----------------------------------- tudor 04 Sep 2017 17:04 Binoclurile mele comparate intre ele ----------------------------------- Rezultatele acestor comparatii sunt urmarea multor teste facute de mine in decursul mai multor zile si nopti de probe. Pentru a marii gradul de obiectivitate au fost date spre comparatie si unor prieteni ca sa-si spuna parerea personala. Au fost sfatuiti sa se uite la acelasi obiect cu fiecare binoclu in parte si apoi sa-si spuna parerea: "care ti se pare mai luminos, mai clar sau care ti se pare mai bun?" Pentru ca majoritatea parerilor au coincis intre ele am tinut cont de ele si in acest review . Totusi punctajul are o valoare subiectiva asa ca trebuie privit ca atare. Testele au constat in privirea prin binocluri, fara trepied, a unor obiecte indepartate in diferite conditii de lumina cum ar fi: inscriptii indepartate, antene aflate in contre jour, obiecte cu reflexii puternic stralucitoare, crengi de copaci, obiecte aflate in umbra puternica, pasari in zbor sau stationare, stele si obiecte DSO. comparatie Eschembach 8x30 vs Nikon 10x25 8x30 este vizibil mai luminos. Dar diferenta de magnitudine si poate si coatingul mai slab face ca rezolutia sa difere in favoarea Nikonului. Deasemenea si contrastul este mai pronuntat la Nikon. Per total imaginea este mai clara si taioasa la Nikon. Pe timp de noapte, toate stelele care erau la limita vizibilitatii cu vedere periferica cu binoclul de 8x30mm, le-am vazut si cu micutul 10x25mm. Acetea doua nu sunt rezistente la apa, fapt ce le descalifica intr-o masura din pozitia de binocluri bune pentru drumetii. Totusi Nikonul cred ca are o constructie mai solida si fiind roof s-ar comporta mai bine la o ploicica . In schimb imi place priza ferma ce o confera constructia porro a lui Eschembach. comparatie Lacerta Smart 10x34 vs Eschembach 8x30 Eschembachul are o imagine mai spalacita in compartie cu Lacerta 10x34 care este mult mai luminoasa, contrastanta si clara. Insa unde exceleaza Eschembachul este campul vizual foarte mare. Dar claritatea pe margini lasa de dorit, lucru nu greu de explicat la cele 9 grade ale lui. Este foarte comod de urmarit si reperat pasari sau obiecte in miscare datorita acestui camp larg . Magnificatia 8x poate fi si ea un avantaj fata de 10x atunci cand esti obosit dupa o catarare sau alergare, cand stabilizarea binoclului devine mai dificila. La stele Lacerta 10x34 se prezinta mult mai bine decat Eschembach comparatie Lacerta Smart 10x34 vs Nikon 10x25 Prin Lacerta aberatiile cromatice sunt putin mai evidente decat la Nikon. In schimb numai atunci cand folosesc Nikonul cu ochelari si numai cand lumina bate aproape frontal, se vede pe marginea de jos a campului vizual, o reflexie in ocular, in rest reflexia nu e. Lacerta nu sufera de aceasta reflexie. Datorita stratului FMC claritatea si contrastul sunt mai evidente in Lacerta, dar in schimb Nikonul are claritatea extinsa mai mult spre margini decat Lacerta. Luminozitatea este mai mare la Lacerta. Sistemul de focus de la Nikon este superior celui de la Lacerta, in sensul ca rotita de focus se regleaza foarte precis. Cu Lacerta trebuie sa mai faci un mic reglaj in plus. Lacerta imi arata stele mai slabe in stralucire pe care cu Nikonul nici macar cu vedere indirecta nu le vad . Aici se simte clar diferenta de luminozitate data de diametrul mai mare al lui Lacerta. Insa stelele mai stralucitoare imi par la fel de punctiforme in ambele binocluri. Nikonul, cu dimensiunea si greutatea mai mica, pot spune ca este un binoclu foarte bun pentru cineva care-l va folosi pe timp de zi si care-l poate arunca intr-un buzunar sau poseta. Lacerta in schimb, chiar daca este mai voluminos decat Nikonul, ramane totusi un binoclu foarte compact si rezistent la apa si aburire. Personal prefer sa car 150 gr in plus si cu un volum putin mai mare, dar sa ma bucur de aproape 10mm in plus la diametru. Acesti milimetrii in plus dau o luminozitate acceptabila si in situatii de iluminare mai scazuta. comparatie Lacerta Explorer 10x50 vs Lacerta Smart 10x34 Lacerta 10x50 este un porro foarte luminos si cu claritate si contrast ridicat. De asemenea prezinta si mai putine aberatii cromatice decat fratiorul sau mai mic. Totusi, la stele am ramas surprins cum Lacerta 10x34 s-a tinut destul de aproape de el din punct de vedere al calitatii imaginii. De exemplu am vazut M30 cam la fel prin amandoua binoclurile. Distanta la ocular mai mare, diametrul de 50mm, transmisia prismelor porro si efectul 3d specific porro dau o anume usurinta si o placere privitului prin binoclul mai mare. Binoclul mai mare are totusi o slabiciune si anume e pretentios la pozitia ochilor in fata ocularelor. Dar odata centrata privirea in oculare esti rasplatit cu o imagine superba. Cred ca datorita constructiei de tip roof Lacerta 10x34 are o izolare mai trainica la apa. Date tehnice: Distanta de privire la ocular Lacerta 10x34 16mm, Nikon 14mm, Lacerta 10x50 20mm, Eschembah sub 10mm Campul vizual Lacerta 10x34 6 grade, Nikon 5 grade, Lacerta 10x50 6.5 grade, Eschembach 9 grade Distanta minima de focalizare Lacerta 10x34 3,5m, Nikon 2,5m, Lacerta 10x50 5.2m, Eschembach 4.7m Prisme Nikon si Lacertele au prisme BK4, eschembach BK78 Strat anireflex Lacerta FMC, NIkon MC, Lacerta 10x50 FMC, Eschembach Coated Greutate Lacerta are 430g, Nikon are 270g, Lacerta 10x50 920g, Eschembach ~500g Dimensiuni Lacerta 135/120, Nikon 122/115, Eschembach 125/180, Lacerta 10x50 190/195 Magnificatie Nikon si Lacertele au 10x, Eschembach 8x Diametru Nikon 25mm, Eschembach 30mm, Lacerta Smart 34mm, Lacerta Explorer 50mm ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Sep 2017 17:49 ----------------------------------- Frumoasa colectie , sa o folosesti sanatos la cat mai multe si frumoase peisaje terestre si astronomice. Multumesc pentru comparatie ,este o lectura interesanta si instructiva. Mircea ----------------------------------- tavi 84 04 Sep 2017 18:37 ----------------------------------- Lacerta 10x34 roof s-a tinut asa de aproape de cel 10x50 porro deoarece magnitudinea limita depinde si de magnificatie si nu doar de apertura,deci diferenta dintre cele cele doua e mai mica decat pare.Alt aspect pe care l-as aminti ar fi ca binoclurile tip roof tipic nu au vignietare,exemplarul pe care l-am avut eu de Explorer 10X50 avand apertura reala de intrare de 42 mm. ----------------------------------- tudor 13 Sep 2017 16:09 ----------------------------------- comparatie Nikon Prostaff 7s 10x30 vs Lacerta Smart 10x34 Am comparat doar pe timp de zi Nikonul Prostaff 7s 10x30 al unui prieten cu Lacerta Smart 10x30. Prima impresie puternica este contrastul foarte bun al Nikonului si redarea culorii alb mai buna in comparatie cu Lacerta. Rezolutia este aceeasi, cu specificatia ca pe margini Nikonul din nou sta mai bine. Aberatiile cromatice sunt prezente in ambele binocluri si sunt asemanatoare, dar parca mai accentuate la Nikon. Finisajul exterior de calitate al Nikonului imi place foarte mult. Simti ca este un binoclu robust, "bondoc" ar fi cuvantul potrivit. Nikonul are dimensiuni mai mici iar greutatea este aceeasi,ceea ce imi creaza impresia ca e mai bine echilibrat in mana. Inelul de focus se misca mult mai precis la Nikon. Pe timp de noapte nu am avut ocazia sa le compar. Oare se poate ca transmisia mai buna a prismelor Nikonului (phase correct) sa compenseze cumva cei 4mm in plus ai diametrului Lacertei ? Asta ramane de vazut! ----------------------------------- Dbird 14 Sep 2017 09:58 ----------------------------------- Daca este permis, căci tot ziceai că și părerile altora pot face parte din acest extraordinar de bun studiu comparativ🙂. As vrea sa atrag atenția asupra unei diferente relativ interesanta între modelele Roof și Porto. Efectul de 3d. Până acum nu am prea ținut cont de acesta. Dar el există. Daca el, efectul este insignifiant la Astro, totuși in terestru e posibil sa conteze că un porro este ...mai 3D decât un Roof. Probabil că urmărind păsări sau alte viețuitoare in pădure existența senzației 3D este de dorit. Sau chiar privind peisaje având mai multe planuri. Mai mult as mai adauga și faptul că un Roof , de exemplu în cazul unei păduri sau unui obstacol similar cu obstacole verticale , se strecoară mult mai bine spre o țintă aflată în spatele obstacolului.. Surprinzător, daca tinem cont totuși de difereta relativ mică dintre cele două distante dintre obiective. ----------------------------------- tudor 14 Sep 2017 11:04 ----------------------------------- Corect! De efectul 3D am amintit in comparatia dintre cele doua Lacerte, dar e bine sa zabovim putin mai mult asupra acestui efect. Acest efect este dat de distanta dintre obiective mult mai mare la porro decat la roof. Lacerta Explorer porro 10x50 are acest efect din plin. Este o placere sa te uiti prin el, "ai impresia ca esti acolo". O alta diferenta intre porro si roof este ca parca porro are un camp de profunzime mai mare, asta insemnand ca pe timp de zi (terestru) nu trebuie sa ajustezi focusul atat de des ca la roof. Insa, poate de aici si faptul semnalat de tine, roof-ul se descurca mai bine printre obstacole decat porro, pentru ca izoleaza in zona de focus mai bine subiectul dorit de restul fundalului, scotandu-l in evidenta mai bine. La roof este cam acelasi efect ca atunci cand folosesti la foto diafragme mai deschise, scazand campul de profunzime. Iar la porro efectul e similar ca atunci cand la foto inchizi diafragma, crescand campul de profunzime. ----------------------------------- tudor 05 Oct 2017 09:01 ----------------------------------- Eschenbach 8x30 vs BPT 5 8X30 BPT5 este un binoclu imprumutat de la un prieten si aste intretinut foarte bine pentru un binoclu din anul 1984. Nu are praf in interior spre deosebire de Eschembach la care mai vezi ceva praf. Prima impresie puternica este imaginea BPT -ului care este virata mult in verde/galben, semn ca are transmisia buna a luminii doar in mijlocul spectrului vizibil. Eschenbach-ul reda albul mult mai natural, avand o curba a transmisiei luminii mai echilibrata. De aici pe timp de zi e un pic mai luminos decat BPT-ul. (La stele in schimb au aceeasi luminozitate. Asemanarea continua si la coma, care alungeste stelele pe margine). A doua impresie puternica este contrastul extraordinar al BPT -ului, ce iti da senzatia de claritate in comparatie cu Eschenbach-ul. Aberatiile cromatice sunt asemanatoare in ambele instrumente. Rezolutia este relativ asemanatoare, parca cu un mic plus la BPT (poate datorita contrastului). Pozitia la ocular la Eschenbach este mai pretentiosa, deasemenea dioptria se poate deregla involuntar. Imi place in schimb constructia robusta a BPT-ului si reglajele mai ferme ale acestuia. Date tehnice: BPT-ul are un volum mai mic dar o greutate mai mare (~610g vs ~500g). Prismele BPT-ului sunt bk4 vs bk7. BPT-ul are un strat antireflex mov pe oculare si albastru/indigo pal pe obiective. Iar Eschenbach albastru pal pe toate suprafetele. Eschenbach are un unghi vizual de 9gr. vs 8.5gr. la BPT. Eschenbach-ul are cupele de cauciuc ale ocularului retractile dar BPT-ul le are fixe de ebonita. Distanta minima de focalizare masurata a BPT-ului este de ~4m vs 4,7m la Eschenbach. In concluzie BPT-ul este depasit de Eschenbach doar la redarea culorilor, unghiul vizual, are cupe de cauciuc retractile si faptul ca are prindere pt trepied. In rest BPT-ul este campionul! Ca sa imi completez tabelele de mai sus cu clasamentul personal, voi specifica punctajul obtinut de BPT. Punctajul calitatii optice: 16pct.(Eschenbach 13pct.). Si punctajul constructiei si portabilitatii 10pct. (Eschenbach tot 10pct.) Cu ocazia asta il pun in lista si pe Nikon Prostaff 7s 10x30, prezentat cu ceva timp in urma, care are punctajul calitatii optice 20pct., iar punctajul constructiei si portabilitatii 17pct. ----------------------------------- Dbird 05 Oct 2017 12:54 ----------------------------------- Cu scuzele de rigoare pentru interventie, as dori sa trag un mic semnal de atentionare. Ideea facea parte din materialul pe care de ceva timp nu reusesc sa il scriu. As atrage atentia asupra culorii galbene in care sunt virate unele binocluri. "Lamaile" cum am gasit eu ca si porecla pe un site strain si care mi-a placut. Mereu ma intriga cauza ... de ce oare producatori super buni de binocluri ...adauga acest tint galben ? Caci dezavantaje sunt fara doar si poate : 1- reducerea luminozitatii 2- functie de gradul de galben apar probleme in redare naturala a culorilor atat pe terestru zi cat si pe noapte astre. 3- rade lumea de tine spunand : "ti-ai cumparat o lamaie cu lentile!" - asta nu am putut sa ma abtin sa nu o scriu :) Dar, testand la greu si astfel de binocluri in contrapartida cu altele fara tint, am observat niste chestii interesante. Pe timp de zi "o lamaie" are o luminozitate mai scazuta decat un echivalent fara tint. Pe masura ce afara se insereaza ...."lamaia" incepe sa se apropie de luminozitatea non-lamaii....astfel incat in amurg luminozitatile sunt egale ...si raman egale toata noaptea! Marea idee este ca pe timp de zi nu ai nevoie de toata luminozitatea binoclului , si asta fara pierdere de detalii. Acesta atenuare ajuta mult atunci cand binoclul este foarte luminos si din greseala in campul vizual apare o reflexie puternica de lumina alba. Acel strat galben atenueaza enorm efectul de lumina puternica taioasa de retina! Eu am mai zis la unele binocluri ca sunt binocluri care pe zi sunt binocluri periculoase deoarece cantitaqtea de lumina este atat de mare incat fectiv ai senzatia de ardere a retinei, producand o obosire a ochilor dupa mine chiar periculoasa. Ei bine un bincolu "periculos" la care se adauga tintul de lamaie, devine mult mai putin periculos. Deci pierderea de surplus de lumina pe timp de zi este minima si nu afecteaza calitatea imaginii, si totusi protejeaza ochii. Pe masura ce lumina zilei scade ...efectul de atenuare al tintului dispare binoclul parand a-si creste luminozitatea. Efectul de binoclu periculos creste atunci cand in jurul tau este multa zapada ... poate din acesta cauza binoclurile rusesti au tintul cel mai puternic? Ca sa zic asa ... daca din intamplare uitandu-ma prin binoclu as da peste soare, atunci as prefera ca binoclul prin care priveam sa fi fost o "lamaie". Si acum totusi ramane tehnic vorbind ... intrebarea : Daca putem spune ca o lamaie are luminozitatea mai mica decat un o non lamaie .. in situatia in care seara si noaptea cele doua binocluri au totusi aceeasi intensitate ? Am facut aceste teste chiar foarte atent la 2 binocluri rusesti 7x50 ...unul era cu tint puternic galben celalat fara nici o nuanta. Va invit sa testati oricand aveti o astfel de posibilitate, este o experienta interesanta. ----------------------------------- catalin dumitru 05 Oct 2017 14:52 ----------------------------------- La binoclurile sovietice gălbejeala imaginii nu e neapărat intenționată . La cele mari se datorează sticlei prismelor +antireflexul de pe ele iar la mititelele 8x30 , datorită dubletului corector din ocularul erfle + antireflexul purpuriu exagerat de pe fața exterioară a lentilei de ochi (dublet lipit biconvex asimetric) . Nu e ca la militarele românești 7x40 unde galbenul ăla intens e chiar de la culoarea dorită a unor sticle din ocular . ----------------------------------- zoth 05 Oct 2017 18:28 ----------------------------------- Prismele BPT-ului sunt bk4 vs bk7. Prin ce metoda estimati tipul de sticla folosit la prismele unui binoclu? La binoclurile sovietice tenta galbena e data de anumite sorturi de flint dens pe care rusii le folosesc adesea la constructia ocularelor. ----------------------------------- nobody 05 Oct 2017 18:58 ----------------------------------- Pe ghicite: daca apare patrat intunecat, e "BK7 din ala rau", daca nu, e "BaK4 din ala bun", fara a lua in seama raportul focal al obiectivelor, campul vizual si unghiurile de incidenta rezultante. ----------------------------------- Dbird 06 Oct 2017 07:44 ----------------------------------- Asa cum zice @nobody respectiv asa cum am scris aici: http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=151241#151241 ----------------------------------- Herr_Alien 06 Oct 2017 09:01 ----------------------------------- :) dar fara implicatiile BK7 e ala rau si BaK4 e ala bun :) ----------------------------------- tudor 06 Oct 2017 10:43 ----------------------------------- Si eu estimez ce tip de prisme sunt asa cum a zis Dbird in link ----------------------------------- zoth 06 Oct 2017 12:20 ----------------------------------- Ca metoda de determinare, sincer, nu mi se pare ok. Aparitia zonelor intunecate nu este o consecinta directa a tipului de sticla folosit ci mai degraba o consecinta a necorelarii corecte intre raportul focal al obiectivului si tipul de sticla folosit, asa cum spunea nobody mai sus. Atentie mare asadar :!: Binoclurile rusesti 8x30 folosesc prisme din sticla K8, sticla care nu are niciun parametru comun cu Bak4 (sau Bk4 cum o mai numesc unii). Atentie mare si la razboiul Bak4 vs BK7, contine foarte mult marketing si foarte putin adevar. La lunete ne dorim de obicei obiective din sticle cu dispersie cat mai mica, nu-i asa? Ajungem pana la FPL 51 sau chiar 53. La binocluri de ce ne dorim invers??? Bak4 are o dispersie mai mare decat BK7. ----------------------------------- Dbird 06 Oct 2017 12:52 ----------------------------------- @zoth are dreptate ... daca binoclul cu BK7 este bine proiectat , "romburile" sunt in afara zonei ...din pozele mele ....dar inclinand mult mai mult binoclul ...le vezi, este imposibil sa nu le vezi.... Cu putina experienta este imposibil sa gresesti in identificarea lui BK7. Si da exista inclusiv sticla AK4 care este chinezeasca, nimeni nu vrea sa imi zica despre ea, ci toti (chinezii - vanzatorii, caci cu ei am mai discutat) sustin ca este identica cu Bk4 ca si performante.... In toate scrierile mele am atras atentia ca decretarea: BK7 rau , BaK4 bun este falsa. Ba chiar am facut review-uri in care am aratat ca daca este bine facut binoclul nu conteaza prisma. Dupa cum chiar si 2 binocluri cu BaK4 la prima vedere identice constructiv mecanic si optic, pot diferi calitativ enorm. De unde si continua mea indicatie ca atunci cand cumparati un binoclu sa preferati verificarea lui cu ochii vostrii si nicidecum reclama si spusele vanzatorilor. ----------------------------------- zoth 06 Oct 2017 14:40 ----------------------------------- M-ai facut curios, pe seara cand ajung acasa am sa ma uit la 8x30-ul meu sa vad daca descopar romburile. Nu le-am vazut pana acum dar nici nu le-am cautat cu lumanarea :) Ma uit si dupa sticlele AK4 si BK4 in catalogul chinezesc, nu stiam de ele ... Prismele din Bak4 accepta folosirea unor obiective mai rapide la un binoclu dat si deci o constructie de ansamblu mai compacta. Asta ar fi singurul avantaj pe care il aduce sticla respectiva, restul e marketing. ----------------------------------- tudor 06 Oct 2017 15:02 ----------------------------------- Banuiam eu ca ceva e "putred in Danemarca" cu privire la modul asta de a estima prismele. Deci "rombul" asta indica o neconcordanta optica si nici decum tipul de sticla folosit. Invatam lucruri noi :) ----------------------------------- Herr_Alien 06 Oct 2017 15:55 ----------------------------------- Corect, ecuatia are mai multe necunoscute. In majoritatea cazurilor insa, F/D la obiectivele de binoclu e 3.5, campul aparent e de la 55 grade in sus, maxim 73 de grade. Si atunci romb => BK7; disc uniform => indice mai mare (BaK4). In alti parametri (de exemplu F/D mai mic, FOV mai mare), si BaK4 ajunge sa arate rombu'. Repet, in cazurile intalnite in practica insa, romb => indice mic de refractie (BK7), disc uniform => indice mai mare (BaK4). Cat despre preferinta catre o sticla cu dispersie mai mare, eu banuiesc ca preferinat este pentru un indice de refractie mai mare, lasand in plan secundar dispersia. ----------------------------------- zoth 07 Oct 2017 10:56 ----------------------------------- Alex, logica e corecta ... daca si numai daca: F/D la obiectivele de binoclu e 3.5 In articolul de mai jos sunt comparate 3 binocluri cu F/D de 4,7; 5,9 si respectiv 6,2. Iata ca sunt si altfel de binocluri la care logica de mai sus nu mai functioneaza ... si pun pariu ca cel putin Tak-ul foloseste prisme din BK7 (indiferent ce ar scrie in articol) pentru ca la el dispersia introdusa de prisme conteaza! https://www.cloudynights.com/articles/cat/cn-reports/binocular-reports/comparing-binoculars-go22x85-wo22x70-tak22x60-r2333 ----------------------------------- Dbird 09 Oct 2017 08:21 ----------------------------------- @zoth : BK4 nu se exista ...ci doar in randurile de mai sus vroiam sa scriu BaK4 !!!!!! Greseala de ortografie , scuzee! ----------------------------------- zoth 14 Oct 2017 11:38 ----------------------------------- Nu e nevoie de scuze :) , doar discutam sa lamurim niste lucruri. Din pacate micile erori de sintaxa au generat in timp confuzii uriase in privinta sticlelor optice. Am rasfoit cateva cataloage (Schott, Ohara, Lzos si CDGM) si iata care ar fi rezultatele: - sticla BK4 exista, este produsa de Lzos (Lytkarino) si este echivalenta a clasei K de la Schott (crown simplu). Nu cred ca se face referire la ea cand se scrie BK4. - exista si o sticla OK4 produsa tot de Lzos, echivalenta a clasei FPL produsa de Ohara doar ca are stabilitate termica mult mai buna decat cea din urma. Este extrem de scumpa si nu cred ca produce nimeni prisme din ea. - sticla AK4 nu am gasit in niciun catalog. Exista un sort K4A produs de CDGM echivalent al claselor K si ZK de la Schott. Echivalenta directa este cu sticla ZKN7. Iar nu cred ca se face referire la ea cand se scrie AK4. - exista un sort denumit H-Bak4 produs tot de CDGM (China) care este un crown cu fosfor si are drept echivalenta sticla N-PSK3 de la Schott. Putin probabil sa se faca referire la ea. - am mai gasit o sticla HZK4 produsa tot de CDGM care este un crown dens si are echivalent direct sticla SK3 de la Schott. Iarasi nicio legatura cu sticla de prisme ... E bine asadar sa ramanem pe variantele BK7 cu echivalentele ei (BSL7, K8, K9) si Bak4 cu echivalentele ei (BAL14, BK10, Bak7). Echivalentele au fost scrise in ordinea Ohara, Lzos, CDGM pentru ambele sorturi Schott. ----------------------------------- Dbird 15 Oct 2017 12:06 ----------------------------------- Sincer sa fiu "BK7 cu echivalentele ei (BSL7, K8, K9) si Bak4 cu echivalentele ei (BAL14, BK10, Bak7)" este exact ceeq ce pot eu identifica grosier si ochiometric, respectiv cele 2 titluri generice BK7 si BaK4. Asa se vor citi informatiile inclusiv in reviewurile mele. Restul sunt fie greseli fie informari gresite (vezi Ak4 - am sa mai intreb daca dau dau de om). ----------------------------------- Herr_Alien 16 Oct 2017 11:24 ----------------------------------- Tonkin sustine ca binoclurile Made in China folosesc un crown cu fosfor: http://binocularsky.com/binoc_minefield.php Dispersia si indicele de refractie