordinul 10^(5,6) km.
3) La aceeasi pagina:

Raza Lunii 1738,0 km poate sa fie aproximativ egala cu 3/11 din Raza terestra ecuatoriala!


Articolul inserat : PROTEL-telescopul robotic pentru observatii astronomice in zonele polare la paginile: 202- 213 este interesant mai ales pentru ca ne relateaza despre o realizare frumoasa tehnologica romaneasca - telescopul OGS Ritchey-Chretien de 14.25 inches, f/8 .

Este captivant articolul , iar relizarea este curajoasa, dar:

4) Punctul pe harta de la Fig.2 (p.204) ce reprezinta locul plasarii statiunii antarctice are latitudine mai mare de 70 de grade (in locul celei din text). Probabil acest punct trebuie deplasat putin spre dreapta pe figura.

In afara de aceasta.

5) Nu prea inteleg cum un telescop optic poate fi utilizat pentru detectarea exploziilor de radiatie gamma? (vezi. p. 205, randul 2 de jos). Da doamne, sa ne descurcam cu asteroizii si cometele!

In rest nu am observatii.

Nu stiu, daca este cel mai potrivit loc pentru asemenea discutii, dar nu tocmai datorita D-stra am ajuns pe acest site? Credeti, ca pot stavili puzderia de "astronomi geniali", aidoma lui Alex Ionescu-Pallas, pe care o aveti in tara? Si care se prezinta regulat la acest site? Poate ma mai ajutati si D-stra si D-l Petre Popescu si, de ce nu, ceilalti fosti activisti PCR de la Institutului Astronomic Roman, inclusiv cei din directia actuala? Ma gandesc, ca aici D-l Ionescu -Pallas va gasi o colectie impresionanta de asemanari cu fiul sau.

Vreau sa fac si o sugestie celor de la Institutul astronomic:

Aici se pot gasi si lucrari bune. Mai ales este foarte reusit albumul de fotografii. Este mai bun decat in Anuar si, evident, mai bun decat in orice publicatie a Institutului Astronomic Roman. Nu cred, ca cineva, dintre astronomii profesionisti reuseste sa prezinte la fel de calitativ imaginile captate. Dar... Avem si atatea comentarii si articole de prisos.... sau pur si simplu aberante.
Nu sunt medic psihiatru, dar sa stiti, ca paranoici se gasec si in Republica Moldova si la Moscova. Am avut chiar un coleg la Universitatea din Moscova paranoic. A absolvit cu succes, insa nu are nici o publicatie.
In ceea ce priveste comunizmul, romanii i-au intrecut pe toti cei din fostele tari comuniste: Au fost 18% din populatie, in timp ce in Rusia - doar 7%.

Cer scuze pentru devierea de la tema.

Este nevoie de moderatori profesionisti!

ASTFEL, va doresc un Craciun fericit, multa sanatate si mult succes in combaterea si a comunizmului si a paranoiei!
Sus
Doru Dragan
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Mar 2006
Mesaje: 4414

Motto: PER ASPERA AD ASTRA

Localitate: Timisoara

MesajTrimis: 23 Dec 2008 21:21 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Ca deobicei unele lucruri interesante si altele pe care nu le pricep Sad
Anuarul Astronomic Roman a aparut de cand ma stiu cu (mare) intarziere. E inadmisibil ca un anuar astronomic sa apara aproape la jumatatea anului in curs.Pe la inceputul anilor '90, propuneam intr-un grup de astronomi (profesionisti si amatori) din Timisoara dezvoltarea unui pachet de programe care sa tina loc de anuar astronomic. Mi s-a adus atunci obiectia (de catre cei care stiau mai multe decat mine) ca rusii lucreaza la Ejegodnicul lor nu stiu cat timp si ca deci e imposibil sa faci asa ceva Sad Am adus atunci ca argument niste programe (pe care le-am publicat si pe acest site) care calculau rasaritul si apusul Soarelui, calculul fazelor Lunii si a eclipselor de Luna etc. Degeaba. Intre timp au aparut sumedenie de programe performante care fac toate calculele astronomice. Dle Gaina, Anuarele astronomice mie cel putin nu imi mai fac nici o trebuinta. Chiar daca nu as avea internet, am niste programe care imi spun tot ce vreau despre anul care vine. In afara de noile descoperiri de asteroizi sau comete Smile
Sus
Alex Gaina
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Iul 2004
Mesaje: 217



