[zoth]

Pe topicul "prima mea observatie!!!" moni scrie:

[zoth]

Limitari mecanice in practica.

Am spus mai sus: "Important este ca barrelul laserului sa nu aiba joc in portocular."
Usor de zis, mai greu de facut
Dupa cum am mai amintit, toleranta standardului de 1.25" iese din masuratorile facute de mine egala cu 0.1 mm in cel mai fericit caz, ori in acest caz calibrarea unui instrument precum laserul devine mai mult decat complicata.
In desenul de mai jos putem vedea urmarile acestei tolerante.
Daca admitem ca montam un laser perfect calibrat cu abaterea maxima intr-un portocular sau focuser (situatie des intalnita in cazul in care strangerea se face cu un singur surub) care este construit pe acest standard constatam ca la o distanta de 10 metri fata de tinta spotul acestuia va desena un cerc cu diametrul de 80 mm corespunzator unei abateri de 0.23 grade fata de axa optica.
Daca si laserul este decalibrat atunci sarcina alinierii lui devine extrem de dificila, practic imposibila in asemenea situatie.
Din acest motiv am incercat practic sa reduc aceasta toleranta de montare cat mai mult inlocuind focuserul cu un dispozitiv cu strangere tip menghina.
Din testele de pana acum se pare ca nu este posibila scaderea oricat de mult a acestei tolerante.
Detalii, rezultate si imagine in curand.

[zoth]

Drept concluzie la cele aratate mai sus as spune ca modalitatea de prindere intr-un sistem focuser cu toleranta de 0.1 mm permite inscrierea tuturor rezultatelor masuratorilor intr-un cerc cu diametrul de 80 mm pentru un laser perfect colimat, sau altfel spus acel punct de colimare cautat (notat in primul desen cu albastru) expandeaza intr-un cerc de acest diametru.
In fig 1 din desenul de mai jos puteti vedea trei seturi de rezultate obtinute intr-un sistem de prindere tip focuser cu toleranta de 0.1 mm.
In fig 2 se afla doar un set de masuratori (pentru a nu aglomera desenul) obtinute intr-un sistem de prindere cu strangere manuala care asigura probabil o toleranta de montare cuprinsa intre 0.01 si 0.015 mm.
Abaterea unghiulara de la axa optica este in acest caz cuprinsa intre 0.02 si 0.03 grade.
In regim de amator nu am putut obtine o toleranta de montare mai mica, poate in regim industrial cu un sistem de prindere cu suprafete rectificate se pot obtine rezultate mai precise.

[Claudiu]

sistemele folosite in oglinzile diagonale de calitate si in focuserele Cyf sunt cu un inel de alama (sau doua) care se stringe cu blindete in jurul barrelului ocularului si eroarea de precizie adusa de suruburile care imping direct cilindrul dispare in mare masura. Si nici vorba de joc.
(i want some of that)
Oricum, felicitari pentru metoda si rezultate.

[zoth]

E drept ca sistemele de fixare cu inele de compresie anuleaza jocul dispozitivului fixat in focuser insa nu anuleaza si eroarea de aliniere fata de axa optica. Aceasta e doar micsorata intr-o oarecare masura.
Trebuie inteles si faptul ca erorile de aliniere la care ma refer se masoara deja in sutimi de mm.
Am testat cu ocazia acestor masuratori si un sistem cu inel de compresie de la firma Baader Planetarium, firma in care am incredere.
Rezultatele obtinute sunt bune dar nu le consider la inaltimea blazonului acestei firme, asa ca nu spun mai multe...

[zoth]

In final va prezint si sistemul de prindere folosit cu care am obtinut cele mai bune rezultate aratate in fig 2 de mai sus, in regim de amator .
O bara de OL indoita la 90 grade si filetata pe ambele capete cu M8, o clema din dural recuperata de la un sistem industrial in care am frezat doua deschideri circulare mai mici in diametru decat barrelul laserului, o placuta de aluminiu si o rozeta refiletata si ea cu M8 formeaza intreg ansamblul.
Dupa cum sper sa se vada din imaginea de mai jos, strangerea barrelului laserului are loc doar pe muchiile clemei si se face manual pentru a nu deforma niciuna dintre componente (inclusiv barrelul).
Imaginea de mai jos este doar de prezentare , pentru masuratori si operatii de colimare dispozitivul de prindere va trebui montat pe un banc metallic sau pe un birou cat mai masiv cu putinta.