mentionate de Tonkin se pupa bine cu N-PSK3. Ceea ce inseamna ca - fabricantul nu minte mult cand spune ca foloseste Bak4 chiar daca ca nu e BaK4, si ca ar mai fi avut un H- in fata, - respectiv ca e foarte probabil ca taman H-Bak4 sa fie sortul de sticla folosit in binocluri chinezesti "Bak4" ----------------------------------- Dbird 16 Oct 2017 14:40 ----------------------------------- Intersant articol, mutumim. Chinezul cu care vorbeam de Ak4 (el mi-a zis denumirea) spunea ca este de fapt chiar sticla germana .. si ii dadea asa o alura ca vezi doamne e "furata" de ei si reprodusa neoficial "de aici si denumirea Ak4"- zicea el ...ma rog el era totusi un vanzator ...probabil ar fi zis orice. Oricum este clar ca invazia de marfa mai mult sau mai putin ok exista ...si pana la urma cel mai sigur este , indiferent de specificatiile producatorului, de laudele vanzatorului, cel mai bine este sa testezi cu ochii tai produsul. Hai sa fim seriosi, atunci cand un producator doreste o productie foarte mare si la un pret cat mai mic ...apar totusi si multe aberatii. Buna oara credet-ma ca am intalnit multe binocluri japoneze din perioada lor de gloarie (model clasic CZ produse intre anii 60-90) care aveau defecte in structura corpului metalic port prisme, denivelari compensate cu foita, lentile prost slefuite simplet sau chiar dublet in oculare, etc. ----------------------------------- zoth 16 Oct 2017 19:00 ----------------------------------- Super :) , ma bucur ca nu-s singurul nebun care spune ca sticla BK7 e mai buna pentru prisme decat altele. Acuma ca se foloseste Bak4 chinezeasca nu-i tragedie, daca ar fi si "bubble free", ar fi chiar bine caci are o dispersie mai mica decat Bak4 de la Schott. Erori de fabricatie are oricine, nu exista perfectiune nici la nemti nici la japonezi. Am intalnit la un accesoriu foarte scump, brand cu pretentii mari, doua lentile inversate intre ele (accesoriul respectiv a fost cumparat de "nou"). Eu ii zic accident. Toata chestia e sa nu dai peste accidente repetate ca atunci nu mai este ok. ----------------------------------- tudor 25 Oct 2017 10:04 ----------------------------------- Nikon Prostaff 3s 10x42 vs Lacerta Smart 10x34 Am avut ocazia sa probez pe timp de zi noul Prostaff 3s. Acest Nikon si Lacerta 10x34 s-au comportat foarte asemanator din punct de vedere al contrastului si claritatii, cu o foarte usoara tenta galbuie la Lacerta. Insa sunt si cateva diferentele majore: Campul vizual al Nikonului de 7 grade!!! enorm pentru un 10x; Constructia si finisajul mult mai calitative...toate acestea fac ca Nikonul sa fie castigator; Doar pretul este de 2x mai mare, dar acesta se regaseste doar in calitatea finisajului si in campul de 7grade. In rest, pe timp de zi, imaginea prin aceste binocluri este foarte asemanatoare ----------------------------------- tudor 13 Noi 2017 22:13 ----------------------------------- Lacerta explorer 10x50 vs Nikon Monarch 5 10x42 sau "Soparla" si "Monarhul" fabula pentru iubitorii de binocluri Din punct de vedere al claritatii imaginii, contrastului si al redarii culorilor pe timp de zi ai impresia ca te uiti prin acelasi binoclu. Amandoua sunt exceptionale la aceste capitole. Aici ma mira cum o "soparla" poate tine pasul cu un "monarh" cu sange albastru. Chiar si aberatiile cromatice, prezente doar pe marginea campului vizual, in amandoua binoclurile au aceeasi culoare si sunt prezente cam in aceeasi proportie. Stratul antireflex de pe obiective de nuanta verde este foarte asemanator , dar la o privire mai atenta se observa ca este mai pal la Nikon ceeace descopera originea nobila a "monarhului". La "soparla" stratul antireflex grosolan si strident tradeaza natura "golaneasca" a acesteia. Stratul antireflex de pe oculare difera si mai mult, Nikonul avand pe langa verde si o nuanta purpurie predominanta, asa cum ii sta bine unui monarh sa fie invesmantat in purpura. Din specificatii aflam ca Lacerta are distanta de privire la ocular (eye relief) 19mm iar Nikonul 18,4mm. Dar realitatea arata tocmai invers, si anume ca Lacerta are un eye relief mai mic. Prin "monarh" privesc mult mai confortabil. Asta nu inseamna ca "Soparla" nu are si ea confort la ocular...are si ea suficient confort pentru ochelaristi ca mine :) Campul vizual al "Soparlei" este de 6,5 gr., iar bietul "monarh" are doar 5,5 grade. Aceste 5,5 grade sunt veriga slaba a "Monarhului" si tot ele mi-au dat batai de cap, daca sa cumpar sau nu acest binoclu. Dar acum, privind prin el, nu imi pare rau ca l-am cumparat, pentru ca am inceput sa ma impac mai bine cu cele 5,5 gr ale lui . Poate din cauza ca pe aceste 5,5 grade le pot vedea pana pe margini dintr-o privire fara sa-ti misti ochii prea mult. Dar si pentru ca este mai bine corectat pe margini, avand distorsiunea campului mult mai mica si e mai clar pe margini in comparatie cu "soparla". In schimb Lacerta are un camp de profunzime mai mare, ceea ce face clarul sa fie folosit mai rar. Acest lucru e un avantaj pe timp de zi in natura , de exemplu acolo unde pasarile se vor misca in cadru si nu trebuie sa misti tot timpul focusul. La Nikon, daca ma uit putin cativa metrii mai departe sau mai aproape inevitabil trebuie sa schimb clarul. Apropo de discutiile de pe acest forum legate de adevarata pupila de iesire a Lacertei, pot spune ca, puse una langa alta, pupila de iesire a Lacertei este vizibil mai mare decat pupila de iesire a Nikonului. Deci cred ca intradevar "Soparla" are 5mm pupila iar "monarhul" 4,2mm. Cu toate astea, dupa mai multe teste am observat ca luminozitatea celor doua binocluri este foarte asemanatoare pe timp de zi, dar pe timp de noapte Nikonul preia initiativa. Am vazut mai multe stele si mult mai usor si cu un aspect mai punctiform. Cred ca asta se datoreaza sticlelor de pe coroana monarhului care sunt foarte nestralucitoare (adica cu multe straturi antireflex), din care amintim: sticla ED, o nestemata a opticii moderne, tratament de faza si nu in ultimul rand strat reflectiv dielectric ...adica, cu alte cuvinte, cam tot ce ti-ai dori la un obiectiv si la o prisma roof ca sa devina nobile. Monarhul mai are un avantaj. Constructia lui este mai compacta si este ca un tanc. Are o armura de calitate care iti confera o priza foarte buna si o protectie la apa mai eficienta (conform nikon.com poate sa stea 10 minute in apa de 1m). Dar chiar daca imi place aceasta calitate foarte mult, n-o sa incerc niciodata acest lucru pentru siguranta "Majestatii sale" Puse una peste alta, pentru categoria ei de pret (~400 ron), "soparla" s-a strecurat surprinzator de aproape pe langa acest "Monarh" (~1600ron). Un lucru care imi place la "soparla" este efectul tridimensional dat de diferenta mare dintre distanta interpupilara si distanta dintre obiective specifica binoclurilor porro (parca ai vrea sa pui mana pe imagine asa de 3d este!!) Insa un dezavantaj major al "soparlei"este faptul ca in anumite unghiuri pot aparea in cadru reflexii ale unor obiecte stralucitoare, care nu se afla neaparat in cadru, ci in imediata vecinatate a FOV-ului . Deci pentru astronomie "soparla" trebuie folosita, din locuri foarte ferite de felinare, becuri stradale etc. De altfel, astfel de locuri intunecoase cautam oricum pentru astronomie. In clasamentul meu (ce poate fi vazut in tabelele de la inceputul topicului) Nikonul Monarch 5 10x42 a adunat cele mai multe puncte adica 42 de puncte (25 pentru optica si 17 pentru constructie portabilitate). Astfel "Monarhul" a detronat "Soparla" si este de acum principalul meu partener pentru astronomie sau alte observatii in natura. ----------------------------------- Dbird 15 Noi 2017 08:51 ----------------------------------- Frumos, complet si mai ales foarte la obiect topic. Felicitari! Acum ...sincer sa fiu ... citind despre noua ta achizitie Nikon, m-am gandit la o manarie :D . De foarte mult timp imi doresc sa fac o comparatie intre Lacerta roof si un ED glass... Avand in vedere ca si tu esti din Bucuresti ti-as propune un mic quest .... doamne, trebuia sa ma fac sef, ca ma pricep sa dau de lucru oamenilor ! Daca ai putea sa treci pe la mine pe la serviciu iti pot da sa faci un studiu comparativ intre Nikonul tau si un Lacerta 10x42 si Lacerta 10x56. Problema e ca greul va cadea pe tine caci trebuie sa vii sa le iei si apoi sa le aduci inapoi si binenteles sa si scrii rezultatele studiului .... imi pare tare rau dar eu nu ma pot misca prea mult :cry: ----------------------------------- tudor 15 Noi 2017 09:02 ----------------------------------- Nici nu mai stau pe ganduri! Super initiativa! Batem palma :) Daca vrei ti-l pot imprumuta si eu dar nu foarte curand ca este achizitie noua si dorm cu el pe noptiera...:) Vorbim pe pm! ----------------------------------- Dbird 15 Noi 2017 20:30 ----------------------------------- :D Batem, da nu dai prea tare, sa nu ma doara :P ----------------------------------- tudor 21 Noi 2017 22:17 ----------------------------------- Lacerta Elite 10x42 vs Nikon Monarch 5 10x42 Multumesc lui Dbird pentru ca mi-a pus la dispozitie acest binoclu Lacerta 10x42, si pentru increderea acordata. Incep prin a spune ca sunt doua binocluri din clase de pret diferite. Nikonul este de aproape doua ori mai scump. Ca volum sunt relativ asemanatoare, Lacerta fiind mai lat si mai lung cu 2-3mm si aproximativ 170g mai greu. Designul Lacertei este unul mai placut, culoarea verde si liniile formelor amintind intr-o anumita masura de designul open bridge al lui Swarowski. Desigur acest design are avantaje la tinerea binoclului cu o singura mana. Ergonomia ar fi fost una excelenta (are o priza mai buna decat a Nikonului) daca pozitia mainii nu ar fi impusa de folosirea doar a partii dinspre oculare a rotitei de focus (un mare minus la ergonomie). Focusul are o ingreunare in miscare daca il invarti folosind cealalta jumatate a rotitei (dinspre obiective). Acest lucru vine de la sistemul de reglare al drioptriei de pe rotita de focus care este prost proiectat. Distanta interpupilara se poate extinde mai mult la Lacerta decat la Nikon, dar la Nikon se poate micsora mai mult (poate fi folosit si de copii cu distanta interpupilara mai mica). Chiar daca ocularele sunt un pic mai mari in diametru decat ale Nikonului, distanta de privire la ocular a Lacertei este mai mica decat la Nikon (contrar specificatiilor tehnice). Eye relief-ul insa, chiar daca este la limita, este acceptabil si pentru purtatorii de ochelari. Distanta minima de focalizare masurata de mine este una foarte buna de 2,5m chiar daca observam si aici diferente fata de specificatii (1,15m). Campul vizual al Lacertei este de 6,5 grade cu un grad mai generos decat al Nikonului. Distorsiunea campului pe margine este moderata si este asemanatoare in ambele binocluri. Pentru un binoclu care nu are lentila ED Lacerta controleaza destul de bine aberatiile cromatice. Ma asteptam ca la aberatiile cromatice sa fie o diferenta mai mare, dar Nikonul are doar un usor avantaj. Lacerta reda culorile placut, cu o usoara urma de galben, insa mai putin pronunta decat la fratiorul sau mai mic Lacerta 10x34. La Nikon pe margine coma si astigmatismul sunt mai bine controlate, astfel claritetea se extinde putin mai mult spre margini decat la Lacerta. Pe centru Lacerta 10x42 are si el rezolutia buna dar, din testele mele, rezolutia si mai ales contrastul sunt mai scazute decat la Nikon. Am observat ca Lacerta 10x42 este si sub Lacerta Explorer 10x50 porro cand vine vorba de contrast si rezolutie (porro-ul are pe centru o rezolutie si un contrast excelent, la fel ca Nikonul). Pe timp de noapte Nikonul are o redare mai punctiforma si contrastanta a stelelor si transmisia luminii este mai buna in comparatie cu Lacerta 10x42. Stelele din campul vizual sunt si mult mai uniforme in claritate. Efectul asta iti creaza impresia de umplere a campului cu mai multe stele "de calitate". (Tot efectul asta de umplere a cadrului cu stele "de calitate" mi-a creat iluzia de luminozitate si in comparatia precedenta cu Lacerta porro 10x50. Cand priveam cadrul in ansamblu, in campul vizual al Nikonului mi se parea ca vad mai multe stelele si mai scanteietoare, poate datorita stelelor de pe margine mai bine redate. De fapt luminozitatea era asemanatoare, pt ca atunci cand ma uitam cu vedere directa sau indirecta la fiecare stea mai slaba in parte, nu era diferenta intre porro 10x50 si Nikon). Punctul cel mai slab al Nikonului este campul vizual mic (5,5grade), iar punctul forte cred ca este excelenta transmisie a luminii. Punctul cel mai slab al Lacertei 10x42 mi se pare problema focusului semnalata mai sus, iar punctul forte este campul vizual mai mare (6,5grade). Impresia generala este ca luminozitatea, redarea buna a culorilor, impreuna cu contrastul si claritatea, dau o imagine "vie", " taioasa" la Monarch 5. Prin comparatie, Lacerta 10x42 are o randare mai "linistita", "domoala". Dar sa nu uitam cu ce am inceput aceasta prezentare: diferenta de pret. In clasaemntul meu Lacerta Elite 10x42 a adunat 33pct. (21pct. la optica + 12pct. la ergonomie) ----------------------------------- tudor 01 Dec 2017 20:34 ----------------------------------- Lacerta Elite 10x56 vs Nikon Monarch 5 10x42 Constructie Constructia Lacertei este una robusta, designul aducand aminte de unghiurile drepte ale instrumentelor militare. Structura Lacertei este din metal iar a Nikonului din rășină din policarbonat armată cu fibră de sticlă. Lacerta cu toate ca este un binoclu greu, se tine in mana foarte confortabil dar pentru reprize scurte. Cantareste aproape dublu decat Monarch-ul (1100g vs 600g). Focusul Lacertei se misca foarte usor, dar la inceput are o usoara rotatie in gol. La Nikon focusul este perfect si se invarte uniform fiind usor de controlat. Pozitia la ocular Eye relief-ul este unul bun, dar e mai mic decat la Nikon. La Elite 10x56, acolo unde ar trebui sa fie marginea FOV-ului neagra si conturata perfect, se vede un inel subtire luminos. La Nikon marginea campului vizual este neagra si clar conturata. Dar la Lacerta, cand reglezi corect distanta la ocular si esti centrat corect pe axul optic esti rasplatit cu o imagine foarte relaxanta si placuta. Cadrul are un camp vizual de 6,1 grade, cu 0,6 grade mai larg decat al Nikonului. Performante optice Distorsiunea pe margine este bine controlata in ambele binocluri. Insa, spre deosebire de Monarch 5, aberatiile cromatice la Lacerta sunt mari pe margini si sunt prezente un pic si in centrul imaginii. Redarea albului este virata usor spre galben. Acest lucru este datorat cred in mare parte transmisiei luminii slabe in zona spectrului de albastru, data de calitatea mai slaba a straturilor de pe prisme. Aceasta tenta galbuie este un numitor comun in toate binoclurile roof de la Lacerta, cu specificarea ca parca acest Lacerta 10x56 introduce si o nuanta de verzui pe langa galben. In schimb, la Nikon (si la Lacertele tip porro) am observat ca aceasta culoare alb este foarte bine redata, imaginea prezentand pe deasupra si un contrast mai ridicat. Lacerta Elite 10x56 este un binoclu foarte foarte sharp. La rezolutie Lacerta 10x56 rezolva aceleasi detalii fine ca si Nikonul. Insa, doar in testele de "laborator", am observat ca rezolva liniile un pic mai usor decat Nikonul (testat pe trepied cu o tinta cu linii fine amandoau binoclurile au rezolvat detalii de 0.011. Voi pune PDF-ul cu tinta de rezolutie si o sa explic procedeul de comparatie). M-a uimit si claritatea bunicica a Lacertei pe margine chiar daca plina de aberartii cromatice. Lacerta, datorita celor 14mm in plus la diametru, are un avantaj la luminozitate. Am vazut prin amandoua instrumentele aceleasi numar de stele care erau la limita vizibilitatii indirecte, dar prin Lacerta s-au distins putin mai repede. Ce m-a uimit este ca diferenta nu este atat de evidenta pe cat m-am asteptat de la o diferenta de apertura asa mare (56mmvs 42mm). Acest lucru se datoreaza cred transmisiei excelente a Monarch 5-ului care "stoarce si ultima picatura" de lumina ce trece prin cei 42mm ai sai :) Concluzii Pot spune ca problemele optice si constructive, dificil de rezolvat la o asa mare apertura pentru un binoclu tip roof, au fost gestionate bine in acest Lacerta 10x56. Este sharp, luminos, cu o imagine la ocular placuta. Bravo "Lacerta"! Singurul pret platit fiind aberatiile cromatice cam evidente; Si cred ca daca ar fi avut si straturile de pe prisma dielectrice situatia transmisie ar fi fost mai buna, disparand si tenta de galben. Nu se pune problema care e mai bun, pentru ca am comparat doua binocluri din categorii de aplicatii diferite. Lacerta, datorita aperturii mai mari, este un "specialist" nocturn. Iar Nikonul nu este "specializat" pe ceva, dar are calitati a caror medie il face bun pentru o paleta mai larga de activitati. Clasa lui chiar este oficial numita ATB (All Terrain Binocular). Constructia si finisajul excelent, contrastul, transmisia si redarea culorilor la Monarch 5, sunt contrabalansate de luminozitatea (apertura mai mare) si campul vizual un pic mai generos al Lacertei Elite 10x56. In clasamentul meu "intern" Lacerta Elite 10x56 a strans 35 de puncte ----------------------------------- tudor 07 Dec 2017 16:32 ----------------------------------- Comparatie Pentax SD WP 9x42 vs Nikon Monarch 5 10x42 Am avut ocazia sa compar rapid in vreo trei reprize Nikonul meu cu acest Pentax. Ergonomia Pentaxului este foarte placuta cu o constructie de calitate. Optic vorbind prezinta ceva mai multe aberatii cromatice decat Nikonul. In schimb Pentaxul are o distorsiune pe margini aproape insesizabila. Reflexiile interne de pe langa pupile mi s-au parut mai putin evidente la Nikon. Dar cea mai evidenta diferenta este la transmisie, unde imaginea prin Pentax este vizibil mai intunecoasa decat a Nikonului. La rezolutie si contrast nu am sesizat diferente. Pentaxul SD WP 9x42 a strans 22 pct. la optica si 16 pct. la constructie si ergonomie. ----------------------------------- tudor 14 Dec 2017 12:33 ----------------------------------- Comparatie Baar&Stroud Svannah 12x56, Lacerta Elite 10x56, Bresser Hunter 10x56, GreenKat 10x50, Lacerta Explorer 10x50 si Nikon Monarch 5 10x42 Bresser Hunter-ul este cel mai voluminos dintre 56-uri. Iar finisajul cel mai placut dintre 56-uri, dupa parerea mea il are Barr&Stroud-ul. Si GeenKat are un finisaj dragut, cu o piele gri, acest binoclu are si o priza si un balans in maini foarte bun. Unghiul vizual cela mai mare din grupa il are GreenKat 10x50 si este de 8 grade!!! Un unghi de invidiat chiar si de un binoclu 8x. Iar cel mai mic il are Barr&Stroud 12x56 de doar 5 grade (cu 0,5grade mai mic decat in specificatii !!!!) Distanta de privire la ocular este asemanatoare la Baar&Stroud, Lacerta 10x50, Lacerta 10x56,si Bresser Hunter si este una confortabila. Dar cea mai confortabila este la Nikon Monarch5 10x42 unde chiar imi ridic o treapta aparatorile de cauciuc ale ocularelor, si cu ochelari tot vad marginea clara a campului vizual. Daca fac lucrul asta la celelalte pierd din campul vizual. Pe ultimul loc se afla GreenKat cu care, chiar fara ochelari, iti "lipesti" ochii de oculare. GreenKat 10x50 are distorsiunea campului vizual cea mai mare din grupa. Urmeaza Barr&Stroud 12x56 care are distorsiunea un pic mai buna dar tot mare pe margini, cam asemanatoare cu a Lacertei 10x50. Este urmat de Bresser Hunter 10x56, iar cele mai bine corectate sunt Lacerta 10x56 si Nikon Monarch 5 10x42. Rezolutia cea mai mica din grupa o are GreenKat 10x50 . Barr&Stroud 12x56 are rezolutia pe margine cea mai slaba din grupa, zona de clar fiind foarte mica, doar 50% din FOV. Dar in acesti 50%, pe testul de rezolutie, este singurul binoclu care rezolva destul de usor detalii de 0,010. Acest lucru cred ca este explicabil pentru ca are puterea cea mai mare dintre binoclurile testate, respectiv 12x. Pe locul 2 la rezolutie in centru este Bresser Hunter 10x56 care rezolva ca Lacerta 10x56, Lacerta 10x50 si Nikon 10x42 tot linii de 0,011 dar intr-o forma mai evidenta. In schimb pe margine este mai slab decat Nikon 10x42 si Lacerta 10x56 si asemanator cu Lacerta 10x50. Redarea culorii alb este cel mai bine gestionata de Lacerta 10x50 si Nikon 10x42, urmat de Baar&Stroud 12x56. In schimb Lacerta 10x56 si Bresser 10x56 au o tenta galbui/verzuie. Dar detinatorul recordului la aceasta nuanta este GreenKat (numele cred ca vine de la nuanta asta verde/galbuie :) pe care o are din plin). Ai impresia ca te uiti prin filtrele de ceata. Este foarte asemanatoe cu culoarea BPT 5 rusesc. Dar GreenKat este in gestionarea aberatiilor cromatice doar putin in urma Lacertei 10x50 si Nikonului 10x42 (diferentele sunt subtile intre aceste doua instrumente). Apoi urmeaza Bresser si Lacerta 10x56 care au mai evidente aberatiile cromatice. Iar aberatiile cromatice cele mai mari din grup le are Barr&Stroud. Pe timp de zi am facut un clasament al impresiei de luminozitate: 1 Nikon 10x42, Lacerta 10x50; 2 Lacerta 10x56; 3 Barr&Stroud, Bresser; 4 GreenKat. Tot asta este si clasamentul meu la transmisia luminii. Clasamentul la contrast: 1 Nikon 10x42, Lacerta 10x50; iar restul am estimat ca au aproape acelasi contrast. La astronomie, pe cerul de oras, am privit prin toate binoclurile o stea de magnitudine 8.30 de langa Deneb. Datorita magnificatiei 12x, cu Baar&Stroud 12x56 am vazut cu vedere directa aceasta stea. Tot usor zarita, dar doar cu vedere indirecta, steaua a fost vazuta prin Lacerta 10x56. Pe locul trei se afla la egalitate Bresser 10x56, Lacerta 10x50 si Nikon 10x42, cu care steaua s-a vazut cu vedere indirecta dar un pic mai greu decat cu Lacerta 10x56. Ultimul loc este detinut de GreenKat 10x50 care datorita "personalitatii" galbui/verzuie a cam "inchis lumina" pe cer. ----------------------------------- Dbird 14 Dec 2017 15:15 ----------------------------------- Ma bag putin si eu la aceasta frumoasa prezentare si as dori sa atrag atentia asupra unui aspect. Si te rog Tudor sa ma contrazici daca consdieri ca am gresit. Respectiv avem o panoplie de binocluri cu preturi cuprinse intre circa 250 lei (Green Cat-ul - care este totusi BK7) pana la circa 1200-1400 lei (Lacerta si Nikon). Totusi Tudor ... (lasand la o parte nebunia pasiunii pentru binocluri care se pare ca cel putin pe noi doi ne carcterizeaza) pentru un utilizator normal dar pasionat de astronomie, pasari, vanatoare sau alte pasiuni ce implica folosirea binoclurilor ... nu crezi ca oricare dintre ele este foarte bun ? Oricare din ele va face fata cu brio la observatii ce iti vor taia rasuflarea in noptile senine. Acele mici chestii in plus pe care unele le au in defavoarea celorlate ... nu prea merita sume uriase cheltuite. Sau mai bine zis, as vrea ca cei mai tineri cititori ale acestor frumoase prezentari sa inteleaga ca totusi rolul unui binoclu nu este colectionarea lui sau plasarea lui in topuri ci pur si simplu utilizarea lui cat mai intens posibil. Un binoclu bun este cel pe care il utilizezi cel mai mult. Cu timpul, exista sansa sa dai oarecum in "boala" asta de care unii dintre noi deja