Index |
Index forum |
Autentificare |
Inregistrare
|
Cine este online |
Galerie imagini
|
Calendar evenim. |
Cautare detaliata |
Ghid forum |
Colaboratori
Te intereseaza un domeniu al astronomiei si ai vrea sa scrii pentru siteul nostru? Alatura-te echipei noastre.
Statistici forum |
|
Numar total de mesaje in forum: 225062 |
|
Numar de utilizatori inregistrati: 2843 |
|
Cel mai nou utilizator inregistrat: GabiBirsanu |
|
|
|
Cei mai multi utilizatori conectati au fost 543 la data de Vin Mar 29, 2024 |
|
|
|
Actualmente sunt 0 utilizatori pe chat
|
|
Aceste date se bazeaza pe utilizatorii activi de peste 5 minute |
|
Legenda |
|
Mesaje noi |
|
Nu sunt mesaje noi |
|
Forumul este inchis |
|
|
Subiectul anterior :: Subiectul urmator |
|
Autor |
Mesaj |
theogon Membru de onoare
Data inscrierii: 20 Mar 2009 Mesaje: 1189
Motto: impresie, rasarit de soare Localitate: cluj
|
Trimis: 28 Mai 2016 15:34 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Frumos Dănuț, felicitări!
_________________ mihai |
|
Sus |
|
|
Erwin Moderator
Data inscrierii: 02 Aug 2008 Mesaje: 9493
Motto: panta rhei Localitate: Bucuresti
|
Trimis: 30 Mai 2016 02:08 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Super!
Am uitat ieri, voiam să-i povestesc fratelui meu despre cadranele solare, e meșter priceput, data viitoare o să-i arăt desene și imagini, poate facem unul la el în grădină.
_________________ bino: 8x22, 7x42, 10x50, 10x80, spotting: 10x46, 20x60
Telescoape RFT70 F/4, 80/900, RFT 110 F/5.5, Meade 90 F/10, ED80 F/6
MTO-11CA 100/1000, Cass Clasic 8"F/15, dobson newt.158/1240 DH, 4"F/4.6
piston AZ mount (R), Vixen GP, minidob |
|
Sus |
|
|
Teo Membru
Data inscrierii: 23 Aug 2009 Mesaje: 2593
|
Trimis: 30 Mai 2016 07:08 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Putem aminti aici si despre heliografe ?
Nu stiu daca sunt instrumente arhaice insa sunt frumoase.
Iata cateva date :
Determinarea duratei de stralucire a soarelui
Durata de strălucire a soarelui reprezintă intervalul de timp între care Soarele a strălucit pe bolta cerească. Ea variază în funcție de nebulozitate. Se determină cu ajutorul heliograful, care se exprimă în ore și zecimi de oră. Poat fi de tip Fuess, Universal sau Metra-Praha. Cel de tip Fuess este format din piesa receptoare pentru radiații, ilustrată printr-o sferă masivă de sticlă, cu diametrul de 10 cm, având rolul unei lentile convergente, apoi montura metalică aflată la o distanță egală cu distanța focală a lentilei. Pe montură se fixează diagramele, heliogramele, pe care se imprimă o dungă carbonizată, o arsură când Soarele strălucește. Montura metalică prezintă pe partea internă trei perechi de jgheaburi în care se introduc trei tipuri de heliograme. Unele scurte, de iarnă fixate în perechea de jgheaburi superioare, în intervalul 21 octombrie 10 martie, unele drepte de primăvară și toamnă, între 11 martie – 20 aprilie și între 11 septembrie – 20 aprilie așezate la mijlocul monturii, și unele lungi, de vară, de la 21 aprilie – 10 septembrie, când înălțimea Soarelui deasupra orizontului este mai mare. Ele se așează în perechea inferioară de jgheaburi.
Heliograful Metra-Praha se deosebește de cel de tip Fuess prin lipsa tijei arcuite folosită pentru orientarea heliografului pe direcția nord și prin faptul că prezintă pe suportul general o nivelă cu bulă de aer și trei șuruburi de calare, în scopul verificării orizontalității.
Heliograful Universal (foto stanga jos) cuprinde o parte superioară formată din sfera de sticlă, din montura pentru helograme și din tija arcuită, ce se poate roti în jurul axului vertical prin scoaterea știftului, și alta inferioară, reprezentat de un cadran semicircular gradat de la 0°–90° latitudine și un șurub de fixare cu ajutorul cărora se reglează heliograful în funcție de latitudine.
Noțiunile fundamentale utilizate pentru această determinare sunt durata efectivă, durata posibilă sau astronomică și fracția de insolație.
Durata posibilă se referă la perioada timpului suprapus între momentele răsăritului și apusul Soarelui, timpul maxim posibil de strălucire a Soarelui, în lipsa totală a norilor, timpului teoretic, dependent de poziția matematică a punctului considerat.
Prin durata efectivă înțelegem intervalul de timp în care Soarele a strălucit pe cer, fără ca acesta să fie acoperit de nori.
Prin asocierea duratei efective, cu cea astronomică se obține fracția de insolație redată prin relația F = d/s Ž 100, unde F este fracția de insolație, D este durata astronomică, iar d este efectul de strălucire a Soarelui.
Când Soarele strălucește permanent în zilele senine, fracția de insolație este egală cu unitatea, adică F = 1, pentru că durata efectivă este egală cu 0, adică d = 0.
Pentru că norii reduc intensitatea radiației solare directe prin reflexie,
aceștia măresc radiația difuză, slăbesc radiația efectivă, luminozitatea și limitează în efecte de strălucire a Soarelui.
Fracția de insolație se exprimă în procente și arată cât la sută din durata posibilă, Soarele strălucește efectiv.
Sursa articolului :
https://besttravelsaroundtheworld.wordpres...9/soarele/
Descriere: |
|
Marime fisier: |
101.98 kb |
Vizualizat: |
de 4047 ori |
|
Descriere: |
|
Marime fisier: |
143.35 kb |
Vizualizat: |
de 4045 ori |
|
|
|
Sus |
|
|
|
|
|
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum Nu puteti vota in chestionarele din acest forum Nu puteti atasa fisiere in acest forum Puteti descarca fisiere in acest forum
|
|