Daca ati experimentat si alte procedee de colimare pentru lasere sunteti bine veniti sa le prezentati si aici in masura in care va face placere
Sa aveti spor!

[lentilozaur]

Am fost preocupat acum cativa ani de problema colimarii colimatorului laser si as vrea sa actualizez topicul cu cateva consideratii personale asupra acestei operatii mai ales ca mi-am verificat recent colimatorul. Voi trece sumar peste rationamentele geometrice dar le amintesc pentru cei care vor sa le dezvolte sau sa le demonstreze pentru a le verifica veridicitatea.
In primul rand, trebuie sa gasiti mereu solutii simple si la indemana pentru a realiza reglaje. Eu am adoptat un suport dublu in V pentru care va voi da si solutia constructiva in cateva imagini si care va va costa 10-20RON iar componentele le gasiti la orice magazin. Este reglabil, se poate adapta la orice tip de laser. Aici trebuie spus ca eu am un colimator OTP care este perfect cilindric si are un avantaj din acest punct de vedere asupra colimatoarelor cu forme futuriste produse de alte firme. Oricum ar fi veti gasi o cale sa ii faceti un suport potrivit. Aveti nevoie de 6 coltare metalice perforate, la 90 de grade, doua placi dreptunghiulare perforate, suruburi cu cap cat mai mic, saibe grower si piulite. Inainte de a pleca cu ele din magazin sa verificati daca gaurile se suprapun cand le asezati in pozitia din imagine.
Este precisa asezarea in suport? Raspunsul este acela ca nu ne intereseaza cat de precis sta colimatorul in suport pentru ca vom lucra cu o rotatie a lui si ca urmare abaterea va fi aceeasi pentru toate directiile. Forma suportului asigura centrarea instrumentului asa ca nu pierdeti vremea cu cine stie ce masuratori ale componentelor. Trebuie doar sa fie o asamblare rigida si care sa se poata aseza stabil pe o suprafata plana.
Cum ar trebui sa procedam. Asa cum a spus si Zoth, trebuie sa gasiti un spatiu cat mai deschis pentru efectuarea reglajului. Cu cat distanta va fi mai mare cu atat abaterile vor fi mai bine puse in evidenta.
Preiau metoda cu lipirea foii de hartie pe perete si asez colimatorul pe suport in fata ei. Primul lucru pe care il fac este sa gasesc cea mai simpla reprezentare a fenomenul cu care ma confrunt si sa elimin falsele reglaje si falsele probleme care pot aparea. Aprindem si rotim incet laserul in suport si privim forma geometrica descrisa pe foaie. Vom constata ca daca este decolimat spotul descrie o curba inchisa, si vom vedea de ce o numesc asa. Aria acestei curbe este oarecum proportionala cu valoarea decolimarii. Daca laserul este colimat spotul va ramane in acelasi punct sau se va misca foarte putin.
Trebuie sa fie axa laserului perpendiculara pe foaie? Raspunsul este nu. Daca axa colimatorului este perpendiculara pe foaie, curba descrisa pe foaie va fi un cerc, iar daca nu este va fi intersectia unui plan cu un con adica o ... Pentru metoda noastra de colimare nu ne intereseaza acest aspect, deci nu pierdem vremea cu nici o aliniere suplimentara. Ce ne intereseaza este doar ca suportul sa fie fix si sa nu se miste iar spotul sa se gaseasca pe foaie.
Avem 3 suruburi de reglaj care ne permit deplasarea spotului pe 3 directii aflate la 120 grade una fata de cealalta. La intersectia celor 3 directii se afla punctul unde vrem sa aducem spotul dar suna complicat si vrem sa descriem si mai simplu pozitia acestui punct. Si mai simplu, pozitia poate fi descrisa ca fiind mijlocul oricarui segment care uneste pozitii diametral opuse ale spotului pe curba de pe perete. De unde stiu ca sunt pozitii diametral opuse? Este simplu, prin raportarea pozitiei colimatorului la suport. Dar sa trecem de teorie si sa descriem practic operatia.
Veti vedea in imagini ca suportul are o forma de X cu laturile la 90 de grade. Asezam primul dintre suruburile de reglaj in dreptul unui brat superior pentru a avea un reper. Aprindem laserul si marcam punctul pe foaie. Rotim laserul la 180 de grade fata de suport, adica pana cand surubul ajunge in dreptul prelungirii bratului si marcam al doilea punct pe foaie. Unim punctele si marcam centrul segmentului. Acela este punctul in care trebuie sa aducem spotul. Rotim iarasi laserul cu 180 grade ca sa avem aces la surubul de reglaj si cu laserul aprins incercam sa deplasam spotul spre acel punct. Repetam operatia pentru toate suruburile cu mentiunea ca trebuie sa asezam mereu suruburile in acelasi punct. Daca am inceput sa fac colimarea primului surub intr-o anumita pozitie fata de suport pentru restul trebuie sa incep colimarea tot de acolo. Aceasta este un aspect foarte important si numai astfel rationamentele de mai sus sunt corecte.
In general, daca ati inteles metoda si o aplicati corect si cu atentie dupa o singura trecere nu veti mai observa miscarea spotului. Nu faceti "farmacie" daca spotul se misca insesizabil. Daca vreti precizie si mai mare cresteti distanta si repetati operatia. Va recomand sa aveti un set de baterii de rezerva inainte sa va apucati de treaba mai ales daca este prima oara cand faceti asta. Succes!