suferim si sa intrati in cercul cautatorilor "binoclului perfect", Graa-lul binoclurilor ... care deocamdata inca nu exista ... dar pana atunci bucurati-va de ceea ce aveti si ceea ce deocamdata va permiteti sa achizitionati. Timpul va va spune daca chiar doriti ceva mai .... scump. :) ----------------------------------- tudor 14 Dec 2017 18:19 ----------------------------------- Asa este! Spune-mi care binoclu este cel mai tocit de atata folosire, si voi sti ca acela este cel mai bun binoclu al tau :) ----------------------------------- tudor 20 Dec 2017 11:44 ----------------------------------- Monarch 5 10x42 vs Monarch 7 10x42 Dupa Bresser Hunter si grupul de Lacerte imprumutate de la Dbird, am avut ocazia sa compar doar pe timp de zi doi "regi": Monarch 5 10x42 si Monarch 7 10x42 Amandoua instrumentele detin urmatoarele caracteristici "nobile": ED, FMC, Phase Corection, Dielectric Coating. Constructia si finisajul sunt foarte asemanatoare, cu specificatia ca M7 este cu 5mm mai mic, dar putin mai greu. Culoarea straturilor antireflex difera. M7 are pe obiective o nuanta mov purpuriu, iar M5 o nuanta verde. Pe oculare stratul este asemanator, dar M7 parca are putin mai mult purpuriu. La M7 prismele sunt acoperite cu un strat auriu galbui, iar M5 are stratul antireflex verzui. O alta diferenta importanta este faptul ca M7 are pe obiective si oculare un tip special de strat antireflex mai rezistent la stergere decat straturile normale. Diferenta e evidenta si cand vine vorba de constructia ocularelor. M7 are acularele mai largi si un camp vizual mai mare (6.7* vs 5,5*). Dar pretul platit este o distanta de privire la ocular mai mica (16,5mm vs 18,5mm). De altfel am observat si prezenta unor reflexii interne pe langa pupila de iesire, care sunt putin mai evidente la M7 decat in M5. Cred ca asta e si cauza prezentei in imagine a unei mici reflexii cand privesti cu binoclul in apropierea unei surse de lumina puternice. Nu am sesizat nici o diferenta intre cei doi "monarhi" cand vine vorba de rezolutia in centru, redarea culorii alb si luminozitatea pe timp de zi. Dar distorsiunea campului pe margini si aberatiile cromatice, sunt parca un pic mai bine controlate la M7. Iar contrar asteptarilor de la un asa camp larg pentru un 10x (6.7 grade) , si rezolutia pe margine la M7 este mai buna. In schimb imaginea prin M5 este un pic mai contrastanta decat prin M7. Puse una peste alta am observat ca avantajele unui instrument fata de altul se cam neutralizeaza reciproc: camp vizual vs distanta de privire la ocular; aberatii cromatice mai bine controlate vs lipsa reflexii parazite; rezolutie margine mai buna vs contrast mai bun. ----------------------------------- tudor 28 Dec 2017 13:53 ----------------------------------- Pentax SP 12x50 WP vs Nikon Prostaff 3s 10x42 vs Nikon Monarch 5 ED 10x42 Pentax SP 12x50 WP este un binoclu porro interesant . Datorita constructiei ocularelor, care nu mai au puntea dintre ele exterioara, ci ies din camera prismelor separat, reglajul focusului este unul foarte ferm, are o constructie solida si este etanseizat la apa mai bine decat un porro obisnuit. Rotita de focus se poate bloca in pozitia dorita, lucru foarte util la astronomie. Are o priza buna si un balans bun in maini. De altfel toate trei binoclurile au o ergonomie placuta, insa Nikonurile au in plus calitatea finisajului exterior, care este foarte placut la atingere. Pentaxul are un vamp vizual de doar 4,2grade (la polul opus se afla Prostaff 3s 10x42 cu 7grade!!). Dar Pentaxul este cel mai clar pe margine din cate binocluri am vazut. Tot el detine si recordul la rezolutie in centru intre binoclurile comparate de mine (e singurul care rezolva detalii de 0,009 spre 0.008 si pe verticala si pe orizontala). Nu are distorsiune de camp. Insa ceva coma este prezenta pe margini dar mai mica decat la Nikonuri. Aberatiile cromatice sunt asemanatoare cu ale Monarch 5 10x42 si mai bine corectate decat la Prostaff 3s 10x42. Pentax-ul si Monarch-ul au cam aceeasi redare a culorii alb, doar parca este o idee mai calda imaginea Pentax-ului. In schimb Prostaff-ul are o imagine cu tenta verzui/galbuie Proband binoclurile in diferite situatii de stres in contra lumina, pe timp de noapte dar si pe timp de zi, am observat ca cel mai bine se comporta Nikon Monarch 5 10x42 apoi Pentax-ul si pe ultimul loc Nikon Prostaff 3s 10x42. In contra-lumina, puternica din fata, Pentaxul are o reflexie "semiluna" puternica si opaca, care acoperea partea de jos a imaginii. In schimb la Monarch 5 "semiluna" era foarte palida si transparenta. Reflexiile din ocular, de langa pupila de iesire, sunt deasemenea mari la Pentax, iar la Prostaff 3s putin mai evidente decat la Monarch 5. Pe timp de noapte HIP 102189 de langa Deneb (mag.7,55) s-a vazut aproape cu vedere directa prin Monarch 5 10x42, dar prin Pentax 12x50 s-a vazut mai bine (datorita 12x si diametrului 50mm), dar tot aproape cu vedere directa. Prostaff 3s 10x42 deabia vedea unele stele mai slabe care se vedeau cu vedere directa prin Nikon Monarch 5 si Pentax. ----------------------------------- tudor 08 Ian 2018 13:47 ----------------------------------- Carl Zeiss Conquest HD 10x42 vs Nikon Monarch 5 ED 10X42 Ma simt bucuros ca am avut avantajul sa pot proba un binoclu de top. Am avut ocazia sa privesc prin el in doua randuri: ziua si noaptea, datorita celor de la F64; Este vorba de Carl Zeiss Conquest HD 10x42; L-am comparat cu binoclul meu Nikon Monarch 5 ED 10X42; Nu vreau sa incarc prezentarea cu alte caracteristici tehnice, decat cu doua care sunt legate intre ele si care mi se par foarte importante: Campul vizual si respectiv Distanata de privit la ocular (eye relief) 6,6° si 18mm la Zeiss 5,5° si 18,4mm la Nikon Rotita de focus a Zeiss-ului se invarte foarte usor (aproape ai impresia ca se invarte in gol), dar este foarte exacta, unde ai setat-o acolo a ramas; In schimb la Nikon rotita are o fermitate putin mai mare cu care cred m-am obisnuit eu mai mult. Reflexiile de pe langa pupilele de iesire sunt o idee mai estompate la Nikon, dar per total sunt foarte asemanatoare. ZIUA: Pe strada cu soare foarte puternic din fata, am urmarit mai ales contururile crengilor de copac si ale cladirilor. Am ramas surprins ca amandoua binoclurile au avut cam aceeasi cantitate de aberatii cromatice extinse pana pe margini, incepand moderat inca de la 20% distanta de centru. (egalitate.) Distorsiunea campului vizual pe marginile campului vizual mi-a fost foarte greu sa o diferentiez la cele doua instrumente. Dar avand in vedere ca Zeiss-ul are un camp mult mai larg decat Nikonul are un usor avantaj; (egalitate sau un mic avantaj Zeiss) Redarea culorii alb este foarte asemanatoare; Dar parca Zeiss-ul, in comparatie cu imaginea Nikon-ului, are o foarte usoara tenta rece; (egalitate) Reflexiile parazite in conditii de iluminare puternica din lateral/fata sunt gestionate foarte asemanator; Dar o mica surpriza este faptul ca Zeiss-ul este mult mai sensibil decat Nikonul la lumina din lateral/spate care se reflecta in oculare. Astfel sunt foarte evidente in FOV, pe margine, reflexii clar conturate ale surselor de lumina din spate; Cand zic clar conturate ma refer ca defapt sunt clare ca niste oglindiri; Le-am observat fara sa imi propun sa fac acest test de reflexii, atat de evidente erau. La Nikon reflexiile le-am vazut cu greu cautandu-le mult timp, pentru ca deabia le vezi pe marginea Fov-ului si sunt foarte estompate; (avantaj Nikon) Claritatea imaginii se extinde spre margine mai mult la Zeiss; Aici nu pot estima cu exactitate dar sa zicem cam in jur de 85% din FOV fata de 70% la Nikon. Iar in centrul imaginii privind detalii indepartate nu am putut vedea diferente. Dar cu cat detaliile erau mai apropiate (sub 100m) imaginea Zeiss-ului devenea mai bine definita si contrastanta; Astfel cand am parasit strada si am intrat in interior, acest avantaj al Zeiss-ului a devenit si mai evident; Imaginea Zeiss-ului are un contrast si o claritate pe centru care, daca ar fi sa le cuantific, sunt proportionale poate cu diferenta de pret dintre cele doua binocluri (1600ron Nikon-5000ron Zeiss); Deabia aici am simtit "puterea" binoclurilor de top :) Daca este ceva care sa ma fi pus pe ganduri ca sa dau atatia bani pe acest binoclu, acel ceva este aceasta "putere magica" in claritate; (avantaj Zeiss); Dar "puterea" s-a dezlantuit doar in apropierea centrului imaginii . Iar lucrul care cred ca ma opreste sa-l cumpar este ca "magia" tine din pacate doar aprox. 20% din fov. Nu vreau sa reiasa ca Zeiss-ul nu ar avea claritate pana la aprox 85% distanta de centru; dimpotriva; Dar "magia" claritatii Zeiss-ului de pe centru se pierde brusc in imediata apropiere a centrului (cam 20% de centru). Adica delimitarea de la claritatea "magica" din centru catre claritatea foarte buna (care se extinde de la aprox 20% pana la aprox 85% de centru) se face mai brusc la Zeiss. Poate asta mi-a creat si impresia de imagine mai "nervoasa" a Zeiss-ului. Nikonul chiar daca are o claritate mai mica in comparatie cu Zeiss-ul, (atat in centru cat si pe margine) are parca in schimb o tranzitie de la claritatea din centru catre cea din extremitate mai fina decat la Zeiss, creand impresia de imagine mai "linistita" (un mic avantaj Nikon) NOAPTEA LA STELE: Aici trebuie sa spun ca nu am avut un timp indelungat de comparatie la dispozitie. Am observat ca toate marile si micile diferente dintre cele doua binocluri din timpul zilei au cam disparut; Am vazut aceleasi stele cu vedere indirecta prin amandoua binoclurile. Amandoua binoclurile mi-au aratat in centru stele punctiforme; Iar pe margine s-au comportat relativ asemanator (mult mai mici diferente decat cele din timpul zilei); (egalitate) CONCLUZII Punand cap la cap aceste avantaje si dezavantaje se observa ca Zeiss-ul, are un plus mare de contrast si claritate; Asa mare diferenta, sincer ma asteptam sa fie doar pe margine nu si in centrul imaginii. Chiar daca nu imi prea vine sa fac abstractie de acest contrast si rezolutie odata ce le-am vazut :) (detaliile din centrul imaginii, clare si contrastante si acum le am in minte :) )... dar facand totusi abstractie de acestea, Nikon-ul s-a comportat totusi similar cu Zeiss-ul la celelalte capitole. La unele, e adevarat mai putin importante, stand chiar mai bine; Rezulta ca Nikon Monarch 5 ED este un binoclu din clasa medie de pret cu un raport calitate pret excelent. In schimb Zeiss Conquest HD este un binoclu de top, din aceeasi categorie cu Leica Trinovid, Nikon Monarch HG, Swarovki slc (modelul vechi). Dar exista un pluton si mai detemut: Zeiss Victory SF, Nikon EDG, Swarovski Swarovision; Am inteles ca acestea au aceeasi calitate excelenta pe centru cu a Conquestului HD dar extinsa pana la 100% din campul vizual!!! :shock: ----------------------------------- Daniel Simion 18 Ian 2018 22:08 ----------------------------------- Am citit review-ul lui Tudor despre Lacerta Elite 10x56 si as dori sa adaug ceva. Eye relief-ul acestui binoclu este foarte mare, prea mare din punctul meu de vedere. Observ ca acel colorit in galben al imaginii si aberatiile cromatice relativ mari apar doar atunci cand eyeshield-urile sunt ridicate la maxim si lipite de zona de langa ochi, adica observand normal. Atunci cand indepartez binoclul de la ochi si mentin eyeshield-urile proptite de arcada, deci la o distanta mai mare decat cea normala, virarea in galben a imaginii dispare si la fel si o parte din aberatiile cromatice. In pozitia normala de privit prin acest binoclu partea exteriora a capului vizual este putin umbrita, dar acest aspect dispare privid de la o distanta putin mai mare. Nu am intalnit la niciun binoclu acesta situatie. Nu este nimic grav, din punctul meu de vedere. ----------------------------------- tudor 22 Ian 2018 19:07 ----------------------------------- Bresser Montana 10,5x45 vs Nikon Monarch 5 10x42 Binoclul Bresser Montana este al lui Dbird, caruia ii multumesc cu ocazia asta inca odata ca faciliteaza astfel de comparatii. Fiind un binoclu scump (1000e) cred ca cei de la Bresser au pus in el tot ce au ei mai bun la ora actuala. Aici este review-ul binoclului facut de Dbird http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=174306#174306 Constructie si finisaje Prima observatie este ca Montana este mai greu si mai lung decat Monarchul. Linia constructiva a tuburilor, putin alungita a Besserului, aduce aminte putin de cea a Lacertei 10x42. Monarchul in schimb are o linie de design mai "indesata" si compacta, fiind un binoclu surprinzator de mic pentru clasa 10x42. Aspectul "bondoc" al Monarchului e dat si de armura cauciucata foarte groasa. Astfel diametrul exterior cu tot cu finisaj al tuburilor obiectivelor are aproape acelasi diametru exterior cu cel al Bresserului, chiar daca acesta are sticla putin mai mare (45mmvs 42mm). Diametrul de 45mm si puterea de 10,5x a Breseerului sunt putin atipice, dar eu cred ca se poate asimila clasei 10x42 de binocluri. Calitatea finisajelor este buna in amandoua binoclurile, dar eu prefer textura si finisarea "camasii" Monarchului. Designul Bresserului este mai minimalist, iar designul Nikonului este mai elaborat, liniile curbe conferandu-i in acelasi timp un aspect retro si unul modern. Focusul este asemanator in acuratetea reglajului in amandoua instrumentele, singura diferenta fiind ca cel de la Bresser se misca un pic mai greu (poate ca inca nu este "rodat"). Amandoua binoclurile au doua diafragme de camp (una mai mare in fata si una mai mica inainte de prisme). Interiorul inegrit al tuburilor prezinta in amandoua binoclurile cam acelasi procent de reflexii, dar parca la Montana reflexiile sunt un pic mai accentuate ( de exemplu pe diafragma de camp din fata ). Reflexiile de pe langa pupila de iesire sunt asemanatoare dar iarasi parca un pic mai conturate la Montana. La Bresser constructia aparatorilor ocularelor este foarte buna, cu un reglaj click de calitate, foarte placut de folosit. Dar cel mai mult imi plac straturile antireflex de pe obiectivele si ocularele Bresserului, care par de foarte buna calitate, cel putin judecand dupa culoarea verde oliv si mov. Verdele oliv de pe prima lentila este foarte asemanator cu cel de la Leica Ultravid HD https://www.allbinos.com/302-binoculars_review-Leica_Ultravid_HD-Plus_10x42.html Iar prismele in amandoua binoclurile au stratul antireflex de culoare verde Redarea imaginii Distanta de privit la ocular cu ochelari este confortabila la amandoua binoclurile, insa Nikonul te lasa sa te departezi un pic mai mult. Un atu al acestor doua instrumente este contrastul foarte ridicat. Rezolutia este si ea buna si asemanatoare pe centru (dar in teste Montana sta un pic mai bine, rezolvand aceleasi linii de 0,011mm ca si Monarchul dar intr-un mod mai clar). Insa avantajul vizibil al Bresserului este ca spre margine rezolutia se extinde mai mult decat la Nikon, avand si un camp mai mare de 6,2 grade vs 5,5 grade. Distorsiunea campului pe margini este mica si foarte asemanatoare in amandoaua binoclurile, la fel si aberatiile cromatice sunt prezente in aceasi proportie acceptabila. In conditii de "stres" ( adica in intuneric cu sursa de lumina puternica in cadru) amandoua binoclurile s-au comportat relativ asemanator cu precizarea ca reflexiile rezultate erau un pic mai evidente la Montana. Tot in conditii "de stres" acesta din urma este un pic mai pretentios decat Monarchul si la lumina parazita din spate (aceeasi problema semnalata de mine la Zeiss Conquest HD in postare precedenta) Culorile in amandoua instrumentele sunt foarte "proaspete", dar sunt redate diferit. Astfel Monarchul are "balansul de alb" mai neutru, iar Bresserul reda o imagine mai rece cu o tenta verde. Poate si datorita acestei tente verzi, luminozitatea Bresserului pe timp de zi pare un pic mai mica. Diferenta de nuanta si luminozitate s-a observat cel mai bine cand am privit pe timp de zi niste crengi de copaci pe fundalul de zapada alba. Dar la o rapida inspectie, pe timp de noapte la stele, printre "sparturi" de nori, nu am vazut diferente in luminozitate... Referitor la raportul calitate pret parerea mea personala este ca Bressser Montana este un binoclu foarte performant, dar cu 1000 euro as cumpara binocluri totusi mai bune si cu traditie de renume gen: Nikon Monarch HG 10x42, Leica Trinovid 10x42 sau Zeiss Conquest HD 10x42. ----------------------------------- Dbird 23 Ian 2018 09:03 ----------------------------------- Nu pot sa ma abtin si in afara de multumirile noatre vis a vis de aceste studii comparative, trebuie sa recunosc frumoasa grafica de prezentare ce dovedeste clar in spatele apratului de fotografiat un suflet de artist. Un artist inclusiv in arta "clasica" a desenului astro-observational, o mare pasiune impartasita fara retineri cu noi. Si pentru asta multumim, inca o data, Tudor! Am discutat cu colegul nostru inainte de aceste reviewuri, ambii fiind putin indecisi daca merita sau nu sa prezentam binocluri scumpe. Conform principiului ca un binoclu scump este fara doar si poate un binoclu bun si nu mai are nevoie de prezentari, dar poate indirect induce cititorilor o senzatie de insatisfactie fata de modele mai iefitne, accesibile sau care sunt deja in posesie. Totusi am hotarat sa mergem mai departe deoarece, in mod placut, in utimile perioade piata second hand din romania ofera posibilitatea achizitionarii unor astfel de binocluri la preturi in unele cazuri mai mici decat jumatate din pretul de magazin. Iar mai tinerii nostrii colegi aflati la inceput de drum trebuie sa le amintesc inca o data una din ideiile achizitiei primului binoclu. Nu cumparati din prima un binoclu extrem de scump, incepeti cu unul decent la un pret accesibil, lamuriti-va ca este o pasiune si abia dupa aceasta faza, daca mai este cazul cheltuiti mai mult. Pot garanta in special in astro si nu numai (eventual Tudor confirma sau nu) ca, din punctul meu de vedere, tot ce se vede cu, de exemplu, acest Montana 10,5x45 se poate vedea si cu un Lacerta Explorer 10x50 al carui pret este undeva pe langa 410 lei. ----------------------------------- tudor 23 Ian 2018 12:39 ----------------------------------- Dbird, Multumesc! Pozele sunt si rezultatul unui obiectiv proaspat achizitionat pe care l-ai vazut deja:) Chiar stateam in cumpana sa imi cumpar un binoclu de top (zeiss conquest hd 10X42), dar am ales obiectivul asta pentru ca fotografia pe langa pasiune este si o sursa de castig a mea si il voi folosi mai des decat binoclul. Si unde mai pui ca Monarch-ul meu e relativ comparabil cu Zeiss Conquest Hd (off si acum tin minte claritatea magica de pe centru a Zeissului... dar fac un pic ca vulpea cand nu ajunge la struguri) Si da, cu Lacerta 10X50 eu vad acelasi lucru pe cer ca si cu Montana. Dar asta odata pentru ca Lacerta este un binoclu mai mult decat decent, dar si poate ca nici eu nu sunt mai mult decat un amator in observatii astronomice :) (ce ar fi vazut Messier prin binoclurile noastre!!!??). Poate ca un astronom cu experienta veche si bogata va "stoarce" dintr-un binoclu mult mai mult decat mine. Adica daca un astronom experimentat va vedea mai multe obiecte ceresti cu un binoclu decent, decat fata de mine cu un binoclu de top, imaginati-va ce va vedea acel astronom experimentat cu binoclul de top. Deci cand vine vorba de observatii cu binoclul o veriga importanta este chiar observatorul insusi :) Exact cum a spus si Dbird, un incepator nu trebuie sa "sara" direct la binoclurile foarte scumpe pentru ca s-ar putea sa fie dezamagit de faptul ca nu vede mai bine fata de unele ieftine. E ca si cum ai conduce un Ferrari numai pe drum de tara... Parerea mea este ca planificarea unuei achizitii tine de rata de folosire a instrumentului. Cu cat folosesti mai intensiv un instrument (aproape in fiecare zi) merita sa investesti in el cat mai mult pentru ca vei fi si mai exigent si vei cere de la instrument din ce in ce mai mult. Binoclurile sunt exact ca sistemele audio: unii sunt multumiti doar cu fidelitate maxima altii sunt multumiti si cu boxele din monitor. Ce pentru unii este acelasi lucru "ca tot muzica este", pentru un ascultaor fin si experimentat este diferenta enorma. Daca insa il folosesti ocazional spre mult (sa zicem minim de trei ori pe luna) trebuie sa cumperi un binoclu clasa medie de pret; Iar daca il folosesti rar (gen maxim de 6 ori pe an) poti cumpara un binoclu mai ieftin. Dar sa nu se inteleaga ca nu trebuie incurajata cumpararea "din prima" a unui binoclu de calitate. Este vorba si de sanatatea ochilor nostri si nu trebuie sa ne zgarcim. Chiar daca ne situam in categoria de folosinta "rara" adica palierul mic de pret, tot trebuie cautat binoclul cel mai onorabil optic dar mai ales mecanic. Se vorbeste foarte mult pe net ca si cum binoclul ar fi doar un instrument optic (da, stiu ca asta chiar este :) ) Dar sa nu uitam ca el este si mecanica...El este optica si mecanica. La un binoclu este cel putin la fel de importanta calitatea constructiei si a mecanicii ca si a opticii. Pentru ca de mecanica tine in timp pastrarea colimarii, durabilitatea si nu in ultimul rand placerea si usurinta utilizarii. Decat un binoclu cu o optica ireprosabila dar cu o constructie proasta (asa ceva nu cred ca exista, ca nu ar pune nimeni icre de Manciuria in farfurii de unica folosinta. Dar sa facem totusi un exercitiu extrem de imaginatie pentru a arata importanta mecanicii)... mai bine un binoclu decent optic dar cu o mecanica perfecta (mai degraba exista varianta asta in realitate). De primul te bucuri cateva zile sau luni apoi: se decolimeaza la prima apasare pe oculare, rotita focusului are mici miscari in gol, pe frig intepeneste focusul, cauciucurile ocularelor nu mai stau cum le-ai pus, balamaua puntii dintre tuburile ocularelor se slabeste si nu mai mentine distanta interpupilara corect, sau si mai grav are doar un mic joc in balamaua puntii dintre tuburile ocularelor care produce o mare decolimare etc etc; Iar de al doilea instrument, chiar daca nu e perfect optic, te bucuri o viata de el ca il poti folosi pe orice vreme si oricand cu confort si placere, fara sa iti faca probleme, ramanand la fel de colimat cum a iesit din fabrica pentru ca are o mecanica buna. Se stie ca problemele optice la sistemul porro sunt mai usor rezolvate decat la sistemul roof. In schimb, ca un pret platit, cred ca proiectantii se confrunta cu mult mai multe problemele mecanice in sistemele porro decat in cele roof. Dar asta nu inseamna ca nu exista porro slabe optic si roof-uri slabe mecanic. Deci orice binoclu trebuie "cantarit" atat din punct de vedere optic cat si mecanic. Mecanica ajuta optica dar optica nu ajuta mecanica! :wink: Scuzati, dar m-a luat valul gandurilor si am scris cam mult :) ----------------------------------- Dbird 23 Ian 2018 20:02 ----------------------------------- Rusii au extraordinar de multe icre de Manciuria, asa ca le cam puneau in farfurii de unica folosinta :) ! ----------------------------------- tudor 01 Mar 2018 14:56 ----------------------------------- Meade