[Rina]

Buna seara! Sunt noua pe aici si sper sa gasesc ajutor si raspunsuri la intrebarile care ma macina ...pentru inceput, ma puteti ajuta cu o idee la urmatoarea problema :"In seara de 3 aprilie (ecuatia timpului este de 3,5min) priveam apusul Soarelui dintr-un loc aflat la o inaltime de 300m. Discul solar a atins orizontul la ora 20:02:02 si a disparut sub el la ora 20:05:10. Care sunt coordonatele geografice ale locului? Se cunosc raza Soarelui si 1UA=149,6 mil km."?
Care ar fi modul de abordare a unei astfel de probleme?

Astept cu nerabdare si multumesc de pe acum celui care imi va da o idee

[saiph]

In primul rand am sa las cateva linkuri care cred ca vor fi utile pentru intelegerea modului de abordare a problemei.

Ne vom referi la pozitia aparenta pe care o ocupa soarele pe cer, in diferite momente ale zilei, ale anului si de pe diferite locuri de pe glob, facand corelatia cu ecuatia timpului si ce inseamna ea de fapt.

Daca urmarim o "stea fixa" timp de o ora si masuram unghiul parcurs de ea in miscarea aparenta pe bolta cereasca, ne da cam 15 grade. Asta inseamna ca un unghi de 0.5 grade (diamereul aparent al Soarelui, sau cat de mare pare la cei 1.39 mil. km ai lui, de la o distanta de 149.6 mil km ) va fi parcurs de aceeasi stea fixa in numai 2 minute (aproximativ).
Acelasi tip de rationament se poate aplica si soarelui, cu exceptia faptului ca nu e o stea fixa si ca diametrul lui nu se poate aproxima cu un punct, ci e mult mai mare, ceea ce inseamna ca, de la ecuatorul terestru privind si urmarind apusul soarelui la echinoctiu, vom vedea ca el dispare sub orizont in vreo 2 minute (mai mult sau mai putin; altitudinea locului si ecuatia timpului au o mica influenta, dar mai mult conteaza refractia atmosferica.

Acum, in problema spune deja in cat timp dispare discul solar sub orizont - 03m:08s - si ca evenimentul are loc la doua saptamani dupa echinoctiu. E aproape tot ce ai nevoie. Tine cont ca, la latitudini mai mari decat o anumita valoare (te las sa o descoperi) soarele nu mai apune deloc, pe o perioada finita din an, in decurs de 24 de ore. Asta inseamna ca sunt locuri si momente in an de unde poti urmari soarele apunand pentru foarte multe minute, pentru a rasari din nou, imediat ce a disparut complet discul solar sub orizont.

Nu am un anuar astronomic, dar uitandu-ma in Stellarium, vad ca la data mentionata, de la coordonatele locului meu de observatii, soarele apune complet in 03m:05s (un pic de coincidenta, as spune ) intre orele 18:37:50 si 18:40:55.
De la ecuator, soarele a apus in 02m:12s (intre orele 18:16:15 si 18:18:27) - aceeasi data, aceeasi altitudine, aceeasi longitudine (plus minus cateva minute de arc, de aici diferenta de timp real/absolut - nu am mai re-setat dupa noua locatie).
Excesul de 53s il pot converti acum in latitudine geografica, pentru ca soarele nu se mai misca dupa o linie verticala, ci dupa un plan inclinat cu unghiul
_________________ fi = arccos(132/185) =~ 44.47 grade,
adica foarte aproape de latitudinea unde am pozitionat locul de observatie (acceptam si erori ale softului.... nici o simulare nu merge pe un model 100% exact; plus ca nu tine cont de refractia atmosferica).


In cazul problemei tale, unghiul de latitudine ar fi cam de 45.4 grade.


Mai ramane sa vedem cu longitudinea cum rezolvam, apoi cum deosebim N de S si E de V.
Ia sa vedem, cine ne mai ajuta cu idei?

[Rina]

Multumesc mult, am sa reiau problema astfel . Totusi, in cazul in care nu ma pot folosi de stellarium care ar fi modalitatea de rezolvare a partii care implica aflarea timpului si inaltimii adevarate la care se afla observatorul?

Acum, in alta ordine de idei, cum se gandesc problemele in care ti se cere sa afli valoare maxima a excentricitatii orbitei unui satelit stiind distanta la perigeu? Stiu doar ca se tine cont de ecuatiile lui Lagrange (despre care nu stiu prea multe)...

Inca o data va multumesc, astept cu nerabdare o idee !