[dragos.n]

Interesanta si simpla solutie, mai ales avand in vedere necesitatea efectuarii unei rotatii complete, dupa fiecare ajustare, pentru a putea evalua corect pozitia razei.

Am insa o observatie. am avut si eu acelasi model de laser, si nu as garanta ca acel capac din spate, de la baterii, e perfect concentric fata de cilindrul din fata.

Eu am folosit un suport special facut, in care pun intai un tub prelungitor de 2'', apoi o diagonala de 2'', si in diagonala, pun laserul fixat, si centrat manual intr-o reductie de la 2'' la 1,25''. Am grija ca laserul sa fie cat mai aproape de verticala. Ansamblul format din laser si reductie este destul de greu, si nu il strang in diagonala, ci il las sa stea sub propria greutate. Si chiar daca la rotatie, el se poate misca aproximativ 0,1mm lateral, miscarea nu schimba si unghiul razei, decat daca laserul e descentrat.

[lentilozaur]

Acesta este doar un caz particular. Trebuie sa ne gandim daca din punct de vedere al rezolvarii problemei noastre geometrice trebuie sa respecte si conditia concentric sau doar conditia sa fie rotund. Raspunsul este ca nu conteaza concentricitatea atata vreme cat sprijini laserul in zona respectiva fie pe capac fie doar pe corp si nu pe ambele simultan dar sunt si alte cazuri particulare. Nu mai intru in detalii tehnice plictisitoare dar capacul respectiv (care are peretii de 4mm) este si concentric cu corpul (tine de metoda de prelucrare prin strunjire). Doar la piese la care se realizeaza anumite elemente turnate si altele prelucrate pot aparea neuniformitati.
Suportul spuneam ca este reglabil si pentru cei care nu vor sa rezolve probleme matematice pot apropia sau departa bratele. Bratele de asemenea pot fi alese mai inguste sau mai late functie de necesitati. Le puteti taia si din lemn pe un CNC etc
Am mai precizat ca metoda se poate aplica la colimatoare cu forme rotunde si nu cu forme exotice.

[mircear]