Wilderness 8x42 vs Nikon Prostaff 7 10x42 vs Nikon Monarch 5 ed 10x42 Pentru a nu se crea confuzie, vreau sa precizez ca Nikon Prostaff 7 10x42 este varianta mai veche a Nikonului Prostaff 7s 10x42 Aberatiile cromatice sunt cele mai prezente la Nikon Prostaff 7 iar Meade-ul este similar Monarch-ului, adica aberatii cromatice moderate doar pe margine Cand vine vorba de distorsiunea imaginii Monarch-ul sta cel mai bine, urmat de Prostaff 7 si pe ultimul loc Meade-ul Redarea albului este naturala la cele doua Nikonuri, iar Meade-ul parca are o usoara tenta verzuie Reflexiile parazite (privind noaptea in sursa de lumina a unui stalp de iluminat stradal) sunt foarte palide si mici doar pe margine la Nikonuri. Dar la Meade sunt reflexii foarte puternice, chiar si cand sursa de lumina este in afara cadrului vizual. Rezolutia pe centru a Praostaff-ului este similara cu a Monarch-ului (doar in testele cu liniile de rezolutie este usor mai buna decat a Monarch-ului). Iar Meade-ul sta cel mai prost dintre cele trei, dar esta si de la diferenta de magnificatie, pentru ca eu testez instrumentele de la aceeasi distanta fata de tinta. Rezolutia pe margine este cea mai buna la Monarch 5, iar in mod surprinzator pe locul 2 este Meade-ul. La stele prin cele doua Nikonuri am vazut aceleasi stele. Cu Meade-ul vedeam cu greu cu vedere indirecta stelele vazute cu vedere directa cu Nikonurile. Diferenta dinte Nikonuri apare pe margine unde Prostaff-ul avea stelele pe margine alungite (cam de la 50% din FOV) iar Monarch-ul si Meade-ul prezentau stelele mai punctiforme. In plus am avut impresia ca Prostaff 7 sufera si de o usoara vignietare pe margini. Cand vine vorba de campul vizual Meade-ul 8x42 are 5,6 grade, de fapt 5,5 grade masurate, la fel ca Monarch-ul 10x42. Aici Meade-ul are un rezultat extrem de prost fiind vorba de un binoclu 8x. Prostaff-ul 10x42 are 6 grade. Distanta de privit la ocular este una foarte comoda la Monarch si Meade (18,4mm respectiv aprox.18mm), iar Prostaff-ul are un eye relief de 15,4mm, dar se poate folosi la limita si cu ochelari. Cand vine vorba de constructie si calitatea finisajelor Nikonurile pe departe sunt dintr-o clasa superioara, Meade-ul avand un finisaj din cauciuc alunecos si un aspect ieftin al finisajelor. De fapt Meade-ul este un binoclu ieftin care are multe scapari, dar totusi la unele caracteristici se comporta foarte bine, cum ar fi la: aberatii cromatice, rezolutie pe margine si un eye relief confortabil. Prostaff-ul are si el cateva scapari cum ar fi calitatea imaginii pe margine si lungimea putin peste media unui binoclu 10x42 dar in rest este un binoclu excelent. ----------------------------------- tudor 20 Apr 2018 09:01 ----------------------------------- Pentru ca ma batea gandul sa cumpar un Nikon Monarch 7 si pentru ca aveam o mica banuiala, din testele din mana de data trecuta, ca Monarch-ul 7 poate avea un usor avantaj la testele de rezolutie pe hartie, am avut inca odata ocazia sa compar Monarch 5 cu Monarch 7 varianta 10X42. De data asta, am folosit foaia de testat rezolutia cu binoclurile pe trepied. Banuiala mea s-a infirmat! Cele doua binocluri s-au comportat similar, rezolvand aceleasi linii de rezolutie. In schimb, acum am observat foarte clar o diferenta de redare a culorilor a celor doua binocluri ce initial imi scapase. Spre surprinderea mea Monarch-ul 7 are o tenta galbuie evidenta in comparatie cu 5-ul. Albul Monarch 5-ului este mult mai imaculat astfel parand mai luminos. Tot datorita acestei diferente de transmisie a culorilor cred ca se explica si impresia mea initiala ca Monarch 5 are un contrast usor mai bun. Monarch 5-ul este unul dintre binoclurile cu redarea culorilor cea mai buna din toate binoclurile testate de mine. Cand vine vorba de constructie si ergonomie, trebuie sa recunosc ca Monarch 7 sta mai bine la aceste capitole, chiar daca este cu doar 0,5 cm mai scurt si putin mai greu. Si finisajul exterior este mai catifelat si mai placut la atingere. Mai amintesc doar de campul vizual al Monarch 7-lui, foarte mare pentru un 10x, camp vizual ce iti face placere de privit prin el. Puse una peste alta, deocamdata ma abtin sa fac trecera catre Monarch 7 pentru ca nu ar fi una spectaculoasa... Cu ocazia asta, multumesc domnului Dbird, ca ma mai temperat, nu pentru prima oara, in aplombul meu de a achizitiona binocluri :) ----------------------------------- Dbird 20 Apr 2018 11:47 ----------------------------------- Am in pregatire un review pentru un binoclu pe care l-am testat vreo 2 zile, ocazie deosebita favorizata de prietenul meu V.M. care a avut curajul sa imi imprumute binoclul in cauza (multumiri!). Estew vorba de un Delta Chase 12x50 ED. Foarte interesant mai ales prin prisma existentei versiunii Delta Chase 10x50 ED - locul 8 in topul Allbinos si a unei scaderi subtantiale a pretului survenita acum circa 2 saptamani. Scaderea a survenit se pare din cauza incercarilor de a scapa de stocuri pentru cei ce inca le mai au la vanzare , deorece in 1-2 luni urmeaza sa apara un nou binoclu Binoclu Delta TITANIUM HD 10x42 ED (si posibil restul gamei) intr-o structura imbunatatita atat optic cat si mecanic (inca nu sunt diponibilie preturi pentru acest model). Ceea ce doream sa iti spun ar fi sa incerci daca se poate compararea lui Nikon 5 al tau cu Delta Chase 10x50 ED. Atentie, nu cu Delta Chase 10x42 ED ! E posibil sa ai o surpriza destul de placuta, dar bineteles trebuie verificat efectiv. ----------------------------------- tudor 22 Apr 2018 07:55 ----------------------------------- Ar fi interesanta comparatia, dar binoclurile Delta Chase nu am cum sa le testez pentru ca nu prea au piata de desfacere la noi; Eu nu stiu un loc unde sa fie pe stoc, se pot comanda doar pe net. ----------------------------------- tudor 03 Mai 2018 12:13 ----------------------------------- Swarovski Habicht 8x30w si Zeiss Dialyt T* 8x56 M-am gandit sa nu scap ocazia de a scrie cateva impresii despre aceste binocluri, chiar daca le-am avut in mana pentru foarte putin timp pe timp de zi. Stiu, chiar daca sunt pupile de iesire si puteri diferite le-am comparat cu Nikon Monarch 5 10x42, pentru ca acest Nikon a devenit un fel de etalon al meu in a estima alte binocluri. Swarovski Habicht 8x30w de cum am pus mana pe el m-a impresionat calitatea de top si robustetea lui. Este un binoclu porro fabricat in 2017 care se fabrica cam din anii 60 pana in ziua de azi. Normal ca au fost aduse imbunatatiri cu fiecare generatie. Ultima generatie care se fabrica si astazi notata "W", aduce binoclul porro la standardele moderne din punct de vedere optic si mecanic. Este un binoclu cu design de Zeiss clasic porro 8x30, juri ca este din anii 70, foarte mic si compact rezistent la apa si umplut cu nitrogen!!! Pare un batran clasic pe exterior, dar are o optica tanara foarte performanta. Unii au estimat ca are o transmisie a luminii foarte mare de 96% !!!! Este extrem de sharp cu un contrast extraordinar. Chiar daca este un 8x, a putut sa imi arate pe timp de zi aproximativ aceleasi detalii vazute cu Monarch 5 10x42. Poate datorita contrastului ridicat al Zwarovski-ului, Nikonul mi s-a parut ca are detaliile mai putin contrastante chiar daca la distante mari arata putin mai multa informatie fiind un 10X. Zeiss-ul Dialyt 8x56 avea si el un contrast si rezolutie buna, asemanatoare cu ale Nikonului dar totusi rezolutia la prima vedere era cea mai slaba dintre cele trei. Culorile prin Dialyt aveau o tenta destul de puternic galbuie dar linistitoare. Zwarowski in comparatie cu Nikon avea o usoara tenta rece (albastra). Marele minus al Zwarovski-ului este distanta de privit la oculare de doar 12mm, insuficienta pentru purtatorii de ochelari. Zeissul avea o distanta de privit buna de privit cu ochelari. Deasemenea Zeiss-ul este un binoclu roof mare, avand lungimea aprox 25cm si greutatea 1kg. Cu Soarele in fata/sus se observau in Swarovski doua "semilune" gri incetosate in partea de jos a ocularelor, aceste reflexii fiind absente la Monarch 5. Aberatiile cromatice foarte asemanatoare cu ale Monarch-ului adica in centru absente si spre margine medii parca un pic mai estompate la Swarovski. Focusul la Swarovski merge in limitele normale, un pic mai greu datorita garniturilor de etanseizare, dar e ok. Zeiss Dialyt T* 8x56 este un binoclu roof voluminos cu un design militar, dar care are imagini luminoase si placute, precizez ca acest binoclu nu prea l-am folosit pentru ca atentia mi-a fost indreptata mai mult spre Habicht. Swarovski Habicht 8x30w este o bijuterie cu un finisaj de top si rezolutie exemplara dar pacat ca are un eye relieful de 12mm si relfelxiile puterice in anumite unghiuri fata de Soare. ----------------------------------- tudor 11 Mai 2018 13:05 ----------------------------------- Pentax sp 10x50 wp vs Nikon monarch 5 Partea constructiva Binoclul are o constructie robusta cu sistemul de glisare al ocularelor fiecare in parte fara "puntea" de focus dintre dintre cel doua oculare. Acest lucru faciliteaza o izolare ma buna la apa si o mentinere a focusului chiar si la apasarea pe oculare. Ergonomia este excelenta, binoclul fiind foarte bine echilibrat in maini. Cupele de cauciuc ale ocularelor au 2 click-uri de extindere foarte fine si placute la accesare. Distanta de privit la ocular este foarte buna, ca am putut vedea cu ochelari tot FOV-ul chiar si cu cupa extinsa o pozitie. Imi place reglarea drioptriei care se face cu binoclul la ochi foarte usor datorita parghiei de reglare. Micile detalii de finisare par putin cam ieftine (plastic nefinisat frumos) dar cauciucul exterior de protectie are o priza in maini buna. Inelul de focus se misca un pic cam greut pt gustul meu, dar are optinunea de blocare care cred ca este foarte utila la observatiile astro. Partea optica Aberatiile cromatice sunt asemanatoare cu cele ale Nikonului Monarch 5, dar daca nu esti cu ochii perfect pe axul ocularelor apar aberatii cromatice chiar si pe centrul imaginii. Distorsiunea campului este un pic mai prezenta la Pentax. Contrastul este vizibil mai slab decat al Nikonului care are un contrast mai agresiv. Acest contrast facand culorile si contururile sa iasa mai bine in evidenta la Nikon. Cu toate acestea claritatea chiar daca asemanatoare, la nivel de detalii pe centru pare sa fie o idee mai buna la Pentax. Iar claritatea pe margine asemanatoare in amandoua binoclurile cu un usor avantaj la Nikon. Asta poate fi destul de suparator pentru ca te asteptai ca Pentaxul cu campul vizual mic de doar 5 grade sa se comporte mai bine. Plus ca, fratele lui mai mare Pentax 12x50 SP WP se comporta excelent pe margini. Redarea albului este asemanatoare dar se observa o nuanta un pic mai calda la Pentax. Aceast strop de nuanta calda la Pentax imi creaza impresia ca este mai putin luminos decat Nikonul, dar cred ca este doar o impresie. In contralumina la Pentax sunt prezente cateva reflexii si oglindiri din afara campului vizual, asemanatoare cu cele ale Lacertei 10X50. La Nikon nu sunt oglindiri ci un mic flare palid intr-o parte a imaginii. La Pentax sunt mai multe reflexii in jurul pupilei de iesire decat la Nikon. La astro nu am apucat sa le compar dar cred ca diferentele vor fi minime. In schimb fratele lui mai mare Pentax 12x50, dupa cum am aratat si intr-o prezentare anterioara, am vazut ca se comporta la stele excelent. ----------------------------------- tudor 20 Mai 2018 22:59 ----------------------------------- Opticron Oasis-C ED WP PC 10X42 vs Zeiss Conquest HD 10x42 vs Nikon Monarch 5 ED 10x42 In ciuda simplitatii designului, Opticron Oasis Ed are stil. Imi place volumul compact care poate fi comparat chiar cu volumul unor binocluri 10x30. Deci la constructie are toata admiratia mea. Singurul cusur este legat de reglajul de focus care are o miscare in gol cam maricica in momentul reglajului fin. Mai este si distanta de privit la ocular cam mica pentru purtatorii de ochelari (nu pot vedea marginea campului vizual cu ochelarii la ochi). Acest lucru este pretul platit pentru a pastra binoclul cat mai compact si mic. Are un strat antireflex de culoare interesanta indigo cu putin verde pe obiective, verde galbui pe oculare si verde pe prisme. Sa vedem insa ce optica ascunde in interior. Rezolutia pe centru este una excelenta, rezolvand linii mai fine decat Monarch 5 (0,009 vs 0,011). Din cauza asta pe timp de zi are un fel de tridimensionalitate a detaliilor fine un pic mai accentuata decat Monarch 5. Dar nu poate sa egaleze rezolutia fantastica a Zeiss-ului (0,007). Claritatea pe margine se extinde asemanator ca la Monarch 5 in jur de 70% dar avantajul Opticronului este ca are cu 1grad mai mare la FOV-ul decat Nikonul. Contrastul Opticron-ului este asemanator cu al Nikon-ului, dar mai mic decat al Zeiss-ului. Distorsiunea de camp este una foarte mare la Opticron, suficienta sa "strambe" verticalele si orizontalele inca de la 50% de centru. Nikonul aproape ca nu are distorsiune, iar Zeiss-ul nu are deloc. Redarea culorii alb este deficitara in comparatie cu Zeiss dar mai ales cu Nikon. In comparatie cu acestea Opticronul are o evidenta tenta galbui/verzuie. Urmeaza Zeiss-ul care are o palida tenta verzui/albastruie. Iar Nikonul sta cel mai bine dintre cela trei, avand albul perfect imaculat! Aberatiile cromatice sunt foarte asemanatoare in cele trei binocluri, absente pe centru si medii spre margini . Dar parca foarte pe margini un pic mai evidente la Nikon. La rezistenta contralumina nopatea cu felinar in afara cadrului dar foarte aproape de cadru, Opticronul si Nikonul s-au comportat foarte bine, avand amandoua un mic val gri deabia vizibil, dar intr-un anumit unchi Opticronul avea in plus si o reflexie in cadru. Zeiss-ul in schimb s-a comportat exemplar. Luminozitatea, comparativ cu celelalte, pare ca e mai mica doar pe timp de zi la Opticron, dar asta poate datorita tentei galbui/verzui. Zeiss-ul are luminozitatea cea mai mare dintre cele trei, iar Nikonul este surprinzator de aproape de acesta. Insa noaptea, pe terestru, diferentele dispar, dar Zeiss-ul parca totusi continua sa arate ceva in plus. La astro Zeiss-ul se descurca cel mai bine dand o imagine fantastica, cu stele clare si punctiforme pana foarte aproape de margini. La Nikon si Opticron doar pe margini coma "distruge" putin spectacolul imaginii, dar in rest au si ele stele punctiforme. Am observat in schimb, la Zeiss si Nikon un fel de stralucire subtila a stelelor, ca un fel de contrast sau nu stiu cum sa-l definesc. Poate e datorat si faptului ca Opticron are o transmisie mai mica pe culoarea albastra. Dar toate trei instrumentele au aratat imagini placute si cu acelas numar de stele. Conclzuzii Pe Opticron il desparte de Zeiss Conquest doar rezolutia mai slaba pe margini, luminozitatea un pic mai slaba, culoarea mai galbuie, distorsiunea de camp cam mare si eye relief-ul mic. In schimb Opticron se situeaza foarte bine in aceeasi categorie cu Monarch 5, acestea doua avand fiecare in parte puncte tari si puncte slabe care se anihileaza reciproc, fiind similare cand vine vorba de performanta generala. Rezolutia foarte buna pe centru, contrastul bun, aberatiile cromatice destul de bine gestionate si corpul mic si compact, fac din Opticron un binoclu ideal pentru natura si astro, putand fi carat chiar intr-un buzunar (mai mare). Pot spune ca sunt putin invidios pe Dbird datorita acestui mic binoclu, caruia ii multumesc ca mi l-a imprumutat pentru teste:) ----------------------------------- tudor 26 Mai 2018 22:14 ----------------------------------- Monarch7 8X30 vs Monarch 5 10x42 Monarch7 8X30 este un binoclu asemanator ca marime chiar cu unul de 25mm. Poti spune ca este un binoclu mic cu adevarat. Are un camp de 8,3 grade si un aye relief utilizabil cu ochelari, dar parca un pic la limita. Greutatea este undeva la 435g. Stratul antireflex este verde pe prisma, albastrui/mov pe obiective si purpuriu/mov pe oculare. Aceste straturi asigura o luminozitate buna pentru un 30mm dar totusi acest binoclu este vizibil mai intunecat pe timp de zi (si cred ca si pe timp de noapte) decat Monarch 5 10x42. Rezoluita pe margini nu este foarte extinsa, la fel ca la Monarch 5 undeva pe la aprox 70% din FOV. Aberatiile cromatice si contrastul, sunt similare cu ale Monarch 5-ului; La testul contra lumina, privind la crengile unui copac (cu soarele in fata si in afara cadrului mai sus) amandoi monarch-ii au arata o usoara semiluna cu contrast mai scazut in partea opusa soarelui (in partea de jos a marginii cadrului). Cand puneam mana pe post de parasolar aceasta reflexie disparea. In acelaeasi conditii amandoi monarhii sunt intrecuti de Zeiss, care este imun la astfel de reflexii. Redarea culorii alb este foarte asemanatoare cu a Monarch-ului 5 dar parca cu o nuanta un pic mai calda. Distorsiune campului este un pic mai accentuata la Monarch 7. La stele nu le-am comparat, dar avand in vedere diferenta de putere si diametru, si transmisia luminii foarte buna a Monarch-ului 5, presupun ca acesta din urma va arata mai multe stele. Monarch 5 10x42 mi s-a parut mai luminos chiar si decat omologul sau mai scump Monarch 7 10x42. Dar sa revenim la Monarch 7 8x30 care are o ergonomie foarte buna, asta in ciuda faptului ca e foarte mic. Finisajele sunt de calitate, avand o armura cauciucata placuta la atingere. Imi place foarte mult acest binoclu pentru ca are performanta optica intr-un corp mic. E atat de mic, incat poate fi chiar uitat intr-un buzunar pana la urmatoarea folosire :) ----------------------------------- tudor 12 Iun 2018 08:20 ----------------------------------- Delta Chase ED 12x50 vs Zeiss Conquest HD 10x42 Aceasta comparatie a fost sugerata de Dbird in ideea de a vedea daca magnificatia si diametrul lentilei unui binoclu pot compensa impreuna, prin "forta bruta", calitatea optica a unui binoclu mai mic dar de 3 ori mai scump. Constructie: Delta Chase are un aspect militar modern cu atentie la micile detalii. De exemplu scrisul de pe capace si "balamaua" de prindere a capacelor ocularelor arata grija pentru aceste detalii la fel ca la mai scumpul Zeiss. Sigur, ergonomia are putin de suferit din cauza greutatii si apropierii dintre tuburile obiectivelor, dar pentru un roof 12x50 sta destul de bine in mana. Focusul are o rotatie lunga de aproximativ 820grade vs Zeiss 380grade. Deci Delta nu este recomandat pentru natura unde iti trebuie deobicei rapiditate in focus! Dar rotita focusului se misca placut si foarte precis. Spre deosebire de Zeiss, reglarea drioptriei se face printr-un buton gen "comutator" in trepte foarte fine, care se afla imediat langa rotita focusului. Eye relieful este unul mult mai mic decat cel din specificatii (17mm), estimat de mine undeva la 15mm. Mai trebuia inca putin ca sa vad marginea campului vizual!!! Deci Delta Chase 12x50 nu este un instrument recomandat purtatorilor de ochelari, sau trebuie probat inainte. Zeiss-ul are un eyerelief de 18mm facandu-l perfect pentru orice purtatori de ochelari. Optica: Lentilele ED la Delta isi fac din plin treaba, acest binoclu aratandu-mi cele mai putine aberatii cromatice dintre toate binoclurile testate de mine. Chiar putin mai estompate pe margini si decat la Zeiss Conquest!! Si Rezolutia acestui binoclu este foarte buna, egalandu-o pe cea a Zeissului! Testate pe separarea de linii, amandoua instrumentele au rezolvat aceleasi linii fine. "Forta bruta" a egalat rezolutia mai micului Zeiss :) Fiind vorba de un 12x cu diametru de 50mm versus 10x cu diametru 42mm, pot spune ca egalitatea este in favoarea instrumentului mai mic (Zeiss), unde performanta este uimitoare! Rezolutia se extinde pe margine destul de mult si la Delta Chase. O estimez undeva intre cea a Nikonului Monarch (70%) si a Bresserului Montana(80%), dar nu mai buna ca a Zeissului Conquest(90%). Cand vine vorba de contrastul imaginii acest binoclu mai are de "lucrat". Nu este in liga cu Nikon Monarch 5 ED, Bresser Montana sau Opticron Oasis ED, deci cu Zeiss Conquest nici nu mai intra in discutie. Nici transmisia luminii nu straluceste in comparatie cu aceste binocluri, poate datorita stratului argintat de pe prisme versus stratul dielectric al acestora din urma. La Delta Chase redarea culorii alb se afla in zona calda a spectrului, iar la Zeiss in zona rece. Distorsiunea de camp este mare la Delta si se face mai prezenta atunci cand misti binoclul "scanand" imaginea. Dar compenseaza printr-un camp vizual de 5,3grade mare pentru un binoclu 12x. La astronomie vad acelasi numar de stele, insa datorita specificatiilor brute ale acestuia (12x50), arata stele la limita vederii periferice parca intr-un mod mai rapid decat Zeiss-ul 10x42, cu care le vad, dar necesita un pic mai multa acomodare vizuala. Si aici "forta bruta" a compensat intr-un fel :) Stelele prezinta coma cam la 30% de magine cu Delta Chase, dar la Zeiss este aproape absenta, coma fiind prezenta doar foarte aproape de margini. La rezistenta contra lumina o sa zabovesc putin mai mult. La Zeiss este simplu: impecabila ! Dar privind prin Delta Chase un felinar stradal cu led, am observat ca acesta produce o reflexie tip raza de lumina, dar doar intr-un singur tub optic !!! Raza luminoasa este subtire si lunga, asemanatoare ca forma cu o lumina de scaner care este dintr-un capat al campului vizual in celalat. Normal ca am inversat tuburile la ochi, dar reflexia era prezenta tot in acelasi tub. Uimit de aceasta nemaiintalnita diferenta intre doaua tuburi optice ale unui binoclu, am facut o inspectie vizuala in interiorul tuburilor. Pe langa prezenta unor particule de praf pe prisme, am observat o alta ciudatenie si mai mare: Prisma din stanga avea un strat antireflex verde, iar cea din dreapta albastru!!!! Nu stiu daca asta sa fie explicatia reflexiei de mai sus, dar asta explica multe despre controlul calitatii acestui binoclu. Concluzii: Puse una peste alta Delta Chase 12x50 ED sta foarte bine la cateva caracteristici optice si mecanice: rezolutie buna pe centru chiar si cu o extindere acceptabila pana pe margini, camp vizual mare pentru un 12x, aberatiile cromatice foarte bine gestionate, design placut cu o mecanica robusta si precisa. Totusi exista si reversul medaliei, pentru ca atunci cand luam in calcul slabiciunile lui, imi vine in minte un Pentax SP WP 12x50 similar ca pret, dar cu o claritate pe margine chiar si mai buna, cu luminozitate mai buna, cu un eye relief mare, cu distorsiunea mai mica spre deloc si fara probleme in contralumina. Dar si acest Pentax plateste toate acestea cu un camp vizual mai mic (4,2 grade) si cu un volum mai mare (porro). ----------------------------------- Dbird 12 Iun 2018 14:32 ----------------------------------- Multumim mult pentru testele deosebit de la obiect si extrem de frumoase si edificatoare. Mie personal mi-a placut mult seria Delta chase ca si proiectare in primul rand dar si ca rezolvare a sistemului optic in acord cu ceea ce eu am denumit "placerea de a privi". Intentia mea, era exact asa cu colegul nostru tudor mentiona mai sus compararea a doua echipamente avand diferente foarte mari de pret dar care prin mici artificii sau cu s-a spus mai sus "forta bruta" sa compenseze calitativ. Goana noastra vesnica dupa binoclul ideal, avand un pret cat mai mic si sa fie cat mai aproape de ceea ce vad VIP-urile momentului. In oarecare masura rezultatul este, as spune relativ multumitor. Desi sincer speram mai mult...dar ... mergem mai departe si precum lupul cel rau intoarcem capul si spunem: "Nu zaietz pagadi!" :D ----------------------------------- tudor 04 Iul 2018 22:31 ----------------------------------- Monarch 5 ED 10x42 vs Zeiss Terra 10X42 ED Monarch 5 ED 10x42 a fost un binoclu etalon pentru mine. Pentru ca l-am instrainat o sa-i duc lipsa! :( Dar inainte de a ma desparti de acest Monarch l-am comparat cu Zeiss Terra 10X42 ED. Aceasta comparatie o aveam in vedere de mult timp asa ca iata rezultatele: Am ramas surprins de diferenta de calitate evidenta dintre cele doua instrumente. Se vede ca Zeiss a facut cu acest binoclu doar o miscare de marketing, cautand o varianta ieftina pe care sa scrie Zeiss, dar optic si mecanic nu se ridica la prestigiul firmei germane. Acest Zeiss fabricat in China are o imagine pe timp de zi vizibil mai intunecoasa decat Nikon Monarch 5 ED. Imaginea prin Nikon este deasemenea mai contrastanta si cu definitie mai buna avand detalii mai stralucitoare. Chiar si la claritatea pe marginea campului vizual, aceasta diferenta in favoarea Nikonului se pastreaza. Redarea culorilor este exacta la Monarch, iar la Terra are o evidenta tenta galbuie. Rotita de focus la Terra are o miscare in gol foarte mare necesitand ceva timp pentru reglarea clarului. Distanta de privit la ocular la Terra este foarte aproape de limita neutilizarii cu ochelari. Aberatiile cromatice sunt relativ identice in cele doua intrumente. Distorsiunea deasemenea asemanatoare, dar parca cu un mic avantaj pentru Terra. Acesta este singurul mic avantaj optic, impreuna cu distanta de focus mai mica (aprox. 