[theogon]

Pun un tabel extras din catalogul de 2100 duble pentru instrumente mici, autoare Sissy Haas pentru separări în funcţie de apertură şi diferenţa de magnitudine dintre componente.

[C.Ovidiu]

Buna.
Un telescop newton de 150/750 f5 este bun la observatia stelelor duble stranse cei care au un astfel de telescop i rog sa descrie ce observatii au facut la duble cu un astfel de instrument, precum si exemple de stele duble observate.
- careva a reusit sa spliteze xi ursa majoris ( Alula Australis) cu un newton de 150/1750, si daca este posibil ?

[theogon]

Xi UM are o separere de 1'',7 si componentele cu magnitudinile relativ apropiate respectiv m1=4,3, m2=4,8 (din catalogul de 2100 stele al lui Sissy Haas) Avand o distanta zenitala mica ar trebui cu instrumentul tau (armat cu un barlow) s-o poti splita.
Instrumentul pe care-l ai este foarte bun, dar pentru mariri mari ai nevoie de un barlow (bun) si oculare cel putin decente.

[nobody]

Referitor la acel newton, cred ca era o intrebare in vederea unei eventuale achizitiii ulterioare.
Pe de alta parte, nu inteleg cum un newton (probabil din clasa ieftina) cu focala relativ scurta (750) si raport focal mic (f/5), este "foarte bun" pentru "observatia stelelor duble stranse".

[theogon]

Am avut un astfel de instrument (celestron 150 F5, acoperiri XLT) si realmente a fost un instrument foarte bun pentru clasa sa. Cum pentru 150 mm limita Dawes este caa 0'',8 in conditii bune de seeing, cu un barlow bun si cum xi UM este aproape de zenit, iar componentele de magnitudini apropiate, nu ar trebui sa fie probleme. Grosismentul in cazul acesta ar trebui sa fie de 250X- 300X, poate putin mai mult.
Evident ca imaginile sunt mai agitate decat intr-um refractor ED sau un mak de 180, dar componentele se pot distinge.

[nobody]

N-am stiut ca omul si-a luat deja Celestron cu acoperiri XLT.
Azi dimineata inca mai cauta un newton (second-hand) 150/1200 f/8
http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.ph...ht=#136172

Parerea mea era ca elementele optice, inclusiv cel mai scump barlow, functioneaza mai bine la f/8 decat la f/5. Iar daca ai focala suficienta, nici nu mai ai nevoie de barlow si/sau de oculare sofisticate. In plus, la un f/5 dus la limita difractiei, defectele reziduale ale oglinzii primare, precum si defectele de neplaneitate ale oglinzii secundare ies mai mult in evidenta. Mai este toleranta la colimare si focalizare, campul neaberat etc.

In fine, e foarte bine ca e foarte bun.

[theogon]

Eu am descris instrumentul pe care l-am avut,luat şi el la mâna a doua cu bani puţini. Am reuşit să splitez pi Aquilae din centrul Clujului (separare 1'',5 componente egale), iar xi UM este puţin mai lejeră, Un comentariu asupra acestei stele din acelaşi catalog (2100 Double stars for small telescopes) ''...in 2001 60 mm showed a yellow-white couple...'' (!)
Desigur că pentru duble mai nimerit ar fi fratele acestui telescop cu focala de 1200.
Cred că telescoapele Sw sau Celestron din această clasă sunt pe nedrept trecute cu vederea, dar pentru banii investiţi în ele au un raport calitate/preţ foarte bun. Cu atât mai mult dacă sunt luate la mîna a doua.