Localitate: Chisinau

MesajTrimis: 25 Dec 2008 18:42 Download mesaj
Titlul subiectului: LA MULTI ANI (No REPLAY) (biografiile si informatica)
Raspunde cu citat (quote)

Sunt in mare masura de acord cu cele spuse. Totusi eu am insistat asupra exactitatii anuarului. Cred, ca cei de la Institutul Astronomic ar trebui sa faca corectarile de rigoare.


Va doresc tuturor un Craciun fericit si L a multi ani! . In acelasi timp, vreau sa doresc tuturor sa se calauzeasca de principiul: Sa scriem mai putin dar cat se poate de chibzuit. Adica sa alegem cuvantul potrivit si sa-l plasam la locul potrivit. Multa tenacitate in atingerea unor performante in anume directii inguste de cercetare.

Nu trebuie sa va dispresati atientia spre toate cele ce tin de astronomie. Exista domenii de activitate ingusta, care cer solutii de profunzime. Totodata, nu este cazul sa neglijam particparea unor astronomi deja consacrati. Mie imi este greu sa apreciez la justa valoare tot ce doriti sa faceti, toate problemele, pe care la abordati, mai ales, intrucat domeniul meu este departe de astronomia clasica. Eu sunt fizician relativist. De aici si pana la slefuirea lentilelor este o distanta mare.

Subiectul, pe care l-am abordat aici ar putea fi lesne pentru domnul N.I. Ionescu-Pallas de la Bucuresti, fizician de clasa foarte buna, din nefericire cu unele neajunsuri, despre care am vorbit. Iata, ca tocmai, aveam in geanta

Suplimentul Nr. 1 al Curierului de fizica Nr1/1998, in care Domnul Ionescu-Pallas ne da biografiile a 26 de fizicieni de vaza din Romania (vol.1) precum urmeaza:

Bacaloglu, 1, 0,0
Farkas, 0,0,0
Hepites, 9,0, 13
Negreanu, 0, 0, 0
Bungeteanu, 0, 0, 0
Miculescu, 0,0,0
Hurmuzescu, 0,2,1
Donici (astronomul), 14,0, 2
Maior,0, 4, 1
Otetelisanu,0, 0, 0
Demetrescu (astronomul), 11, 0, 0
Badarau, 2,0, 0
Procopiu,4,0,1
Athanasiu, 0, 0,0
Marian, 0,0,3
Hulubei, 19, 0, 1
Proca, 0, 20,3
Vencov, 0, 0, 0
Theodor Ionescu, 9,0, 0
Aurel Ionescu, 1, 0, 1
Manu, 0, 0,0
Herovanu, 1,0, 0
Agarbiceanu, 4, 0, 2
Titeica, 5,8, 1
Auslander, 15, 0, 0
Ciorascu, 0, 0, 0

Indata dupa Nume am dat numarul de intrari(articole, carti) la bazele de date ADS NASA, JAHRBUCH fur Mathematik, LIBRARY of CONGRESS

Dintre acestia i-mi sunt foarte apropiati Serban Titeica si Alexandru Proca. Fiind student la anul IY la Moscova (1974-75) am gasit in biblioteca facultatii de fizica manualul de mecanica cuantica a lui Titeica si regret, ca pana in prezent nu-l am in colectia de carti. Il gasesc doar la biblioteca. In ceea ce priveste Alexandru Proca, acest fizician era foarte cunoscut la Moscova, datorita ecuatiei pentru particula vectoriala (Ecuatia Proca, rusii puneau accentul pe a), pe care a scris-o. Evident, ca Proca nu a fost comunsit, la fel ca si Donici, la fel cum este evident, ca din contactele intense ale lui Horia Hulbei cu Frederik Joliot si Centrul Nuclear de la Dubna a rezultat carnetul de membru PCR.