1.6m vs 2m). Campul vizual al Zeiss-ului de 6.3gr vs 5.5gr al Nikonului nu prezinta in realitate nici o diferenta clara fiind foarte asemanator. Din punctul meu de vedere acest Zeiss Terra ED este o dezamagire pentru ca ma asteptam sa se prezinte mai onorabil, dar este sub nivelul performantei Nikonului Monarch 5 Ed care este chiar cu aprox. 500ron mai ieftin. ----------------------------------- tudor 03 Sep 2018 15:03 ----------------------------------- Tasco 20x50 Asezandu-ma la masa, pe o terasa la malul marii cu o priveliste splendida spre golful Burgas, am zarit agatat intr-un cui un binoclu. Nu am rezistat si imediat am cerut voie sa ma uit prin el. Dupa platosa de nisip si sarea de mare de pe el, se parea ca tocmai am pus mana pe un binoclu ce a fost "sarutat indelung" de briza marii. Si asta nu era totul ca, saracutul binoclu, dupa ce era clocit bine de soare poate inca de la inceputul sezonului, pe deasupra mai era si o replica jalnica dupa un Tasco... Deci nu era nici vorba de Tasco si nici de un binoclu 20x50, asa cum scria pe el, ci de unul 8X, pentru ca am avut ca etalon un alt binoclu 10x sadea. Starea lui jalnica prevestea si o imagine tot pe masura. Totusi nu era decolimat si am ramas surprins ca inca imaginea prin acest binoclu mai avea ceva "viata", suficienta cat sa privesti pescarusii, barcile si stancile din golf. Dar fireste ca, atat contrastul cat si claritatea aminteau cumva de pictorii impresionisti :) Acesta a fost binoclu cel mai "lovit de soarta" testat de mine... P.S. cam asa se vedea prin el https://ro.wikipedia.org/wiki/Claude_Monet#/media/File:Claude_Monet,_Impression,_soleil_levant,_1872.jpg ----------------------------------- MariusP 03 Sep 2018 15:23 ----------------------------------- Tasco 20x50 Daca-i vorba de unul identic cu al meu, eu am dedus ca-i un 7x50, avand ca etaloane un Carl Zeiss 6x30 si un Lacerta Explorer 8x45. ----------------------------------- valy 03 Sep 2018 15:24 ----------------------------------- .. atat contrastul cat si claritatea aminteau cumva de pictorii impresionisti :) Acesta a fost binoclu cel mai "lovit de soarta" testat de mine... P.S. cam asa se vedea prin el https://ro.wikipedia.org/wiki/Claude_Monet#/media/File:Claude_Monet,_Impression,_soleil_levant,_1872.jpgAi vazut cu cat se vinde o imagine d'aia cu contrast si claritate obscura, nu? :roll: Unii pictori aveau niste tehnici dubioase, parca vad ca si Monet privea printr-un astfel de binoclu si picta ce vedea, iar acum se vinde cu 18mil E bucata.. ----------------------------------- tudor 03 Sep 2018 17:10 ----------------------------------- Daca-i vorba de unul identic cu al meu, eu am dedus ca-i un 7x50, avand ca etaloane un Carl Zeiss 6x30 si un Lacerta Explorer 8x45. Era asemanator dar nu avea scris pe el decat doar "TASCO 20x50". Deci poate alta versiune de replica :) Si asta poate era un 7x defapt cum ai dedus tu, dar nu am avut ca etalon decat doar un binoclu 10x. Unii pictori aveau niste tehnici dubioase, parca vad ca si Monet privea printr-un astfel de binoclu si picta ce vedea, iar acum se vinde cu 18mil E bucata.. Nu m-ar mira :)... pentru ca se stie ca multi pictori inca din renastere se foloseau de camere obscure si sisteme optice pentru unele lucrari. O astfel de ipoteza e prezentata si in documentarul lui Jenison pe care l-am vazut de mult, pe vremea cand inca era "free" pe net. Acum este un documentar faimios care a fost nominalizat Bafta si nu se mai gaseste gratis. In acest documentar se arata cum Jeninson, fara cunostiinte de pictura, dupa ce reface la scara 1:1 o scena dintr-un tablou al celebrului Vermeer, ruseste sa reproduca imaginea scenei cu o maestrie "imposibila" unui om fara cunostiinte de pictura. El s-a ajutat de un ingenios sistem optic. "Inima" sistemului optic este o simpla oglinda inclinata la 45gr. https://www.youtube.com/watch?v=CS_HUWs9c8c ----------------------------------- Dbird 04 Sep 2018 11:06 ----------------------------------- Draga tudor ... mare gresela :lol: :lol: :lol: de maine pe siturile de second cu binocluri vom gasi "Vand binoclu ce a apartinut lui Degas, Monet, ...etc." cu preturi astronomice .... :D :D :D Aprops, pentru iubitorii de arta .. pe Tumblr exista un user "artistmachine42"...care este de fapt o inteligenta artificiala, care preia poze de pe net si le repicteaza in stilul unor pictori clasici postand in acelasi timp si comentarii despre pictura respectiva. Interesant ca si realizare. ----------------------------------- tudor 04 Sep 2018 21:27 ----------------------------------- Canon 8x25 IS Partea optica Sistemul optic constructiv este compus din prisme BAK-4 porro, iar partea obiectivelor este formata din 4 lentile in 3 grupe (printre care un element optic pentru aplatizarea campului). Si partea ocularelor deasemenea e formata din 4 lentile in 3 grupe. Sistemul de stabilizare de imagine are la baza doi giro-senzori actionati prin apasarea unui buton central. Bateria este litiu CR123A ce tine 6 ore, binoclul avand si un led indicator al nivelului baterie. Chiar daca la 8x nu se simtea nevoia, stabilizarea este foarte eficienta facandu-se imediat diferenta cand este pornita. Puteam descifra scrisuri departate pe care fara stabilizare nu le dascifram. Cred ca este foarte utila atunci cand esti intr-o barca, dar atentie, acest binoclu nu e rezistent la apa. Ca o curiozitate de a mea am incercat sa vad daca stabilizarea Canonului 8x25 IS poate egala Zeissul 10X42 nestabilizat... Diferenta de putere si apertura, si poate si calitatea optica a facut posibila descifrarea cuvintelor mai indepartate chiar fara stabilizare doar cu binoclul mai mare. Campul vizual in specificatii este de 6.6 grade. Dar eu l-am estimat prin comparatie cu Zeiss Conquest 10x42 care are tot 6.6gr., ca fiind cam la 6.3/6.4 grade. Putea fi mai mare de 6.3 gr pentru un binoclu 8X. Marginea campului este perfect neagra fara reflexii. Distanta de privit la ocular este in specificatii de 14.5mm dar eu cred ca e mai mare, undeva cel putin la 16mm, pentru ca este una foarte comoda chiar cu ochelari. Un mare plus pt purtatorii de ochelari Distanta minima de focalizare din nou nu coincide cu cea din specificatii, in realitate, din fericire, este mai mica cam 2.5m (in loc de 3.5m). Iarasi un plus pentru studiat natura (flori, fluturi etc) Distorsiunea campului vizual este destul de mica si e prezenta doar putin pe margine (totusi mai mare decat la Nikon Sport Lite 10x25 si doar un pic mai mare decat la Zeiss Conquest 10x42) Aberatiile cromatice sunt foarte bine gestionate fiind medii spre mici doar spre margine. Acesta este unul din binoclurile cu cele mai putine aberatii cromatice din cate am testat (recordul il detine insa Delta Chase ED 12x50) Redarea culorii alb este foarte naturala, parca doar cu o usoara nuanta galbuie in comparatie cu Zeiss Conquest 10x42 care este un pic mai rece In contra lumina s-au vazut pe margine doua reflexii pale, dar nu foarte suparatoare. Rezolutia pe centru chiar fara stabilizare e cel putin la fel de buna ca la Nikon Sport Lite 10x25. Claritatea pe margini este una foarte buna undeva pe la 80% din camp Partea mecanica/constructiva Binoclul este fabricat in Japonia. Stratul antireflex de pe oculare, obiective si prisme este unul de calitate avand o nuanta mov si aurie ca mierea, nuanta intalnita des si la obiectivele foto Canon. Cel mai mare minus al acestui instrument sunt finisajele carcasei care un aspect ieftin fara armura de cauciuc, fiind prea plasticos pentru un binoclu de 1500 ron. Cauciucul elastic al ocularelor are doar doua pozitii (retras si extins). Focusul este ferm si precis. Distanta interpupilara ramane pe pozitie fiind destul de ferma. Ajustarea dioptriei se face mai greu dar e bine ca nu se misca din greseala. Concluzii Optica este de calitate, binoclul stand destul bine pt un 8x25 la toate capitolele optice cu exceptia marimii campului vizual care putea fi un pic mai mare si a prezentei unor reflexii slabe in lumina puternica. De fapt este cel mai bun binoclu de 25mm testat de mine, fiind foarte aproape de performanta unor binocluri mai mari, pe unele chiar intrecandu-le la scorul optic general. Binoclul are o ergonomie ciudata, dar care e ajutata mult de stabilizarea de imagine care este vizibil eficienta. Este primul binoclu cu stabilizare testat de mine si chiar am fost impresionat de stabilizare. Dar totusi eu cred ca stabilizarea incepe sa-si arate utilitatea mai mult la modelele mai scumpe, cu puteri si aperturi mai mari cum ar fi: Canon 10x42 L IS WP, Canon 18x50 IS sau Canon 15x50 IS. ----------------------------------- tudor 06 Sep 2018 20:21 ----------------------------------- BUSHNELL TROPHY XLT 10X42 mecanica si finisajele Este un binoclu cu prisme roof BAK-4, cu straturi entireflex FMC. Obiectivele si ocularele au straturi antireflex verde intens, iar prismele mov foarte pal. Binoclul este umplut cu nitrogen. Este un binoclu cu un aspect militar si o contructie destul de robusta, avand finisajul destul de bun. In partea de sub obiective are doua adancituri pentru degetele mari care maresc confortul prizei. Aparatorile ocularelor culiseaza cursiv fara trepte, iar distanta de privit la ocular mie mi s-a parut un pic mai mare decat in specificatii de aprox. 16mm, buna de folosit cu ochelari. Distanta minima de focalizare insa e mai mare decat in specificatii in jur de 3,5m. Referitor la mecanica singurul lucru suparator, dar din pacate important, este faptul ca rotita de focus se misca un pic mai greu si se simte si aude vaselina cand il invarti (are o rotatie completa de 550 grade) optica Campul vizual este de 6.2 grade Rezolutia pe centru si contrastul nu sunt grozave fiind cu siguranta sub cele ale Lacertei Explorer 10x50 Claritatea se extinde undeva pe la aproximativ 60% din FOV. Distorsiunea este foarte mare, asemanatoare cu cea a Lacertei Explorer 10x50 Reflexiile contra lumina sunt prezente in partea opusa sursei ca niste fantome palide. Iar cand sursa de lumina este in afara campului vizual trebuie sa te pozitionezi cu grija la oculare ca sa nu apara o reflexie 'semiluna' ce scade contrastul in partea opusa sursei de lumina. Luminozitatea este mai mica decat la Lacerta Explorer 10x50 Redarea culorii alb este un pic spre rece, asemanatoare cu Conquest hd 10x42 Aberatiile cromatice sunt destul de bine gestionate, fiind prezente spre margine foarte discret. Concluzii Este un binoclu confortabil si cu constructie rezistenta. Aberatii cromatice mici si campul vizual destul de mare pentru un 10x sunt cele doua calitati optice, in rest are o performanta optica mediocra pentru pretul destul de mare (un pic peste 1000 ron). ----------------------------------- tudor 10 Sep 2018 13:48 ----------------------------------- Carl Zeiss Victory 8x54 RF vs Carl Zeiss Conquest 10x42 HD Seria Victory este seria de top a lui Carl Zeiss (formata din subserille RF, HT si SF), iar seria Conquest este seria de mijloc a lui Carl Zeiss. Carl Zeiss Conquest 10x42 HD este ultima varianta imbunatatita din seria Conquest fiind scos pe piata in 2012 cu indicativul "HD". In schimb Carl Zeiss Victory 8x54 RF a fost lansat in anul 2009 si nu cu mult timp in urma a fost inlocuit cu varianta mai noua imbunatatita. "RF" vine de la "rangefinder" fiind un binoclu cu telemetru care poate estima distante intre 10m si 1200m. La acest instrument prismele sunt Abbe- König spre deosebire de Conquest HD unde sunt Schmidt-Pechan. Amandoua binoclurile au strat antireflex T* si suprafata lentilelor exterioare este tratata cu stratul LotuTec care e foarte eficient in curatarea si mentinrea lentilelor curate. O prima diferenta vizuala destul de evidenta este faptul ca la Victory RF stratul antireflex de pe obiective este mult mai intens si mai rubiniu decat la Conquest HD, care are rubiniul de o tenta un pic mai pala si mai spre mov. Distanta de privit la ocular este aproape identica fiind cu 1mm mai mare la Conquest HD (17mm vs 18mm). Victory RF este mai voluminos dar are totusi o ergonomie excelenta in ciuda celor 1150gr. Rotita de focus se misca foarte precis, iar calitatea finisajelor si mecanica este de top la ambele binocluri. OPTICA Claritatea pe centru dar si pe margine este uimitoare si este similara in ambele binocluri, undeva pe la aproximativ 95% din camp. Aberatiile cromatice de asemenea similare in ambele instrumente, incepand sa fie prezente doar pe marginile extreme si intr-un mod moderat. Si la rezistenta contra lumina binoclurile se comporta la fel fara nici o problema. Distorsiunea campului vizual mi s-a parut un pic mai mare la Victory RF decat la Conquest HD Amandoua binoclurile au un camp vizual de 6.6 grade. Deci aici as spune ca Conquest are un mic avantaj fata de Victory, pentru ca comparam un camp vizual al unui 10x cu al unui 8x. Insa singurul mare minus la Victory RF este pretul platit in luminozitate datorat sistemului laser de masurare al distantei. Astfel, se poate observa daca privesti invers spre ocular prin obiectivul drept , o oglinda semitranslucida a sistemului de masurare laser care seamana cu o suprafata dreptunghiulara transparenta (asemanatoare unui "scoci" lipit pe prisma), care se interpune in drumul optic in tubul din dreapta. Astfel pe timp de zi este vizibil mai putin luminos decat Conquestul HD. Este prezenta si o tenta galbuie puternica, semn ca are si o diferenta mare de transmisie a luminii intre extremitatile lungimei de unda ("albastru" mai scazut decat "rosu"). Deci cu toate ca are prisme Abbe- König, care teoretic ar trebui sa fie mai luminoase decat Schmidt-Pechan, luminozitatea pe timp de zi este vizibil mai scazuta datorita sistemului de telemetrie!! Totusi noapatea, datorita pupilei de iesire de 6.75mm mai mare decat 4.2mm, Victory RF cred ca recupereaza din handicap. Trebuie spus ca acest Victory RF este primul binoclu 8x56 rangefinder facut de Zeiss. Din cate am inteles din alte review-uri, cei de la Zeiss au remediat aceasta proplema de transmisie a luminii cu noul model de 8x54 RF care a iesit pe piata de curand, acesta avand un design exterior si optic complet nou. (varianta noua poate masura chiar pana la 2300m). CONCLUZIE Raportul calitate pret este clar in favoarea Conquestului HD. Pentru ca, tinand cont ca seria Victory RF a fost aproape de trei ori mai scumpa decat seria Conquest HD, nu-mi ramane decat sa ma minunez de faptul ca Victory 8x54 RF nu are nici un avantaj optic peste Conquest 10x42HD. Ba din potriva, acesta din urma avand chiar avantaje la cateva caracteristici importante optice cum ar fi: transmisia luminii, redarea culorii alb si gestionarea un pic mai buna cand vine vorba de distorsiunea campului vizual. Dar Victory RF isi arata totusi niste avantaje ale clasei superioare cand vine vorba de finisaje si mecanica, unde este fara cusur. Si nu in ultimul rand, isi mai arata un avantaj important: este pe deasupra si un instrument de masurat ce poate estima distante de pana 1200m cu o eroare foarte mica (conform specificatiilor erorile sunt de: ± 1 to 600 m / ± 0.5 % over 600 m), fiind util in aplicatii balistice. ----------------------------------- Daniel Simion 30 Sep 2018 17:27 ----------------------------------- Departe a fi un review, vream sa impartasesc experienta de privi printr-un Leica Noctivid 10x42. Acum vreo doua saptamani am ajuns intr-o reprezentanta Leica si am testat binoclul mai sus mentionat. Imaginea este cu adevarat impresionanta, este foarte clara cu contrast si rezolutie perfecte (din punctul meu de vedere). Culorile par mai saturate decat cu ochiul liber iar imaginea mi s-a parut neutra din punct de vedere al culorii generale. Straturile antireflex sunt foarte palide, in sensul ca reflecta putina lumina. Mecanica acestui binoclu pare ca o sa reziste zeci de ani fara nici cea mai mica problema. Ocularele sunt imense, cele mai mari pe care le-am vazut, cu un eye relief mare (19mm). Nu stiu daca suna dubios, dar cred ca m-am gandit aproape in fiecare zi la cum se vedea prin el. :lol: ----------------------------------- tudor 30 Sep 2018 18:48 ----------------------------------- Daniel Simion, Asa cum ai observat si tu, si eu am observat in urma testarii directe dar si pe baza altor pareri pertinente, ca binoclurile Leica "stapanesc" cel mai bine culorile, care sunt foarte vii si cu un contrast excelent. Imaginea lor devine un fel de etalon cand vine vorba de culori si contrast. Dar se pare ca pretul platit este o mica scadere a luminozitatii in comparatie cu binoclurile din aceeasi clasa de la Zeiss si Swarovski, care au o cromatica si contrast mai "cuminte" dar o transmisie un pic mai buna. Deci la binoclurile de top preferintele catre un tip de imagine sau alta sunt diversificate si pur personale, nefiind un binoclu care sa-i multumeasca pe toti (si e bine ca este asa!). Nu inseamna ca unul e mai bun decat celalat ci pur si simplu au caractere diferite suficiente sa impace mai multe tipuri de exigente si preferinte. Este ca la obiectivele foto performante care au fiecare caracterul lor personal...nu ramane decat sa alegi ce ti se potriveste mai mult. Bineinteles ca in urma alegerii vei ramane cu o mare gaura in buzunar :) ...dar poate merita "gaura" daca binoclul e folosit des (sa zicem cel putin de doua ori pe saptamana) ----------------------------------- tudor 04 Oct 2018 10:43 ----------------------------------- Celestron Nature DX 8x42 vs Bushnell Trophy XLT 10X42 vs Solognac 900 10X42 Celestron Nature DX este din aceeasi categorie de pret cu Bushnell Trophy XLT (pe care l-am prezentat cu ceva timp in urma) si cu Solognac seria 900. Spre deosebire de Bushnell, care este cel mai voluminos si cu finisaje ce par mai ieftine, Celestron si Solognac sunt binocluri cu volum mic, robuste si cu finisaje bune (La Solognac insa imi plac mai mult finisajele, fiind mai atent executate si cu detalii de calitate). Tot la Solognac volumul mic impreuna cu greutatea cea mai mare din grup (770g) dau si ele o senzatie de calitate in plus fata de Celestron, care este ceva mai usor (630g). Celestronul are o distanta de privit la oculare cam la limita utilizarii cu ochelari, fata de celelalte doua care o au mai mare. Focusul se invarte cel mai bine si cursiv la Celestron si Solognac, spre deosebire de Bushnell care se invarte greu si la care se aude vasilina. Solognac are o distanta minima de focus foarte mica de aprox. 1,5m, urmat de Celestron cu 2m si de Bushnell cu 3,5m. Cupele ocularelor au 2+1 pozitii cu click-uri fine si placute la Celestron si Solognac, iar la Bushnell sunt cursive si ferme. Campul vizual este de 7.4 grade la Celestron (este8x), 6,5 grade la Solognac si 6,2 grade la Bushnell. Stratul antireflex este la Celestron verde cu mov pe oculare si obiective, iar pe prisme este usor galbui. La Solognac este verde pe prisme si oculare si verde/violet pe obiective. Iar la Bushnell mov pal pe prisme si verde intens pe oculare si obiective. In concluzie constructia Solognac-ului imi pare mai de calitate decat la Celestron, si mi-a facut o parere mult mai buna decat cea a Bushnell-lui. Optica Distorsiunea si contrastul sunt cel mai bine gestionate la Solognac, urmat in deaproape de Celestron. Rezolutia pe centru e similara la cele doua si un pic mai buna decat la Bushnell. Rezolutia pe margine si luminozitatea sunt similare la Bushnell si Celestron ne fiind impresionante, dar sunt normale pt clasa de pret a acestor binocluri (aprox. 800-900ron). In schimb acestea (rezolutia pe margine si luminozitatea) sunt ceva mai bune la Solognac. Redarea culorii alb este foarte asemanatoare in toate trei binoclurile, iar gestionarea aberatiilor cromatice sunt foarte bune la Bushnell si Celestron, si pot spune ca acestea sunt punctele lor forte. Insa la Solognac singurul minus fata de celelalte binocluri din acest grup este ca are aberatiile cromatice ceva mai evidente pe margine. In concluzie: Dintre toate trei cel care m-a impresionat cel mai mult este Solognac 900 care are o mecanica si o finisare superba. Si din punct de vedere optic Solognac 900 este putin peste Celestron Nature dx, si mai "consistent" decat Bushnell Trophy xlt. ----------------------------------- tudor 24 Oct 2018 17:21 ----------------------------------- Minox BF 8X42 vs Kowa BD 10X42 XD Prominar Mecanica si finisaje Chiar daca e vorba de doua binocluri cu magnificatii diferite nu am ratat ocazia sa testez ceva timp aceste instrumente impreuna. In aceasta comparatie poate cel mai frapant lucru este dimensiunea extrem de mica a lui Kowa (132x126x51). Acest binoclu 10x42 are dimensiunea mai degraba a unui 10X30 mediu. Are o greutate de 655g vs 780g Minox. Calitatea finisajelor este una de top la Kowa, iar Minoxul se afla cu cateva clase mai jos. Dar diferenta de finisaj se reflecta si in pretul mult mai mic al Minoxului (aprox. 800ron vs aprox. 