[C.Ovidiu]

Dragi colegi nu am reusit sa achizitionez un SW ori un XLT de 150/750 f5 ma tot gandesc care ar fii mai potrivit, am deschis un topic pentru achizitionarea unui tub de 150/1200 f8, dar dupa cum am vazut putina lume cumpara aceasta configuratie, normal ca telescopul de 150/750 este cel mai vandut fiind dedicat si utilizat pentru astrofoto,DSO.
Dar hai sa ne gandim umpic, daca oglinda este bine parabolizata nu vor exista probleme, asta ar conta cel mai mult, apoi optica sa fie buna, stratul de aluminiu plus SIO2 calitate buna. Am auzit ca telescoapele de 150 la acest parametru au Sio2 plus is atestate ca find de lambda/8, pe diverse forumuri unii au observat mici erori la oglinda primara dar totusi si asa functioneaza brici, acum nu toate sunt la fel depinde cum il nimeresti, unele sunt foarte bune fara sa aiba erori etc.
In general au optica buna, sunt portabile si au o aclimatizare mai rapida, totusi cred ca nu ar terbui sa lipseasca un cooler la primara. Important este ca optica sa fie buna. Pe diverse forumuri precum Cloudy Nights multa lume apreciaza enorm acest telescop, ofera imagini clare, camp mare, si poti atinge puteri mari fara probleme pe seeing bun.(barlow+oculare decente)
Modelul de 150 f8 ar fii cea mai buna alegerea daca voi gasi, putin probabil, dar sa nu uitam daca oglinda (150 f.5) e bine parabolizata nu vor exsita probleme.
Ma gandesc totusi sa achizitionez unul de 150 f5.

theogon referitor la imaginea agitatia produsa de instrumentele de 150 f5 fata de un f8 o poti explica mai detailat cum se prezinta.

Dupa parerea mea, si aici ma puteti contrazice, este produsa de aclimatizare, oglinda nu va avea apropare niciodata temperatura egala cu cea exterioara, poate cu 0.25 , 0.30 mai mare decat cea a aerului exterior, sa nu uitam ca noaptea temperatura scade treptat deci daca ar scadea sub 3 grade intr-o ora sau doua oglinda se deformeaza si iara terbuie sa se aclimatizeze, daca oglinda are cu 1 grad sau 2 temperatura mai ridicata decat cea exterioara imaginea este neclara asta se numeste turbulenta instrumentala venita de la telescop ( oglinda, tub). Solutia ar fii un cooler la baza cel mai indicat in lateral.

[theogon]

Între tuburile închise (refractoare, catadioptrice) şi tuburile deschise (newton, cassegrain etc.) există o diferenţă privind stabilitatea imaginii. Vorbim de instrumente aclimatizate. La prima categorie curenţii de aer din tub se mişcă (după aclmatizare) neperturbat foarte lent sau chiar de loc. Din acest motiv imaginea este stabilă şi depinde de calitatea optică a instrumentului şi de seeing. La a doua categorie, tubul fiind deschis aerul circulă tot timpul şi produce mici turbulenţe care afectează stabilitatea imaginii, în plus apar spike-uri datorită modalităţii de prindere a oglinzii secundare. Toate aceste efecte produc o oarecare agitaţie a imaginii care se remarcă la două instrumente (închise şi deschise) puse în paralel

Însă ca timpi de aclimatizare cele două tipuri de instrumente se comportă diferit: primele (cele închise) se aclimatizează mai încet decât tuburile deschise. cele mai lente sunt maksutov cassegrain deoarece meniscul divergent este masiv şi are inerţie termică mare.
Un instrument de 150 mm nu este aşa de mare şi fiind deschis se aclimatizează mai repede. Pentru vizual o jumătate de oră, hai o oră pentru condiţiile de iarnă este suficient.

Între instrumentele newton F5 şi F8 colimarea este mult mai critică la focala mică, coma este vizibilă şi în plus ai nevoie de oculare ce pot lucra în regim rapid. La F8 toate aceste probleme se pun mai relaxat. Printr-un F8 doar m-am uitat, dar din cauza turbulenţei mari testul a fost neconcludent. Vorbeşte cu Erwin, are un astfel de instrument şi te poate lămuri mai bine.

[Mircea Pteancu]

Numai ce am intrat de la observatii.
Scopul principal l-am atins ,acela de a observa steaua dubla 7 Tauri.
Seeingul a fost Pickering 5 spre 6.
Telescopul folosit a fost dobsonianul Hind 158mm x 1240 mm.
Am sa revin cu detalii, ce pot sa spun acum este ca nu am rezolvat dubla dar am vazut discurile Airy ale stelelor componente ca doua discuri separate in contact.
Nu am cartea la indemana dar am notat aceasta stea ca posibila tinta deoarece in ''Atlasul de stele duble'' al lui Toshimi Taki -Wehner este inregistrata ca avand o separatie de 0.8 secunde de arc.
Si exista si o diferenta de magnitudine intre componente,parca de o magnitudine.
Nu mai am nici o indoiala ca in seeing bun voi reusi sa rezolv aceasta dubla ''asa cum scrie la carte''.