Dar, poate nu am dreptate?
La fel, banuiesc ca si Demetrescu a fost membru PCR.

Oricum, este interesant cine dintre cei de mai sus, care la anul 1921 mai erau in viata, a fost membru PSR, PSDR, PMR, PCR?

Desi in aceasta lista nu il gasim pe Nadolschi, nu stiu de ce banuiesc, ca a avut conflicte cu comunistii.

Evident, nu ma intereseaza acest lucru cu scopul unor persecutii, dar si printre comunisti au fost militanti si carieristi. Pentru primii carnetul de partid era mai important decat fizica (astronomia), pentru ceilalti, carnetul de partid era un mijloc de a face cariera. Cate odata putea sa serveasca si drept pavaza, contra unor anumite atacuri nefondate.

Este interesant, ca dictionarul Enciclopedic Sovietic spune clar, cine dintre fizicienii sovietici au fost membri PCUS, in timp ce Dictionarul Enciclopedic Roman (red. Athanasie Joja) nu furnizeaza asemenea informatii. Doar nu neaparat toti fizicienii din Romania au fost membri PCR.
Eu personal apreceiz valoarea fizicianului dupa volumul de lucru facut Numar de publicatii si coli de tipar / (de impartit) la numar de coautori. Aceasta se refera la teoreticieni, in timp ce la exepriment ar fi vorba de numarul de instrumente (instalatii experimentale realizate)/ capita.

Ca completare a acestei note, voi mentiona, ca informatica ramane un domeniu prioritar. Intr-adevar, este oare important sa cunoastem biografiiile lui Negreanu, Bungeteanu, Miculescu, Otetelisanu, Athanasiu, Vencov, Manu, Ciorascu sau e mult mai important, ca Bazele de date si biblioteca mentionata mai sus sa aiba( de ce nu?) bibliografia completa a fizicianului (autorului) respectiv?

Se pare, ca Proca, Donici, Hulubei, Titeica, Auslander sunt cei mai cunoscuti fizicieni (astronomi) romani pe plan international. Dar nici acestia nu sunt foarte cunoscuti, intrucat numarul de intrari (lucrari) ale lor in bazele de date amintite este mic in comparatie cu numarul de lucrari ale fizicienilor din Vest, ba chiar si a unor fizicieni tineri. Nu m-am referit aici la datele de la Biblioteca Nationala a Romaniei, intrucat catalagul electronic al acestei biblioteci a fost lansat abia acum recent.

Inca odata repet este foarte si foarte important, ba chiar si interesant, sa avem bibliografii complete cu (In special) lucraile originale ale fizicienilor. O lucrare originala, adica o mentiune a unei lucrari originale, este mai importanta decat un eseu istoric sau una de natura biografica.

Va doresc inca odata un Craciun fericit si la Multi ani!


Acest mesaj a fost continuat de primul mesaj al topicului „Ionescu-Pallas, comunismul, securitatea si altele”.
Sus
Alex Gaina
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Iul 2004
Mesaje: 217



Localitate: Chisinau

MesajTrimis: 05 Sep 2016 16:55 Download mesaj
Titlul subiectului: CORECTARI IN ANUARUL ASTRONOMIC
Raspunde cu citat (quote)

Iata ca, in sfarsit, au venit multasteptatele corectari in Anuarul Astronomic, care vor face ca folosirea constantelor astronomice sa fie la nivelul ultimului cuvant al stiintei universale.
Voi cita cateva randuri din articolul dl Dr. Petre Popescu de la Institutul Astronomic Roman [1]:

"- Viteza luminii, c , este o valoare de definitie pentru UAI si IERS. referinta la aceasta valoare a fost actualizata de la CODATA 1998 (MOhr si TAylor, 2000) la CODATA 2006 (Mohr et Al., 2008), pentru a reflecta folosirea valorii acesti constante in setul de date curente al constantelor CODATA.

- Constanta gravitationala a lui GAuss, k, ramane o constanta de defionitie UAI si a fost folosita pentru definirea valorii au, data de Pitjeva si Standish (2009). ....