2000ron). La Kowa miscarea rotitei de focus este superba fiind lina ca "un cutit in unt", foarte asemanatoare cu cea de la Zeiss Conquest. Focusul la Kowa se roteste de 2,5x (900grade) de la 1,2m la infinit, iar la Minox 1x (360grade). Distanta minima de focalizare la Minox este cea mai mica intalnita de mine la un binoclu, si anume 1,2m !!! Dar nici Kowa nu e foarte departe cu cei 1,4m ai sai. Ocularele au in cele doua binocluri 3+1 pozitii si sunt foarte ferme. Straturile antireflex sunt asemanatoare in cele doua instrumente fiind de nuanta verde pe toate suprafetele optice (prisme, oculare si obiective). Distanta de privit la ocular (eye relief) este foarte mare la Minox (peste 18mm), dar la Kowa este undeva la limita utilizarii cu ochelari (probabil pretul platit pentru un volum extrem de compact) Performante optice Claritatea pe centru este foarte asemanatoare la aceste binocluri si cred similara si cu Solognac 900 sau Celestron Nature DX Claritatea pe margine este vizibil mai buna la Kowa fiind undeva la 85% din camp Contrastul imaginii e similar dar parca este un pic mai bun la Kowa. Spre surprinderea mea luminozitatea in conditii de umbra este vizibil mai scazuta la Kowa. Prima oara m-am gandit ca aceasta diferenta vizibila poate fi de la pupilele de iesire diferite (Minox 5,25mm vs Kowa 4,2mm). Dar, ca sa trag o concluzie cat mai exacta, am mai introdus in comparatie un al treilea binoclu, tot cu pupila de 4,2mm (Zeiss Conquest hd 10x42). Acum Minoxul era si el la randul lui vizibil mai intunecos decat Zeiss-ul. Deci transmisia luminii a Minoxului am estimat-o undeva mult sub cea a Zeiss-ului dar mult peste cea a Kowa-ului. Redarea culorii alb este impecabila la Minox cum a zis si Dbird la modelul 10x. Acest Minox impreuna cu Monarch 5 ED detine recordul la acuratetea culorilor intre toate binoclurile testate de mine. Kowa insa mi s-a parut ca are o imagine cu tenta mai gri/rece. Aberatiile cromatice sunt mai bine gestionate la Kowa, unde sunt prezente moderat si doar pe margine. Rezistenta contra lumina lasa de dorit la Minox, fiind prezente niste reflexii destul de suparatoare in campul vizual. Kowa se descurca insa foarte bine, rezistenta contra lumina fiind aproape similara cu cea a Zeiss Conquestului. Campul vizual este unul mic la Minox ce creeaza senzatia ca te uiti printr-un tunel (doar 6gr pentru un 8x). Am vazut ca modelul prezentat de Dbird, Minox BF 10x42 are tot 6gr...ciudat fiind vorba de aceeasi gama BF. In schimb Kowa 10x42 are 6,2gr fiind un camp "onorabil" pentru un 10x Distorsiunea campului este un pic mai prezenta la Minox decat la Kowa, dar nu este foarte mare Rezumat 4 puncte forte ale Minox-ului: Transmisie a luminii buna, redarea culorii alb foarte naturala, focus extrem de apropiat (1,2m) si un eye relief mare. 4 puncte forte ale Kowa-ului: Claritate extinsa destul de mult spre margine, mecanica impecabila si constructie compacta , aberatii cromatice foarte putine, rezistenta contra lumina foarte eficienta. 2 puncte slabe ale Minox-ului: camp vizual mic pentru un binoclu 8x, si reflexii puternice in contralumina. 2 puncte slabe ale Kowa-ului: Transmisia luminii cam slaba si un eye relief cam la limita folosirii cu ochelari. ----------------------------------- tudor 19 Noi 2018 13:43 ----------------------------------- Swarovski SLC 10x50 WB vs Zeiss Conquest 10x42 HD Binoclul Swarovski pe care l-am testat este o varianta de SLC mai veche ce a iesit din fabricatie cam prin 2004 si nu beneficieaza de tehnologia ultimelor straturi cum ar fi Swarobright si Swarodur din ultimii ani (vom vedea in ce masura acest lucru influenteaza optica putin mai tarziu). Modelul mai nou se numeste la fel "Swarovski SLC 10x50 WB", astfel se poate creea confuzie foarte usor. Insa carcasa exterioara a modelului mai nou are doar o mica diferenta de design la puntea dintre tuburile binoclurilor. Iar in ceea ce priveste Zeiss Conquest hd i-am facut o prezentare mai demult aici http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=181230#181230 Mecanica, constructie si finisaje Constructia si finisajele Swarovski-ului sunt ireprosabile si calitatea e asemanatoare cu cea a Zeiss-ului. Dar in plus Swarovski are un finisaj exterior cu o textura mult mai placuta ca aspect si la antingere. Este ca o imitatie de piele aducandu-ne aminte de pretul exclusivist al acestui binoclu. Volumul este mare si cu o greutate pe masura (1160grame vs 790grame la Zeiss). Contrar asteptarilor de la un binoclu cu volum mare, ergonomia la Swarovski este una excelenta fiind la fel de comod in utilizare ca Zeiss-ul. Mecanica este "ca de tanc" la ambele binocluri, toate reglajele miscandu-se foarte ferm si exact. Reglajul focusului la Swarovski opune un pic mai multa rezistenta in comparatie cu al Zeiss-ului la care se misca "aproape singur". Aici e vorba de gustul fiecaruia si la ce il folosesti mai mult. Pt. "astro" e bine sa opuna o rezistenta un pic mai mare, iar pentru "terestru" e bine sa se miste mai usor. Distanta de privit la ocular (eye relief) este un pic mai mai mare la Zeiss fata de Swarovski (18mm vs 17mm), dar si Swarovski se poate utiliza cu succes de purtatorii de ochelari. Distanta minima de focalizare este de 2m la Zeiss si cam 5m la Swarovski, cam mare pentru standardele moderne ale unui binoclu de tip roof. Straturile antireflex la Swarovski sunt violet pal pe toate elementele optice (prisme, oculare si obiective), iar la Zeiss albastru pe prisme, auriu/mov pe oculare si purpuriu intens pe obiective. Calitatea optica Contrastul pare doar putin mai scazut la Swarovski, impresie datorata poate si faptului ca redarea culorii alb la Swarovski sufera de o tenta galbui verzuie destul de evidenta. Chiar daca e vorba de un 10x50, sunt mirat ca luminozitatea este vizibil mai scazuta decat la Zeiss 10x42. Lucru datorat mai mult ca sigur lipsei noului tratament Swarobright, de care beneficieaza noile modele SLC. Claritatea pe margine este una foarte buna la ambele binocluri si nu am putut sa o diferentiez, insa pe centru Zeissul are o "scanteiere" aparte a detaliilor fine, si asta poate datorata luminozitatii mai bune. Si distorsiunea campului vizual pare un pic mai mica la Zeiss chiar daca campul vizual al lui este un pic mai mare (6,6gr vs 6,4gr). Aberatiile cromatice si rezistenta contra lumina sunt similare in aceste instrumente. Concluzii Cand vine vorba de finisaje si constructie Swarovski-ul este preferatul meu avand un usor avantaj fata de Zeiss. Dar cand vine vorba de optica situatia se rastoarna in mod evident in favoarea Zeiss-ului. Asta se explica, dupa cum am mai spus, prin faptul ca acest Swarovski face parte dintr-o generatie mai veche cu un tratament antireflex mai vechi, iar Zeiss-ul HD este ultimul model de Conquest scos pe piata. Aceasta comparatie indica foarte clar diferenta intre tehnologia de top moderna si cea de acum 15 ani. Daca aceasta varianta veche de Swarovski, in ciuda transmisiei mai scazute, mi-a lasat totusi o impresie buna, sunt sigur ca varianta noua de la Swarovski va avea "de spus" mult mai mult. ----------------------------------- Dbird 22 Noi 2018 08:35 ----------------------------------- Intrebare lejer off topic: Referitor Solognac 900 10X42, ai testat efectiv daca acest binoclu are filetul de montaj pe trepied ? ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Noi 2018 20:25 ----------------------------------- Tot off-topic si comentariul meu. Unul din dispozitivele optice folosite de artistii Evului Mediu tarziu ,de cei din epoca baroca si chiar si de catre unii artisiti ai secolului XIX este ''camera obscura'' , (studiata si folosita si de catre taticul nostru Kepler,indeosebi pentru observatii solare). Originea camerei obscure este pierduta in timp. In ''camera obscura'' o pinhola sau o lentila proiecteaza imaginea pe un ecran opac sau pe un ecran translucid de sticla mata , de unde este apoi copiata de catre ''artist'' pe hartie sau pe calc. Camera obscura a stat la baza inventarii aparatului fotografic. Exista ''camera obscura'' de dimensiunea unei cladiri. Un alt dispozitiv a fost patentat de catre Wollaston ''pe la 1800 primavara'' si se numeste ''camera lucida''. El a fost folosit si de catre naturalisti ,nu numai de artisti. Este un dispozitiv mai putin cunoscut si mai rar folosit decat ''camera obscura''. ''Camera lucida'' permite vederea simultana a obiectului si a desenului ei,in timpul executarii acestuia. ''Camera lucida'' e mult mai putin aspectuoasa decat camera obscura , este ... o planseta cu un bat avand ''o chestie de sticla'' in varful ei... De pilda walkyria prerafaelita pe care o folosesc eu uneori ca simbol al ATM-ului cred ca a fost pictata folosind o camera lucida. Nu stiu am zis, cred... Mircea ----------------------------------- tudor 22 Noi 2018 22:18 ----------------------------------- Dbird, Da are filet de montaj pe trepied, chiar am desurubat capacelul sa vad sigur daca are filet. Mircea, Se stie ca Durrer, Verrmer si alti pictori mari au folosit camera obscura sau alte dispozitive optice ajutatoare. Am vazu documentarul complet al lui Tim Jenison unde se arata cum se poate reproduce o imagine cu un foarte simplu dispozitiv optic, mai exact o oglinda https://www.youtube.com/watch?v=lZfUoePRn-Q ----------------------------------- Daniel Simion 22 Noi 2018 23:56 ----------------------------------- Tudor, Daca ai compara binoclul Solognac cu Opticron-ul 10x42 sau cu Monarch-ul 10x42 care crezi ca ar castiga? Crezi ca este un binoclu bun pentru pretul la care se gaseste (860 RON)? M-am jucat si eu putin cu el, dar nu mi-am putut face o idee pentru ca ma simteam presat de paznicul de la Decathlon care ma pazea sa nu fug cu el :)). Ca si calitate a constructiei mi-a placut foarte mult, este foarte bine facut. ----------------------------------- Dbird 23 Noi 2018 08:46 ----------------------------------- Am sa fac un review cu Solognac seria 900. Dar deocamdata nu am putut sa il compar decat in regim terestru de noapte ..ca asa ajung acasa acum. Comparat cu Opticron pe regim terestru de noapte pare ca au aceeasi luminozitate dar Opticronul are extrem de putin contrast in plus. Solognac seria 900 pare a fi identic cu Minox 10x42, dar cel mai bine este sa asteptam un review facut normal ... pe timp de zi si pe stele, inainte de a da un verdict final. Oricum un binoclu bun , garantez pentru asta. ----------------------------------- tudor 23 Noi 2018 09:31 ----------------------------------- Daniel, Acum depinde ce Opticron 10x42, pentru ca singurul Opticron testat de mine este Opticron Explorer Oasis C ED 10x42 al lui Dbird, caruia ii multumesc cu ocazia asta din nou :) Consultand notele mele referitoare la aceste binocluri pot spune urmatoarele lucruri: Mecanica, constructie si ergonomie Cand vine vorba de constructie si finisaje toate cele trei binoclurile sunt robuste si cu finisaje bune. Dar Monarchul 5 imi place in mod deosebit avand dupa parerea mea cea mai buna ergonomie si usurinta de privit (nu este deloc pretentios cu pozitia ochilor in axul optic al ocularelor, spre deosebire mai ales de Opticron). In schimb Opticronul are volumul cel mai mic din cele trei. Dimensiunea mica cred ca a sacrificat la Opticron distanta de privire la oculare care pentru mine este cam la limita (15mm). Deci trebuie neaparat testat inainte de cei care poarta ochelari. Pentru mine de exemplu acest aspect este unul eliminatoriu in achizitionarea unui binoclu. Monarch 5 si Solognac 900 au destula distanta 18,4mm si respectiv 16mm. Calitatea optica Ce iti pot spune este ca atunci cand vine vorba de rezolutie pe centru Opticronul este cel mai bun din grup, urmat de Monarch 5 ED si Solognac 900. Rezolotuia pe margine este similara in toate trei binoclurile, Sologniac-ul cred foarte putin mai slaba. Contrastul asemanator in toate trei dar daca ar fi sa fac totusi un clasament acesta ar fi Opticron cu un usor plus fata de Monarch, iar si acesta cu un usor plus fata de Solognac. Luminozitatea la Monarch 5 usor mai buna decat la Solognac. Iar apoi urmeaza Opticronul datorita transmisiei luminii pe partea de albastru mai scazuta, cu o imagine cu tenta verzui/galbuie destul de puternica. In schimb redarea culorii alb la Monarch este exemplara, iar la Solognac este ok. Aberatiile cromatice sunt cel mai bine gestionate la Opticron, urmand indeaproape Monarch 5 si cel cu aberatii mai evidente este Solognac. La rezistenta contra lumina Monarch 5 sta cel mai bine, urmat imediat de Opticron, iar cel mai rau sta Solognac unde se observa clar o scadere a contrastului in contra lumina. Distorsiunea campului vizual este destul de mare la Opticron spre deosebire de celelalte binocluri. La "astro" Opticron si Monarch sunt relativ similare, dar pe Solognac nu am avut ocazia sa-l testez pe stele dar cred ca nu e departe nici el de concurenta. Concluzii Daca ar fi sa aleg un singur dezavandaj definitoriu pentru fiecare binoclu acesta ar fi: Campul vizual prea mic pentru un 10x de doar 5.5grade la Monarch 5 Redarea culorii alb cu o tenta puternic verde/galbuie la Opticron In contra lumina scade contrastul la Solognac Daca ar fi sa aleg un singur avantaj definitoriu pentru fiecare binoclu acesta ar fi: As alege (de altfel chiar am ales in trecut :) ) Monarch 5 Ed mai ales pentru luminozitate lui. As alege Opticron Oasis C Ed mai ales pentru rezolutia pe centru. Si Solognac 900 mi-a lasat o impresie buna fiind cam la fiecare sector optic nu foarte departe de ceilalti doi, dar asta chiar la un pret mai mic decat ceilalti doi. Deci lucru considerat de mine marele avantaj al lui este raportul calitate/pret ----------------------------------- Dbird 23 Noi 2018 12:15 ----------------------------------- Si totusi ar trebui subliniat, in frumoasa si la obiect expunere a lui Tudor, un aspect deloc de neglijat. Respectiv faptul ca comparam 2 binocluri (Monarh si Opticron) care au ceva sticla ED cu un binoclu fara sticla ED (Solognac)! Ceea ce mie mi se pare destul de interesant este ca cel din urma tine pasul foarte bine in acest context cu primele doua. Sau cum mai ziceam si la Minox BL 10x42 , inca un binoclu care ne arata ca "exista viata si fara ED" :lol: ----------------------------------- Daniel Simion 23 Noi 2018 20:01 ----------------------------------- Tudor, Multumesc pentru raspuns. ----------------------------------- tudor 21 Feb 2019 18:08 ----------------------------------- Pentax ZD 8x43 WP vs Zeiss Conquest HD 10x42 Pentax ZD 8x43 WP face parte din seria Z, seria de top a lui Pentax. Acest lucru se confirma si prin faptul ca are in componenta optica o lentila mai "exotica" in comparatie cu binocluri normale si anume o lentila asferica. Pentaxul are un tratament antireflex verde pe toate elementele optice (oculare, prisme si obiective). Mecanica finisaje si ergonomie Asemanari Amandoua binoclurile sunt etanseizate cu nitrogen si sunt rezistente la apa. Lentilele exterioare ale instrumentelor sunt si ele protejate de un strat nanoprotectiv la apa, ulei si praf. Ajustarea cupelor ocularelor in ambele intrumente este cursiva si ramane ferma pe toate pozitiile (3+1 pozitii). Deosebiri Constructia Pentaxului este mai ergonomica, avand sub tuburi niste protuberante confortabile pentru degetele mari. Zeiss-ul pare ca are o constructie si mai robusta (densa), dar pierde la ergonimie care este cam spartana, avand niste linii de design mai putin curbe. Distanta de privit la oculare este una foarte generoasa de 22mm (la Zeiss este 18mm) ce permite tuturor purtatorilor de ochelari sa foloseasca acest instrument. Focusul este placut avand o rotire de 540 grade (Zeiss este mai "rapid" cu cele 380grade ale lui). Clarul se poate face chiar pana la 1.5m apropiere (Zeiss-ul doar pana la 2m). Spre deosebire de Zeiss, Pentaxul este prevazut cu un sistem de blocare al reglarii dioptriei. Calitatea optica Voi incepe si aici cu asemanarile dintre cele doua instrumente. Rezolutia pe margini este admirabila in cele doua binocluri (cel putin 90% din fov). Distorsiunea este prezenta in procente mici. Aberatiile cromatice sunt moderate si prezente doar pe margini in ambele binocluri. Amandoua binoclurile se comporta bine in prezenta unei surse puternice de lumina in campul vizual neavand reflexii in oculare. Acum sa trecem la caracteristicile optice ce fac diferenta intre aceste instrumente. Campul vizual de doar 6.3 grade mi se pare prea mic pentru un instrument 8x (Zeiss Conquest are 6.6 grade la 10x). Rezolutia pe centru este vizibila mai buna la Zeiss, dar nu sta rau deloc nici Pentaxul pentru un 8x. Luminozitatea si contrastul mi se par un pic mai bune la binoclul german. In schimb, redarea culorii alb este un pic mai calda la Pentax, fiind un pic mai apropiata de realitate. Concluzie Pentax ZD 8x43 WP este chiar unul din cele mai performante binocluri testate de mine, singurul lui dezavantaj real de luat in seama este campul vizual prea mic pentru un 8x. ----------------------------------- tudor 03 Iun 2019 19:26 ----------------------------------- Nikon are o gama foarte variata de modele 8x30: gama de top Nikon EDG 8x32-roof Nikon HG L 8X32-roof Nikon 8x32 SE-porro gama up mid-level Nikon HG 8x30-roof Nikon Monarch 7 8x30-roof Nikon 8x30 E II-porro gama mid-level Nikon Prostaff 7s 8x30 -roof Dintre toate aceste modele am reusit sa compar Nikon HG L 8x32 cu Nikon Monarch 7 8x30. Acestea sunt doua instrumente mici dar care completeaza cu succes telescoapele cu aperturi mari, pentru ca dau campuri vizuale foarte mari si sunt foarte portabile. Nikon Monarch 7 este mai compact si usor de transportat. Are gabaritul asemanator unui 10x25 mai mic. Designul Monarch-ului este mai simplificat fiind pe gustul meu. Comparativ HG L este mult mai robust dar aproape la fel de lung ca Monarchul, totusi nu te asepti ca diferenta de greutate sa fie asa de mare (435gr vs 695gr). Astfel cand iei HG L in mana ai impresia ca e umplut cu nisip. De fapt chiar asa si este daca te gandesti ca are 10 lentile pe fiecare tub optic, sticla nefiind altceva decat nisip transformat cu maestrie in sticla :) Focusul este foarte bun in amandoua binoclurile, dar totusi exista o diferenta subtila in favoarea lui HG L. Practic rotita de reglare misca lentila de focus chiar si la cea mai fina atingere cu degetul. Este "taticul" tuturor binoclurilor cand vine vorba de focus :) Campul vizual este de 8.3 la Monarch 7 si 7.8 la HG L. Insa cand privesti prin binocluri diferenta nu este asa mare pe cat ma asteptam, campul vizual fiind foarte asemanator ca marime. Distanta de privit la ocular este foarte confortabila la HG L fiind de 17mm, iar la Monarch 7 este 15mm. Totusi se poate privi cu ochelari la limita si cu cei 15mm. Rezolutia pe margine scade vizibil la Monarch 7 cam la 25% de margine, in schimb la HG L este exceptionala (doar 5% de margine). Contrastul si Luminozitatea - Aici cred ca cei de la Nikon au adoptat doua "filosofii" diferite in aceste doua binocluri. Unul are un contrast un pic mai mare sacrificand putin din luminozitate (Monarch 7), iar altul imi pare ca are transmisia luminii un pic mai mare sacrificand putin din contrast (HG L). Axact la fel am observat si la Nikon Monarch 5 10x42 ED care nu avea contrastul prea agresiv insa transmisia luminii era foarte buna. Un alt exemplu este Zeiss Conquest HD 10x42 la care se observa un echilibru mai bun intre contrast si luminozitate, dar totusi balanta inclina putin tot spre luminozitate. Acestea sunt ca niste "reglaje fine" cu care pot "jongla" inginerii opticieni si care confera ceva din caracterul fiecarui binoclu in parte. Cred ca e mai usor de obtinut un plus de contrast printr-o diafragmare agresiva, decat a obtine un plus de luminozitate, care se obtine doar printr-un proces mult mai complex si costisitor ce implica sticla de calitate, calitatea si numarul de depuneri antireflex pe suprafata lentilei, marimea prismelor etc. Redarea culorii alb este mai naturala la Monarch 7, iar la HG L este un pic virata spre galben. Aberatiile cromatice sunt identice in amandoua instrumentele, fiind de intensitate medie pe margini. Distorsiunea campului vizual este foarte mica la HG L, dar Monarch 7 deformeaza mai mult. Rezistenta contra lumina este putin mai buna la HG L (test-indreptat catre coroana unor arbori cu Soarele foarte aproape de FOV) Deci diferenta de clasa am obseravat-o in cateva mici detalii mecanice ale Nikon-ului HG L: existenta blocarii eficiente a dioptriei si un sistem de focus fara cusur; Si din punct de vedere optic observam la HG-L ca avem de aface cu un instrument cu o imagine foarte bine corectata: definitie excelenta pana aproape de margini, rezistenta mai buna contra lumina, distorsiune pe margini nederanjanta si comoditatea de privit la oculare. Totusi Nikon Monarch 7 compenseaza si el la randul lui printr-o imagine mai contrastanta, cu un camp un pic mai mare si cu un colorit mai natural, fiind un instrument foarte bun, versatil si mai compact, cu un pret mai mic decat al Nikon-ului HG-L. ----------------------------------- tudor 02 Iul 2019 20:41 ----------------------------------- Swarovski 7x42 vs Nikon HGL 8X32 Am avut ocazia datorita lui Erwin sa compar fugitiv aceste doua binocluri doar pe timp de zi in curtea Institutului Astronomic din Bucuresti. Insa, cu cativa ani urma, am avut ocazia sa privesc prin acest Swarovski si la o sesiune astro pe un cer destul de bun, si am ramas placut surprins de calitatea acestui binoclu. Swarovski este un porro austriac de o generatie mai veche, cu reglare a focusului pe fiecare ocular, avand si un reticol/gradatie pe obiectivul drept, iar Nikonul este un roof japonez mai modern. Mecanica si finisale Constructia binoclurilor este foarte solida. Din punct de vedere mecanic amandoua instrumentele fiind foarte exacte si precise. La Swarovski armura de cauciuc este "osoasa", fiind foarte tare ce iti da impresia tactila ca ar fi din metal, atata doar ca nu e rece :) Swarovski are un design militar, dar cu o ergonomie destul de confortabila. Nikonul are insa un design putin mai futurist cu o armura cauciucata placuta la atingere. La Nikon stratul antireflex este verde/albastrui pe oculare si pe obiective, iar pe prisme este auriu . La Swarovski tratamentul antireflex este pe toate elementele optice de o nuanta mov/albastrui. Optica Contrastul Swarovski-ului este uimitor, fiind mai mare decat al Nikonului. Rezolutia pe centru este foarte buna la Nikon, dar la Swarovski am impresia ca parca e cu foarte putin mai mare. Dar cred ca e aproape egalitate caci poate am avut aceasta impresie si datorita contrastului ridicat al Swarovkiului Rezolutia pe margini este asemanatoare in amandoua instrumentele, fiind una excelenta (aproximativ 95% din campul vizual) Campul vizual este marele minus al Swarovski-ului fiind doar 6.5°, prea mic pentru un binoclu 7x42. Insa Nikon HGL 8x32 are un camp mare de 7.8° Luminozitatea am estimat-o in zone umbrite ca fiind mai mare la Nikon, avand o transmisie a luminii excelenta. Si asta chiar comparand prisme roof Schmidt-Pechan/ apertura 32mm cu prisme porro/ apertura 42mm . Aici antireflexul mai modern isi spune cuvantul. Aberatiile cromatice sunt mai bine gestionate la Swarovski. Distorsiune campului vizual este un pic mai mica la Swarovski, dar nici la Nikon nu este