Agitatia atmosferica a fost prea intensa ,astfel ca desi am urmarit Sirius prin oculare de mai multe tipuri si cu grosismente de la 138x la 207 x ,rezultatul a fost negativ : nu am vazut Sirius B.

Mircea

[theogon]

Sissy Haas dă pentru componentele AB Tau 7 Tau separarea de 0,7'' şi PA 356 grade (2004) (limita unui instrument de 6 ţoli), iar componenta C are separarea de 22'' şi PA de 55 de grade. În comentariu Smith spune despre 7 Tau că '' A triple star...white, pale yelow, bluish... this is a fine and very dificult object''
Omul nu ne arată şi cu ce instrument a reuşit să facă separarea componentelor, dar cum spuneai dragă Mircea o turbulenţă minimă (în aşteptate) şi un instrument foarte bun (în dotare) va rezolva problema.
Îmi trec şi eu în agendă tripla 7 Tauri pentru o vizită propocolară.

[Mircea Pteancu]

theogon

Multumesc pentru informatii , inseamna ca e cu adevarat dificila 7 Tau.
Astept cu mare interes rezultatele vizitei tale protocolare .

Greu a fost , tare nu-mi place hartogaria dar asta-seara am reusit sa trec in ''curat'' observatiile pe care le-am facut cu reflectorul Hind de 158mm F/ 7.85 construit de maestrul Erwin.
A fost ''prima noastra iesire din port'' ,ca sa zic asa.
Atasez mai jos schitele stelelor duble /multiple observate.
Am folosit drept oculare un ocular Galilei - 50mm de fabrica , probabil de la vreun binoclu Galilei ,in combinatie cu Barlow 2x care aici devine -dupa parerea mea - Barlow 3x.
Si un alt ocular Galilei - 9 mm realizat de catre Siviu aka zoth.
Am ales in mod deliberta cele mai restrictive oculare deoarece daca partea optica si mai ales cea mecanica va functiona bine cu aceste oculare extrem de neprietenoase , atunci cu celelalte va fi joaca de copii. (Nu tocmai,dar sa zicem!)
Numai 52 Ori nu a fost rezolvata cu interstitiu negru din cauza seeingului care nu cred sa fi fost mai bun de Pickering 5.
In opinia mea ,telescopul s-a comportat foarte bine la aceasta prima iesire ,imaginile au un contrast puternic , rezolutia a fost foarte buna pentru conditiile date.

Cer senin va doresc , Mircea

[theogon]

O imagine face cît o mie de cuvinte zice un proverb chinezesc. Felicitări pentru desenele făcute cu pasiune, dăruire, precizie şi pentru informaţiile conţinute în fiecare dintre ele
Emulaţia stârnită mă îndeamnă să postez în viitor din desenele făcute în timpul observaţiilor.
Referitor la Trapezium din observaţiile făcute în oraş am reuşit câteodată să văt cu N8 componenta E, iar cu C11 tot din oraş să văd şi componenta F
În Feleac (cer suburban) s-a evidenţiat componenta E cu un mak de 180, însă nici aici nu am văzut şase componente în Trapeziun decît atunci când am beneficiat de apertura de 11 ţoli.

[david_eco]

Frumos domn Mircea, felicitari! Desenele au ceva deosebit in ele, imi plac mai mult decat fotografiile.
La cat mai mute cu cer senin!

David

[Mircea Pteancu]

theogon

Multumesc pentru completarea cu informatii si pentru aprecieri.

david_eco

Multumesc ,si mie imi plac desenele,schitele.
(Ale mele nu prea,nu am avut talent niciodata dar totusi le execut pentru inregistrarea detaliilor.)

Toate cele bune (cerul senin se mai amana) , Mircea