-Constanta gravitatiei G a fost schimbata de la valorile CODATA 1998 (Mohr si TAylor, 2000) la cele adopatte de CODATA 2006 (Mohr et Al, 2008)- Raza ecuatoriala a Pamantului este luata de la BUrsa et al (1998) si a fost inclusa in Raportul comisiei Speciale 3 (SC3) a Asociatiei Internationale de Geodezie (IAG) de la Groten (2000)
...

- Valoarea turtirii dinamice data in Anuar este luata din IERS Conventions (2010)
Raportul maselor Luna-Pamant, este luat din Pitjeva si Standish (2009). Sa notam ca este echivalent cu
81,3005678+/-2.7 x10^-6
-
Raportul maselor Soare-Mercur este luat de la Anderson (1987)
-Raportul maselor Soare-Venus este luat de la Konopliv(1999)
- Raportuil maselor Soare- Jupiter este luat de la Jacobson et al (2006)
- Raporyul maselor Soare-Saturn este luat de la JAcobson et al (2006)
- Raportul maselor Soare-Uranus este luat de la JAcobson et al (1992)
-Raportul amselor Soare -Neptun este luat de la JAcobson et al (2009)
-Raportul maselor Soare-Pluto este luat de la Tholen et al (2009). De notat ca este echivalent cu 7.32247 x 10^-9 +/-0.00150x10^-9
s.a.m.d.

- Raportul maselor Pallas-SOare, este luat de la Pitjeva si Stanbdish (2009)
...
- Inclinrarea eclipticei la J2000,0 este luata din raportul Grupului d elucru asupra precesiei si a eclipticie (Hilton et al, 2006). Valoarea este din modelul P03 de precesie a lui Capitaine et al (2003) si a fost adoptata de Rezolutia B1 a UAI 2006. VAloarea a fost determinata de Chapront et al (2002), folosind observatii Lunar LAser RAnging (LLR). De notat ca inclinarea eclipticei este o componenta a modelului de precesie UAI2006 care include expresii dependente de timp."

Astfel, avem impbunatatiri considerabile, pentru a f siguri, ca Anuarul Astronomic de la 2012 incoace nu ne va induce in eroare la calculele unor fenomene sau evenimente astrofizice fine.


Acestea fiind spuse , as vrea sa mai adoag o corespondenta recenta primita de la colegul meu, Prof. S. Kopeikin, care lucreaza in SUA [2]

"Responding to calls from the National Science Foundation for new proposals to measure the gravitational constant G, we offer an interesting experiment in deep space employing the classic gravity train mechanism. Our setup requires three bodies: a larger layered solid sphere with a cylindrical hole through its center, a much smaller retroreflector which will undergo harmonic motion within the hole and a host spacecraft with laser ranging capabilities to measure round trip light-times to the retroreflector but ultimately separated a significant distance away from the sphere-retroreflector apparatus. Measurements of the period of oscillation of the retroreflector in terms of host spacecraft clock time using existing technology could give determinations of G nearly three orders of magnitude more accurate than current measurements here on Earth. However, significant engineering advances in the release mechanism of the apparatus from the host spacecraft will likely be necessary. Issues with regard to the stability of the system are briefly addressed."




Bibliografie:
1. Petre Popescu: Nota asupra sistemului de constante astronomice UAI 2009, Anuarul Astronomic, Editura Academiei Romane, 2012, p.204
2. Feldman, Michael R.; Anderson, John D.; Schubert, Gerald; Trimble, Virginia; Kopeikin, Sergei M.; Lämmerzahl, Claus, Deep space experiment to measure G, Classical and Quantum Gravity, Volume 33, Issue 12, article id. 125013 (2016), A se vedea de asemenea Arhiv: http://arxiv.org/abs/1605.02126
Sus
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect   Referinte documentatie

Download topic
Pagina 1 din 1
 
Mergi direct la:  
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
Nu puteti atasa fisiere in acest forum
Puteti descarca fisiere in acest forum
© 2015 astronomy.ro
Termeni si conditii generale      Termeni si conditii forum      Contact