suparatoare. Distanta de privit la oculare este un pic sub limita utilizarii cu ochelari la Swarovski fiind sub 14mm, iar la NIkon este foarte generoasa de 17mm. Redarea culorii alb are o tenta galbuie evidenta, iar la Nikon este foarte naturala. Sa nu uitam ca Swarovski 7x42 fiind un porro are o imagine cu un puternic aspect tridimensional. Concluzii Trebuie tinut cont ca cele doua binocluri vin din generatii diferite, avand si sisteme constructive diferite. Pe scurt avantajele Swarovski-ului in fata Nikon-ului sunt: contrast excelent, aberatii cromatice si distorsiuni un pic mai estompate. Iar avantajele Nikon-ului in fata Swarovski-ului sunt: transmisia luminii mai buna, campul vizual mai mare, redarea culorii alb mai exacta. Deasemenea distanta de privit la oculare este mai mare facand folosirea Nikonului mult mai "prietenoasa". ----------------------------------- tudor 14 Sep 2019 20:10 ----------------------------------- FUJINON FMTR-SX 10X50 VS ZEISS CONQUEST HD 10X42 Cunoscuta firma Fujifilm este prima firma nipona ce a facut pelicula de fotografie si film, inclusiv pelicula pentru raze x inca din 1934. Prin anii '40 a intrat si in productia optica, fabricand cu precadere obiective. FMTR-SX este o serie etalon printre binoclurile pentru astronomie si de mult vroiam sa testez un asemenea binoclu. Ii multumesc colegului nostru Daniel, si el un pasionat de binocluri, pentru facilitatea de a testa acest binoclul Fujinon FMTR-SX 10X50. Constructie, mecanica, design Prima impresie, la cald, este marimea acestuia. Este un colos de 1430g pe care chiar si dupa ce il lasi jos il mai simti un timp in maini :) Finisajul exterior este o armura verde militar. Totul se misca ferm si precis. Cupele de cauciuc se desurubeaza si cred ca in locul lor putand fi insurubate filtre. Focusul se regleaza la ambele oculare si este foarte exact si cu o miscare ferma. Constructia cu focus independent pe fiecare ocular face ca acest Fujinon sa fie mai putin recomandat pentru terestru, chiar daca in practica am observat ca, avand un camp de profunzime mare, reglarea focusului se face mai rar decat la binoclurile obisnuite. Deasemenea si Zeiss are o calitate a mecanicii si a finisajelor impresionanta. Astfel Zeiss-ul, cu cele 795g ale sale, are o densitate mai mare, volumul fiind unul compact specific unui roof dar cu o senzatie de plin (greutate). O diferenta clara o observam si in design: Fujinon are un aspect de instrument militar, iar Zeiss are o linie mai elaborata (cumva mai de lux). Optica Ocularele enorme ale Fujinon-ului (27mm/vezi poze) sunt acoperite cu un strat antireflex verde/albastrui. Obiectivele sunt acoperite de un strat verde pal iar prismele au o interesanta nuanta indigo. Ocularele Zeiss-ului (25mm) sunt acoperite cu un strat antireflex auriu/olive pal, obiectivele au o nuanta de tabac specifica antireflexului T*, iar prismele am descoperit de curand ca au un strat auriu ca de chihlimbar (pana acum am crezut ca sunt albastre dar cred ca am confundat cu o reflexie dintr-o lentila) Campul vizual in amandoua instrumentele este similar: 6.5gr Fujinon vs 6.6gr Zeiss Rezolutia pe centru. In urma testarii pe mira de linii fine Fujinon are un rezultat extraordinar de 0.009 spre 0.008 linii. Aceasta il introduce in topul binoclurilor testate de mine cu rezolutie mare depasind chiar si binocluri 12x. Zeiss insa are o rezolutie inca si mai buna rezolvand usor 0.007 linii, ramanand binoclul cu rezolutia cea mai buna dintre cele testate de mine. Rezolutia pe margini. Aici amandoua binoclurile stralucesc, stelele nu au aberatii optice (astigmatism sau coma). Dar Fujinon are 99% din camp bine corectat, iar Zeiss cam 95% din camp. Practic la Zeiss ultima banda imaginara de langa stopul de camp se blureaza un pic mai mult (poate este chiar plusul de 0.1 grade pe care il are Zeiss-ul la campul vizual fata de Fujinon). Luminozitatea. Fujinon este o "masinarie" de captat lumina :) Totusi pe timp de zi diferente intre cele doua binocluri practic nu exista, iar la crepuscul si noaptea m-am mirat cum acest roof Zeiss se tine foarte aproape de acest urias porro Fujinon, unde prin acesta din urma fundalul cerului este mai luminos (pupila de iesire 5mm vs 4.2mm). Dar pe cerul bucurestean poluat luminos, cand vine vorba de numarul de stele vazute binoclurile au fost la egalitate. Ca obiect DSO am ales Galaxia Andromeda fiind mai facila pe cerul poluat si cu Luna prezenta. Galaxia am vazut-o similar prin amandoua binoclurile, avand aceeeasi intensitate si extindere a nebulozitatii. Aberatii cromatice. Luna s-a prezentat cu aberatii cromatice in amandoua instrumentele doar cand o duceam spre marginea campului vizual, unde intensitatea aberatiilor cromatice parca era un pic mai mare la Zeiss. Distorsiunea campului vizual este parca un pic mai accentuata la Fujinon, dar acest lucru se observa doar spre margini. Redare culorii alb. Pe timp de zi se observa o tenta usor galbuie la Fujinon Contrastul. La binoclul nipon tonul culorilor fiind mai cald creeaza iluzia de contrast putin mai scazut fata de binoclul german, care avand o tenta mai rece da o imagine cu un contrast un pic mi mare. Rezistenta la lumina parazita. Observatiile astronomice facandu-le pe strada prin o "padure" de stalpi de lumina, pot spune ca am avut ocazia sa testez rezistenta la lumina parazita a acestor binocluri cu varf si indesat :) Ca scenariul sa fie si mai sumbru, reamintesc ca eu port ochelari si cupele de cauciuc ale ocularelor practic nu exista pentru mine. Am observat ca Zeiss este mai pretentios cu lumina din spate si lateral aparand in cadru mici reflexii din ochelari. In schimb Fujinon este putin mai sensibil la sursele de lumina din interiorul cadrului, observandu-se in anumite situatii niste mici reflexii punctiforme, dar atat de putin extinse si palide incat nu afecteaza contrastul general al imaginii. Distanta de privit la oculare este un aspect foarte important (chiar daca am ales sa-l prezint ultimul). Important nu numai pentru purtatorii de ochelari, pentru ca practic aceasta caracteristica este responsabila in mare masura de comoditatea si naturaletea privirii prin binoclu. Aici amandoua binoclurile exceleaza, Zeiss avand un eye relief 18mm iar Fujinon 19.8mm Concluzii Acestor binocluri nu le-am gasit nici un cusur din punct de vedere mecanic totul miscandu-se perfect. Iar acolo unde am sesizat diferente optice, acestea sunt foarte discrete si subtile. Impresia fata de aceste instrumente este ca nu s-a facut nici un fel de rabat al calitatii mecanice sau chiar optice. ----------------------------------- Dbird 16 Sep 2019 08:14 ----------------------------------- Interesant, foarte interesant, multumim pentru review. Totusi si mai intersant va fi cand voi reusi sa iti dau spre comparare Delta Optic Extreme 10x50. Sunt curios cum este acesta fata de Fujinon. Ca si prima idee diametrele ocularelor (externe) sunt doar 25 mm ... deci mai mici decat cei 27 mm a lui Fujinon ... foarte interesant asa diametre mari ... Deocamdata urmeaza sa iti dau spre testare Space Walker ... apoi vedem cum facem si cu Delta. :D ----------------------------------- tudor 18 Sep 2019 16:18 ----------------------------------- Fujinon FMTR-SX 10X50 vs Delta Optical Extreme 10x50 ED Sunt intr-o situatie interesanta si placuta: Am pus cap la cap rezultatele obtinute in urma testarii a doua instrumente ce apartin colegilor nostrii Dbird si Daniel. Le multumesc pentru facilitarea acestei comparatii ! Deci este vorba de Delta Optical Extreme proiectat in Polonia si Fujinon FMTR-SX facut in Japonia. Acestea sunt doua binocluri 10x50 robuste si grele, cu design militar, ce au niste prisme enorme tip porro, fiind de multi considerate "specializate" pentru observatii astronomice. Mecanica, finisaje, ergonomie Practic la o simpla inspectie vizuala cele doua binocluri sunt identice ca design exterior fiind aproape ca doi gemeni. Insa diferenta este evidenta cand vine vorba de mecanica si calitatea finisajelor unde Fujinonul este cu o clasa peste Delta. Astfel detalii precum: calitatea vopselei inscriptiilor, armura fixata perfect pe corpul binoclului, miscarea fara nici un joc a ocularelor fac din Fujinon un castigator detasat la aceasta categorie. Fiind vorba de un binoclu mult mai ieftin se observa la Delta un control al calitatii mai scazut. Totusi, pe langa toate aceste minusuri in finisaje si mecanica, Delta are si el o osatura extrem de puternica. Trebuie mentionat ca binoclul polonez este si un pic mai greu decat cel japonez, dar amandoua instrumentele au o ergonomie la fel de buna, in ciuda greutatii mari a acestora (1600g vs 1430g). Totusi nu le poti folosi decat in reprize scurte...Oricum greutatea mare poate fi un semn bun pentru calitatea optica despre care voi vorbi in continuare. Optica Straturile antireflex au tonuri mai pale la Fujinon unde observam verde/albastrui pe obiective, verde/olive pe oculare si indigo pe prisme. La Delta observam nuante mai saturate de verde pe oculare si obiective si verde/albastrui pe prisme. Rezolutia pe centru. Chiar daca stiam din review-ul lui Dbird despre rezolutia buna a lui Delta Extreme, totusi am ramas surprins din nou!! Aici Delta are un avantaj important fata de Fujinon, rezolutia fiind extraordinara egaland recordul detinut de Zeiss Conquest!!! Rezolutia pe margini la Delta este foarte buna (nu departe de cea a Zeiss-ului Conquest HD) dar mai slaba decat la Fujinon care practic are claritate 100% din FOV, datorita ocularelor de foarte buna calitate. Luminozitatea pe timp de zi si crepuscul parca e cu putin mai mica decat la Fujinon, dar performanta la stele si obiecte DSO este similara in ambele instrumente. Distorsiunea campului vizual este destul de evidenta dar doar pe margini, fiind similara in ambele binocluri Aberatiile cromatice sunt in ambele instrumente foarte bine gestionate, fiind prezente doar pe margini Contrastul este si el asemanator Redarea culorii alb mi s-a parut un pic mai exacta la Delta, Fujinon avand o usoara tenta galbena Rezistenta lumina parazita. Delta are aceleasi reflexii in FOV ca Fujinon dar un pic mai evidente, si parca un pic mai sensibil la lumina laterala sau din spate Distanta de privit la ocular la Delta cred ca este sub specificatiile oficiale. Pentru ca am comparat cu cei 18mm ai Zeiss-ului care sunt mai "comozi" decat cei "18.5mm" de la Delta, care cred ca sunt undeva pe la 16mm (dar suficient pt. ochelarii mei). In schimb Fujinon are un eye relief mult mai generos de 19.8mm care coroborat cu ocularele mai mari fac mai comod privitul prin acest instrument Concluzii Delta are ca avantaje: 1) rezolutia fantastica de pe centru. 2) redarea mai naturala a culorii alb. Fujinonul are ca avantaje: 1) rezolutia fantastica de pe margini 2) eye relief mai mare 3) rezistenta mai buna la lumina parazita 4) calitatea mai buna a mecanicii si a finisajelor. Daca tinem cont de pretul de achizitie de aproape 3x mai mare al Fujinonului, putem spune ca Delta este o varianta economica nu departe de performantele optice ale binoclului japonez, avand un raport calitate/pret foarte bun. Dar pentru a ajunge la acest pret polonezii cred ca au recurs la un compromis important facut la oculare, mecanica si finisaje. ----------------------------------- tudor 05 Feb 2020 15:30 ----------------------------------- BRESSER Spezial Astro 20x80 vs Celestron SkyMaster PRO 15x70 Chiar daca aceste binocluri sunt recomandate de producator pentru astronomie, eu am avut ocazia sa le pun unul langa altul doar terestru. Dar chiar si asa mi-am putut face o parere despre ele. Mai jos sunt impresiile mele fata de performanta acestor binocluri testate de pe trepied. O prezentare mai detaliata a lui Celestron SkyMasterPRO 15X70 o puteti vedea aici http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=193056#193056 Mecanica si finisaje Cele doua binocluri vin din doua sectoare de pret diferite. Lucru observat imediat dupa calitatea mecanicii si finisajului. Astfel observam la Celestron cum puntea de focus misca ocularele ferm fara nici un joc, per total mecanica avand o robustete mult mai ridicata in comparatie cu cea a Bresser-ului. Deasemenea, chiar daca are diametrele obiectivelor mai mici, Celestron-ul are incintele prismelor mai mari decat ale Bresser-ului. Practic Bresser are prismele unui binoclu 10X50, pentru ca observam ca tuburile obiectivelor sunt "sugrumate" in fata prismelor (vezi poze). Celestronul, spre deosebire de Bresser, este etanseizat cu Nitrogen. Distanta de privit la ocular este similara, dar ocularele Celestron-ului sunt mai mari in diametru (25mm vs 23mm). Stratul antireflex la Bresser este verde pe obiective si oculare, iar prismele par netratate. La Celestron stratul antireflex are culoarea albastru/mov pal pe obiective, rubiniu/albastru pe oculare, iar pe prisme este verde. Diferenta de greutate este de 300g, Bresser cantarind 2000g. Optica Aberatiile cromatice sunt similare in amandoua instrumentele fiind prezente pe margini Luminozitatea pe timp de zi mi s-a parut mai mare la Celestron. Claritatea si contrastul in axul optic sunt net superioare la Celestron care are o imagine mai vie Claritatea pe margini deasemenea este mai extinsa la Celestron 80% vs 70% Distorsiunea campului vizual este mai bine corectata la Celestron Redarea culorii alb este similara dar parca Bresser are o usoara tenta galbuie Bresser-ul prezinta niste reflexii circulare pe marginea campului vizual destul de deranjante, iar marginea campului vizual este mai putin conturata Campul vizual la Celestron este de 4.4gr (15x) vs 3.2gr (20x) la Bresser. Concluzii Cele doua binocluri sunt niste instrumente cu aplicatie destul de restransa ( doar astronomie si birdwatching). Celestronul SkyMasterPRO 15x70 depaseste cam la fiecare capitol Bresser 20x80, eu considerandu-l un instrument mult mai performant si mai versatil decat acest instrument mai mare de la Bresser care are multe "scapari" calitative. Dar, dupa cum am spus si la inceputul acestei comparatii, acest lucru se datoreaza faptului ca aceste doua instrumente fac parte din doua clase diferite de pret. Celestron este de 2x mai scump decat Bresser 20x80, el fiind in aceeasi categorie de pret cu Bresser Spezial Astro SF 15x70 cu care cred ca are mai multe lucruri in comun. ----------------------------------- Daniel Simion 24 Feb 2020 15:49 ----------------------------------- Am avut si eu binoclul Bresser si nu m-am putut intelege cu el de niciun fel. Cea mai mare problema pe are o intalneam era faptul se decolima foarte repede si ca nu imi incapea nasul intre cele doua oculare. Dupa ce il foloseam 10 minute aveam doua cercuri rosii in jurul ochilor. Una dintre cele doua "camasi" din fata obiectivelor nu era stransa bine si se misca, asa ca am strans-o, lucru care a dus la decolimarea binoclului. Am si eu un binoclu mare si voi posta un review curand, doar ca nu l-am folosit prea mult. Am atasat doua imagini ca "teaser". :D ----------------------------------- codan 24 Feb 2020 16:22 ----------------------------------- Nikon 10x70 ? ----------------------------------- tudor 24 Feb 2020 18:52 ----------------------------------- Cred ca este Nikon 10x70 HP WP... Daniel nu ne tine in suspans :) ----------------------------------- zoth 24 Feb 2020 20:20 ----------------------------------- Sau Nikon 10x70SP? ----------------------------------- Daniel Simion 24 Feb 2020 20:24 ----------------------------------- Gata, gata, zic. Este Nikon 10x70 IF SP WP (Astroluxe). ----------------------------------- tudor 25 Feb 2020 05:51 ----------------------------------- L-am urmarit si eu pe olx de unde s-a vandut chiar ieri alataieri... poate chiar ala este!... dar ma bucur sa-l vad aici pe forum :) Este o serie de binoclu foarte apreciata printre astronomi (la fel ca Fujinonul fmtr) si iti urez sa-l stapanesti sanatos! ----------------------------------- saiph 25 Feb 2020 11:17 ----------------------------------- Hehe.. :D 10x70. Nice. Adevarul e ca nimic nu se compara cu imaginea data de o asemenea "bestie" de binoclu. Fie el si hibrid, ca al meu. ----------------------------------- Daniel Simion 25 Feb 2020 19:25 ----------------------------------- L-am urmarit si eu pe olx de unde s-a vandut chiar ieri alataieri... poate chiar ala este!... dar ma bucur sa-l vad aici pe forum :) Este o serie de binoclu foarte apreciata printre astronomi (la fel ca Fujinonul fmtr) si iti urez sa-l stapanesti sanatos! Multumesc, Tudor. Da, acela de pe OLX este. ----------------------------------- Daniel Simion 26 Feb 2020 17:54 ----------------------------------- Hehe.. :D 10x70. Nice. Adevarul e ca nimic nu se compara cu imaginea data de o asemenea "bestie" de binoclu. Fie el si hibrid, ca al meu. Nu am apucat sa-l testez pe zona de astronomie, dar cred ca voi iesi diseara cu el. Nu am avut niciodata un 10x70. Este putin mai greu de manevrat, este stabil, dar trebuie folosit in reprize scurte. ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Feb 2020 00:27 ----------------------------------- Daniel Daca te oboseste prea tare ,sa stii ca montura mea de binoclu e foarte stabila si s-a oferit sa-i poarte de grija... :mrgreen: :P Sa-l folosesti sanatos , te rog sa ne povestesti cum si ce se vede cu el ! Mircea ----------------------------------- tudor 03 Mar 2020 21:12 ----------------------------------- Nikon Aculon T51 8x24 vs Leica Trinovid BC 8x20 vs Leica Trinovid BCA 10x25 Comparatii mecanica si ergonomie Nikon are o constructie cu o singura "balama" pentru reglarea distantei interpupilare, iar binoclurile Leica au doua "balamale". Asta le face mult mai compacte cand sunt pliate. Greutatea binoclurilor este similara: 200g Nikon, 230 Leica 8x20, 255g Leica 10x25. Cand vine vorba de finisarea exterioara binoclurile Leica sunt "top class". Totusi Nikon T51 este si el un binoclu cu un finisaj frumos din aluminiu, destul de rar intalnit la binocluri ca finisaj exterior. Exista mai multe variante de culoare (negru, argintiu, rosu si roz). Parerea mea ca cel mai frumos si elegant este acesta argintiu. Distanta de privit la oculare este similara cu cea de la binoclurile Leica, si cu siguranta mult mai mare decat cea din specificatiile tehnice (12,2mm) pentru ca nu am avut nici o problema in a vedea tot campul vizual cu ochelarii. Ergonomia este foarte buna la Nikon mai ales datorita rotitei de focus mult mai mare, ce face folosirea lui mult mai placuta si usoara. La binoclurile Leica subdimensionarea rotitei de focus este un sacrificiu adus pentru un volum mai mic al binoclului! Comparatii optica Rezolutia pe centru. Nikon 8x24 are o rezolutie asemanatoare cu Leica 8x20 dar inferioara fata de Leica 10x25 Rezolutia pe margini este foarte asemanatoare in toate cele trei binoclurile dar parca Leica 8x20 sta o picatura mai bine pe margini Contrastul imaginii este cel mai ridicat la Leica 10x25, urmat de Nikon. Ultimul este Leica 8x20 Luminozitatea. Leica 10x25 este pe primul loc. Urmeaza Nikon 8x24 si ultimul este Leica 8x20 care are cel mai mic diametru din grup, dar este si cel mai "batran" din grup ("nascut" in 1988 :) ), avand putin praf acumulat de atatia ani!!! Aberatiile Cromatice sunt cel mai bine gestionate la batranul Leica 8x20. Pe locul doi, nu departe de primul, este Leica 10x25. Iar pe ultimul loc este Nikon care are aberatiile cromatice pe margini cele mai evidente dar totusi nu deranjante. Distorsiunea campului vizual este similara in toate trei binoclurile fiind destul de moderata. Redarea culoarii alb. Leica 10x25 si Nikon redau culorile foarte natural, dar la Leica 8x20 se simte o usoara nuanta galbena. Rezistenta contra lumina. Nikon si Leica 8x20 prezinta ceva sensibilitate la contralumina, dar Leica 10x25 nu are nici o problema Campul vizual este de 6.6gr la Leica 8x20, 6.2gr la Nikon 8x24 si 5.3gr la Leica 10x25 Am comparat aceste modele foarte compacte din trei clase de pret diferite: 1 Nikon Aculon T51 8x24, fata de modelele mai ieftine de la Nikon (Aculon T01 si Aculon W10), vine cu un eye relief mai mare si cu o apertura mai mare (24mm vs 21mm) 2 Leica BC 8x20 este un binoclu deja considerat vintage, dar care inca mai straluceste optic si astfel inca are un pret SH cu putin mai mare decat Nikon Aculon T51 nou. 3 Leica BCA 10x25 este cel mai scump din aceasta grupa fiind de trei ori mai scump decat Nikon T51 8x24 ----------------------------------- tudor 18 Mar 2020 13:45 ----------------------------------- Binoclul SkymasterPRO 15x70 vs Binoclul Zeiss-ul Conquest HD 10x42 vs Luneta terestra TS 20x60x60. Majoritatea, in mod corect si normal, compara instrumente din aceeasi gama de pret si specificatii. Se pune extrem de rar problema sa se compare instrumente cu specificatii complet diferite si din sectoare de pret diferite. Dar eu in totdeauna am fost atras de aceste comparatii atipice pe care nu le poti gasii usor pe net si pe care le gasesc totusi foarte interesante si instructive. Astfel ieri noapte pe balcon am scos putin la o "alergare" scurta cateva mici instrumente. Tintele au fost Andromeda si Venus. Andromeda (aprox 25 grade altitudine) Binoclul SkymasterPRO 15x70 l-am folosit initial din mana, dar odata stabilizat pe trepied a aratat Andromeda si stelele invecinate mult mai bine. Asa ca in comparatiile de mai jos acest binoclu a fost folosit doar de pe trepied. In schimb Zeiss-ul Conquest HD 10x42 l-am folosit in aceste comparatii doar din mana, pentru ca asa e modul in care il voi folosii mai in orice situatie, fiind un binoclu destul de compact. Astfel Zeiss-ul a aratat o Andromeda aproape similara cu binoclul mai mare dar mai putin extinsa decat prin Celestron si cu un fundal mai intunecos. S-au vazut aproape aceleasi numar de stele care s-au vazut prin 15x70, dar mai anevoios si doar unele cu vedere indirecta. Luneta terestra TS 20x60x60 de pe trepied la 20x a arat Andromeda cel mai greu din grup, la limita vederii directe. Nebulozitatea galaxiei fiind mai putin extinsa si foarte putin luminoasa. Am fost curios si am adus doar pentru putin timp in comparatie pe micul Nikon HG 8x32 L, care pana si el "mi-a arat" galaxia mai usor decat luneta terestra! Probleme cu transmisia luminii la aceasta luneta. Sa nu uitam ca aceasta luneta compacta este de fapt jumatate de binoclu, avand si ea o prisma incorporata in drumul optic pentru ocularul inclinat la 45grade. Venus (aprox 30 grade altitudine) Aici Zeiss-ul isi ia revansa din plin fata de Celestron. Chiar daca are doar o putere de 10x si folosit doar din mana, am ramas uimit cum planeta prin binoclul german isi arata faza de 50% foarte curat. Totusi, imaginea fiind foarte mica, trebuia sa ma uit cu foarte mare bagare de seama si sa focusez exact incat sa pot sa vad clar o jumatate mica de Venus (aprox. 50% faza) !!! In schimb prin Celestron, chiar daca are o putere mai mare (15x) ca a Zeiss-ului, Venusul se vedea doar ca o sfera luminoasa foarte putin deformata. Acest lucru cred ca e datorat astigmatismului observat la binoclul mai mare dar si luminozitatii mai mari (70mm) care face sa straluceasca planeta prea mult pentru puterea 15x (oricum mica pentru o planeta). Luneta terestra TS 20x60x60 si ea si-a luat un pic revansa in fata Celestronului pentru ca a aratat Venusul mai bine ca 15x70, putand fi intrezarita mai bine faza de 50% a planetei datorita puterii putin mai mari 20x. Dar tot Zeiss-ul la 10x este marea surpriza in acest test aratand cel mai "curat" Venus chiar daca mai mic. Evident luneta are si avantajul mai multor puteri. Astfel la o putere mai mare (de exemplu 40x sau 60x) faza planetei se vedea perfect chiar daca isi faceau aparitia aberatiile cromatice. Concluzii Nu este de mirare ca cel mai luminios instrument din grup este Celestron SkymasterPRO 10x70 fiind un binoclu mare. Cu el pot fi mai usor reperate obiecte DSO mai putin luminoase. Luneta TS 20x20x60 la DSO are ceva probleme avand transmisia luminii cea mai scazuta din grup. In schimb la planete, unde luminozitatea nu mai conteaza asa de mult, se comporta bine avand o definitie foarte buna. Zeiss Conquest HD 10x42 consider ca detine media avantajelor celorlalte doua instrumete din grup. Astfel definitia si corectia optica o are cea mai buna din grup. Si luminozitatea este surprinzator de buna pentru diametrul lui mic de 42mm avand o transmisie a luminii exceptionala (93% in lungimea de unda de verde in multe teste de pe net). Toate acestea intr-un volum compact si portabil fac sa fie binoclul cel mai des folosit de mine. ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Mar 2020 15:37 ----------------------------------- Tudor Eu numesc asemenea experimente si comparatii drept ''observatii tehnologice''. Imi place foarte mult sa citesc despre asemenea experimente,excelent material,multumesc ! Mircea ----------------------------------- tudor 12 Apr 2020 18:43 ----------------------------------- Ma bucur! In ultimul timp am facut multe observatii "tehnologice", poate chiar prea multe in detrimentul celor normale :) ----------------------------------- tudor 13 Mai 2020 08:54 ----------------------------------- Am mai facut o "observatie tehnologica". Este vorba de o comparatie facuta mai mult ca sa imi comfirme inca odata niste aspecte legate de binocluri cu diferite aperturi, puteri si tratamente optice. 1.TEST ASTRO DE LUMINOZITATE si REZOLVARE STELE Am ales ca prim test roiul stelar deschis M44 Praesepe pentru ca era intr-o directie confortabila de observat pentru mine de pe balcon, dar si pentru ca e foarte extins si format din multe stele putand sa estimez mai bine diferentele. Roiul s-a aflat in momentul testarii la o altitudine de aproximativ 35 grade. Cerul acum cateva nopti in Bucuresti a fost brazdat la un moment dat de nori razleti, dar am apucat sa-mi termin testele la timp. Celestron SkymasterPro 15x70. Roiul a fost rezolvat in foarte multe stele clare. Acest binoclu avand magnificatia cea mai mare din grup e singurul care a fost montat pe trepied. EXCELENT 10 Zeiss Conquest HD 10x42. Stelele din roi aveau sclipirea unei bijuterii, avand un contrast mult mai ridicat decat la Celestron. Adica in binoclul 15x70 stelele chiar daca se vedeau mai usor, aveau parca o mai mica stralucire! Insa spre deosebire de binoclul mai mare, stelele mai palide din roiul stelar se vedeau doar cu vedere indirecta FOARTE BINE 9 Nikon HG L 8X32. Roiul a pierdut mult din numarul de stele in comparatie cu binoclurile mai mari. Dar roiul era in continuare spectaculos fiind totusi vizibile destul de multe stele chiar cu vedere directa. BINE 8 Leica Trinovid BCA 10x25. Imagine foarte contrastanta a roiului. Mai ales "V" ul si cele doua stele apropiate din vecinatatea "V"-ului au fost vizibile foarte bine. Se vedeau si alte stele cu vedere directa si indirecta. SATISFACATOR 7 Nikon Sport Lite 10x25. Imagine mai putin contrastanta, mai putin luminoasa si cu mai putine stele decat la Leica 10x25, dar se puteau vedea in continuare "V"-ul si cele doua stele invecinate cu vedere directa. SLAB 6 Eschembach Ww 8x30. Chiar daca imaginea per ansamblu era mai luminoasa decat la Nikon Sport Lite 10x25 acum "V"-ul era format din mai putine stele, lucru datorat magnificatiei mai mici 8x. Binoclul repera "V' -ul si alte cateva stele cu vedere directa, dar roiul se vedea conturat si extins doar cu vederea periferica. FOARTE SLAB 5 Leica Trinovid BC 8x20. Binoclul a aratat roiul cu o extindere similara ca la Eschembach dar parca cu un pic mai mult efort datorat diferentei de diametru. Comparat cu Nikon Sport Lite 10x25, Leica 8x20 a avut luminozitatea roiului cel putin similara, dar roiul era rezolvat in mai putine stele. FOARTE SLAB 5 Am mai facut un test suplimentar dar doar intre binoclurile Celestron si Zeiss, folosind ca tinta de data asta galaxiile M81 si M82 (se aflau la o altitudine in jur de 60 grade). Prin binoclul 15x70 galaxia M81 am vazut-o cu vedere directa foarte bine , iar galaxia M82 doar cu vedere indirecta ca o bara alungita. Iar prin binoclul 10x42 am vazut bine M81 cu vedere directa ca o forma rotunda destul de extinsa. Dar M82 nu am putut s-o zaresc! 2 TEST TERESTRU DE LUMINOZITATE (ZIUA, CREPUSCUL SI NOAPTEA) Luminozitatea Zeiss-ului 10x42 in observatii terestre acum se apropie foarte mult de luminozitatea Celestron-ului 15x70, pe timp de zi chiar dapasind-o. In crepuscul aceste binocluri au o luminozitate similara. Insa Celestronul isi mentine un mic avantaj doar noaptea in zone puternic umbrite. Am observat o rasturnare de situatie si in clasamentul grupului de binocluri mai mici. Testele terestre de zi si noapte au dat rezultate diferite fata de clasamentul de la astro. Astfel Leica Trinovid BC 8x20 este clar vizibil mai luminos decat Nikon SportLite 10x25 nu numai ziua cu soare puternic, dar si la crepuscul si noaptea!!! 3 CONCLUZII Am observat doua lucruri mai ales la observarea stelelor: - in unele cazuri magnificatia mai mare poate compensa intr-o anumita limita diametrul mai mic sau optica mai slaba. Tocmai de asta pt astro eu prefer de exemplu binocluri 10x in loc de 8x - intr-o anumita limita calitatea optica compenseaza si ea in unele cazuri diametrul mai mic sau magnificatia mai mica ----------------------------------- tudor 19 Mai 2020 15:58 ----------------------------------- APM 10x50 ED APO vs FUJINON FMTR SX 10x50 vs ZEISS CONQUEST HD 10x42 Am fost in Herastrau unde am facut o comparatie inedita impreuna cu colegii nostrii Julliano si Daniel Simion. "Inculpatii" au fost APM 10x50 ED APO si Fujinon FMTR SX 10x50 care pe forumurile de pasionati de binocluri sunt cunoscuti ca mari "rivali" :) Tocmai de asta am fost nerabdatori cu comparatia pentru ca totul s-a pus la cale pe moment la telefon, doar cu o ora inainte de intalnire. Asta pentru ca ieri fiind tocmai ziua in care Daniel a primit APMul! Data viitoare trebuie sa ne intalnim neaparat si cu Dbird care are un Delta Extreme ED similar ca performante si mecanica cu aceste binocluri (vezi postarea din acest topic cu comparatia intre Delta si Fujinon) Pe langa acesti doi mastodonti 10x50, am pus in comparatie si pe Zeiss Conquest HD 10x42 ca un fel de sare si piper al comparatiei. MECANICA, FINISAJE, ERGONOMIE Toate instrumentele au o mecanica foarte robusta. Structura la Fujinon si Zeiss este din aluminiu, iar la APM este din magneziu asta facandu-l mai usor fata de Fujinon (APM 1269g, Fuji 1430g, Zeiss 795g). Fujinonul fabricandu-se mai demult a trecut testul rezistentei trecerii timpului, fiind inconjurat de o armura groasa protectoare cu un design militar trainic. APMul este acoperit cu o imitatie de piele mai putin protectoare, insa acest lucru ii confera un aspect mai placut. Mi-a creat impresia de arma sau de instrument de precizie (impresie similara avuta la Nikon Astrolux 10x70). Totusi APMul si Fujinonul au aceeasi linie de design cu foarte multe lucruri in comun, avand chiar unele elemente absolut identice (vezi poze) In schimb Zeissul are un design "civil" mai modern, cu o armura cauciucata rezistenta de culoare "gri sobolan". Toate instrumentele sunt umplute cu gaz inert fiind rezistente la imersie in apa. Nu le-am testat in lacul Herastrau si nici nu le vom testa vreodata :) Instrumetele mari porro chiar daca sunt grele se pot tine in maini surprinzator de bine datorita ergonomiei bune. Aici fizionomia si obisnuinta fiecaruia induc preferinte personale. Distanta de privit la oculare este foarte mare in toate binoclurile, mai ales la cele doua porro (18mm Zeiss, si in jur de 20mm la Fujinon si APM) Ocularele sunt 25mm la Zeiss, si de 27mm la cele doua porro fiind o adevarata placere de privit prin ele! Stratul antireflex este: la Fujinon mov/indigo pe prisme, verde pal/olive pe oculare si verde albastrui pe obiective; la APM verde pe prisme, kaki pal pe oculare si albastru pe obiective; la Zeiss auriu pe prisme, auriu/ kaki maroniu pe oculare si purpuriu/mov pe obiective. OPTICA Comparatia a fost facuta pe timp innorat si la asfintit, prinzand putin si de intuneric. Ieri a fost innorat pentru ca nici Venusul nu l-am putut vedea, asa ca ne-am concentrat atentia doar pe comparatia terestra. S-au folosit doua trepiede, tintele fiind mai multe detalii ale unor cladiri indepartate de peste lac. Focusul la binoclurile porro se face individual pe fiecare ocular. Dar, spre compensarea lipsei focusului central, aceste instrumente au un camp de profunzime mult mai mare fata de cel al Zeiss-ului. Efectul 3D este mai pronuntat deasemenea la binoclurile porro. In privinta calitatii optice a acestor binocluri toti trei "binoculistii" am avut cam aceleasi pareri unanime, lucru mai rar la noi la romani :) (poate doar la alegerile comuniste din plen :) )Totusi trebuia sa fi fost macar o mica contra :) si asta a fost doar o mica dezbatere legata de sticla ED in general, dar a fost pace...acum iata rezultatele: Rezolutia pe centru : APM si Fujinon au prezentat aceeasi rezolutie. Singura diferenta a fost ca Fujinonul avea o foarte foarte mica insinuare de astigmatism. Dar nu a fost vorba de un astigmatism serios ci doar observabil foarte foarte greu si doar comparativ cu APM. In comparatie cu cele doua binocluri porro Zeissul a rezolvat un pic mai usor detaliile indepartate, avand o rezolutie un pic mai buna. Rezolutia pe margini: Toate trei binoclurile au o extindere pe margini a claritatii fantastica. APM si Fujinon au claritate aproape 100% din FOV iar Zeiss peste 95% din FOV Campul vizual este de 6.5 grade in toate trei binoclurile Contrastul: Aici APMul este lider detasat, avand contrastul cel mai mare. Iar Fujinon si Zeiss au fost destul de asemanatoare intre ele la contrast ca sa le punem intr-o grupa separata fata de APM Luminozitatea: Conditiile au fost de cer innorat, crepuscul si noapte. Fujinon si Zeiss au dat impresia de luminozitate un pic mai mare decat APM. Dar sunt sigur ca pe stele diferentele vor disparea! Aberatii cromatice: In acest test APMul a fost cel mai imun la aberatii cromatice. Aici se observa ca sticla ED a APMului este integrata cu succes in sistemul optic, nefiind doar doua litere de marketing pictate pe binoclu :) Fujinon si Zeiss nu au aberatii cromatice in zona centrala a imaginii, insa pe margini observam ca Fujinon are aberatiile cromatice mai estompate decat la Zeiss Redarea culorii alb: APMul are o cromatica exemplara, fidela realitatii fiind in topul binoclurilor testate de mine! Fujinonul are o usoara tenta galbuie, iar Zeissul o usoara tenta verzuie Rezistenta contra lumina: "Stresate" noaptea de un felinar toate trei binoclurile s-au prezentat similar fara reflexii evidente sau suparatoare. CONCLUZII Avand in vedere corpul mult mai mic si mai compact al Zeissului, este surprinzator cum acest roof "zboara" de la egal la egal cu acesti "vulturi" mai mari care mai sunt pe deasupra si porro. Batranul Fujinon inca e la inaltime, iar APMul fiind cel mai nou si cel mai ieftin este supriza care ne-a uimit prin performante. Per total calitatea optica a acestor instrumente este asemanatoare, iar acolo unde sunt mici plusuri si minusuri, acestea se echilibreaza intre ele. Pozele au rezolutie inalta si se pot marii...vizionare placuta :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Mai 2020 21:42 ----------------------------------- Un nou articol foarte interesant si instructiv si pe care l-am citit cu mare placere. Este un material de-a dreptul captivant, felicitari ! Vin cu o intrebare-propunere : ce ar fi daca ati ''institutionaliza'' aceste intalniri , facandu-le lunar , sub titlul ''Bino-Herastrau'' sau ''Astro-Herastrau'',de pilda ? Acolo puteti imbina observatiile terestre cu cele astronomice, atat cat se poate si cum se poate. Fiind o locatie in plin Bucuresti n-ar fi vorba despre observarea nu stiu caror galaxii de 16mv. Dar sa vezi forma de bob de linte a lui Saturn,M13,M92,Cr 399 si sa rezolvi 16 Cyg ,Beta Lyr si Epsilon Dra intr-un binoclu este la fel de interesant.Ba ,as zice, mai interesant :shock: ! Desigur,respectand toate prevederile legale in vigoare etc Mircea ----------------------------------- tudor 19 Mai 2020 22:44 ----------------------------------- Multumim! Pai planuim sa ne mai vedem cand o sa fie senin! Poate devine si traditie :) ----------------------------------- julliano 19 Mai 2020 23:49 ----------------------------------- da, musai trebuie sa ne mai vedem, mai ales ca vreau sa vad un test comparativ și cu un Delta Extreme 10x50, sau, cine are, chiar si 15x70 :) ----------------------------------- Dbird 20 Mai 2020 08:30 ----------------------------------- Mda, ce tie si cu unii care sunt obsedati de binocluri ... :lol: .... :lol: :lol: :lol: O O | |=| | / |_|=|_| \ | | | | | | | | / \ / \ Inchiriez: ieftin, ocazie unica de Covid, 500 Euro/ora, Delta Extreme 10x50 ED, pentru teste. :lol: :lol: :lol: Banii de chirie se vor livra impachetati cu servetele dezinfectante antibacteriene, in hartii de 100 de Euro, fiecare plasat in punguta de plastic inchisa ermetic. ----------------------------------- tudor 23 Mai 2020 12:45 ----------------------------------- Celestron Trailseeker ED 8x42 vs Nikon HG L 8X32 vs Zeiss Conquest HD 10x42 Este inca o noua achizitie a calegului nostru Daniel, cu care m-am intalnit ieri tot in "laboratorul" de teste binoculare din Herastrau :) Seria Trailseeker ED inlocuieste seria Granite de la Celestron, care este clasa de varf de la Celestron. A nu se confunda cu seria Trailseeker non "ED" care este mai ieftina! Momentan nu am nici un bonoclu 8x42 pentru o comparatie si o estimare mai exacta a calitatii acestui binoclu. Asa ca am ales sa compar acest Celestron cu doua binocluri diferite si dintr-o clasa de pret mai ridicata: un Nikon 8x dar cu diametru 32, si un Zeiss cu diametrul 42mm dar cu puterea 10x. MECANICA Inca de la primul contact cu Celestron Trailseeker ED am ramas suprins de calitatea finisajelor si constructia acestui binoclu. Pentru un diametru 42mm pot spune ca are un corp destul de compact. Armura exteriora este placuta la atingere, iar osatura binoclului comform specificatiilor este din magneziu fiind un material rezistent si usor. Toate trei binoclurile sunt etanseizate la apa si condens. Rezistenta la apa am probat-o un pic pe o ploicica marunta :) (vezi poze). Focusul opune un pic de rezistenta in comparatie cu Nikon si Zeiss, dar asta poate doar ca este nou nout! Cauciucul aparatorilor imbraca tuburile ocularelor care sunt metalice. Distanta de privit la oculare este de 17.2mm suficienta pentru a privi prin binoclu cu ochelari. Zeiss are distanta de privit de 18mm iar Nikon 17mm. Stratul antireflex de pe obiective are o nuanta interesanta de albastru foarte saturat, pe oculare este verde, iar pe prisme are o frumoasa culoare olive! OPTICA Rezolutia pe centru a Celestronului este mai buna decat la Nikon, dar Zeiss-ul are definitia clar cea mai buna din grup. Claritatea pe margini a Celestronului este undeva la 70% din FOV-ul mare de 8.1 grade. Nikon si Zeiss au claritatea extinsa peste 95% din FOV-ul de 7.8 grade respectiv 6.6 grade. Luminozitatea a fost testata ziua pe conditii de nori si ploaie. Luminozitatea Celestronului este aproape asemanatoare cu cea a Nikonului, iar Zeiss-ul la luminozitate este "the master" avand cea mai luminoasa imagine :) Contrastul de pe centrul imaginii al Celestronului este clar mai bun decat cel al Nikonului, si foarte putin mai scazut fata de cel al Zeissului. Aberatiile cromatice sunt cel mai bine gestionate la Celestron unde isi fac aparitia foarte palid pe margine. Foarte aproape este si Nikonul care are aberatii cromatice foarte pe margini putin mai conturate decat la Celestron. Zeissul are cele mai evidente aberatii cromatice extinse un pic mai mult dar tot spre margini. Redarea culorii alb. Zeissul cand il compar cu Celestronul pare ca are o cromatica perfecta. Dar asta doar pentru ca Celestronul are o tenta galbuie generala mai puternica. Insa cand Zeissul e comparat cu Nikonul se observa la Zeiss o tenta vezuie, asta pentru ca Nikonul sta cel mai bine din acest grup la redarea culorilor! Distorsiunea campului vizual este evidenta la Celestron fiind prezenta cam pe la 35% de margini. La Nikon este aproape absenta, iar la Zeiss este absenta. Distanta minima de focalizare este importanta mai ales la observatiile in natura! Astfel Celestronul are o distanta minima de 2.16m similara cu a Zeissul de 2.15m. Iar Nikonul poate focaliza chiar pana la 1.65m CONCLUZII Celestron Trailseeker ED este un binoclu care vine cu o performanta optica buna si cu un finsaj si o constructie excelenta ce te duce cu gandul la un binoclu mult mai scump! ----------------------------------- tudor 25 Iun 2020 10:53 ----------------------------------- APM 16x80 ED APO vs APM 16X70 ED APO Impreuna cu colegul Julliano am comparat binoclurile noastre APM ED APO de aperturi diferite Mecanica, constructie, finisaje, design Sistemul constructiv al corpului la APM 80 este "sistem Zeiss" adica tuburile obiectivelor se infileteaza in incintelele prismelor. Iar la APM 70 sistemul constructiv este "sistem Bausch & Lombe" adica tuburile obiectivelor si incintele prismelor sunt un singur corp turnat! Diferente am observat si la coating; APM 70 pe langa nuanta de olive are si tonuri palide de albastru si coatingul este per total mai discret. Prismele sunt acoperite la amandoua instrumentele cu un strat antireflex verde intens! Din punct de vedere al finisajelor si al designului exterior imitatia de piele de pe APM 70 ii confera aerul unui instrument mai ingrijit si mai de lux. APM 80 are finisajele mai cauciucate! Diferenta de greutate este de aprox 500g, dar nu aceasta il face mai greu de tinut in maini pe APM 80, ci diametrul mai mare al tuburilor. Comparativ, APM 70 fiind mai putin voluminos, e mai portabil si mai versatil. Performante Optice 1. Observatii terestre pe timp de zi: Luminozitatea este cu putin mai mare la APM 80. Este o diferenta mica dar se poate observa! diferenta de apertura! Rezolutia pe centru mi s-a parut similara in ambele binocluri. Rezolutia pe margini mi s-a parut putin mai buna la APM 70 Contrastul este mai mare la APM 70 Aberatiile cromatice sunt gestionate identic in ambele binocluri Distorsiunea de camp similara Distanta de privit la oculare este identica. Ce ni s-a parut curios este ca APM 80 avea campul vizual un pic mai mic decat APM 70 ceea ce sugereaza poate o putere foarte usor mai mica la APM 70, chiar daca in specificatii apar ca egale. Poate datorita raportului putin atipic la APM 80 a rezultat o magnificatie un pic mai mare. 2. Observatii astronomice Am testat in Herastrau impreuna cu Julliano si Daniel "artileria grea". Am facut o comparatie optica de pe trepiede pe stele. Conditiile atmosferice au fost proaste, adica nori care se plimbau rapid. Plus ca datorita luminilor orasului am fost limitati doar spre partea de zenit care era cat de cat mai acceptabila. Acest lucru ne-a facut sa ne contorsionam si sa ingenunchem in fata binoclurilor noastre :) Dar astea au fost conditiile cu astea am defilat, ce sa ma mai lamentez atat! Iata pe scurt rezultatele: Au fost vazute in graba printre nori M13, M81, NGC 6802 (Umerasul). Insa am zabovit mai mult cu testele comparative la urmatoarele obiecte DSO: Mizar a fost despartit cu succes in ambele binocluri dar parca un pic mai punctiform prin APM 70. APM 80 a arata stelele mai stralucitoare dar cu o foarte usoara insinuare de astigmatism. Albireo a fost despartit usor de ambele binocluri vazandu-se frumos diferenta de culoare dintre cele doua stele (rosu si albastru). Redarea culorilor este identica la aceste binocluri! Marele roi deschis Melotte 111 s-a vazut spectaculos in ambele instrumente, dar APM 80 arata stelele de la limita instrumentelor mai usor, fiind mai luminos. De exemplu stelele de magnitudini mai mari din jurul stelei 16 Com s-au vazut mai usor prin APM 80. Si prin APM 70 aceste stele se vedeau dar cu un efort un pic mai mare. Aici diferenta de apertura isi spune cuvantul! Per total stelele din acest roi stelar erau mai stralucitoare prin APM 80. In schimb prin APM 70 stelele apareau mai punctiforme, fara astigmatism si asta chiar pana pe margini! Nebuloasa Inel M57, pentru cerul de Bucuresti si partial innorat, s-a vazut surprinzator de bine prin ambele binocluri chiar si cu o usoara nuanta albastra ca o stea defocusata!!!! Parerea mea este ca aceasta a fost cea mai spectaculoasa imagine a serii! Concluzii Aceste binocluri, la observatiile cerului, si-au desvaluit un pic mai bine punctele forte si punctele slabe, decat la observatiile terestre. Astfel aici am observat mai usor caracterele acestor binocluri: Unul este voluminos fiind luminos ca un aspirator de lumina, iar unul este mai putin luminos dar un pic mai bine corectat optic. Binoclul mare arata stele mai scanteietoare cu o imagine placuta mai de impact, iar cel mic are o imagine mai temperata, dar un pic mai corectata, fara astigmatism, cu stele un pic mai punctiforme chiar pana pe marginea FOV -ului. Dar in orice caz aceste diferente de "nunanta" sunt mici si le poti vedea doar la o analiza atenta, alternand de la un binoclu la altul, binoclurile fiind mai mult asemanatoare decat diferentiate. La APM 70 admir imaginea ortoscopica, versatilitatea si designul mai atent lucrat. Acest binoclu, la limita, poate fi tinut si in maini pentru o survolare rapida a cerului. In schimb la APM 80 admir plusul de lumina, la stele fiind cel mai luminos binoclu testat de mine. Dar pretul platit este ca acest "monstru" trebuie "stapanit" de un trepied bun! Eu personal nu am mai intalnit la alte binocluri o asemenea imagine pe stele care sa iti creeze un soi de dependenta, cum este cea data de aceste binocluri APM! Aceste doua binocluri sunt cele mai bune binocluri astronomice testate de mine, deocamdata :) ----------------------------------- tudor 06 Iul 2020 23:02 ----------------------------------- APM ED APO 16X70 vs Celestron SkymasterPRO 15X70 Inca de la inceput subliniez faptul ca aceste doua binocluri vin din doua clase de pret diferite! APM-ul este de 2x si ceva mai scump decat SkymasterPRO. Dar asta nu m-a impiedicat sa fac aceasta comparatie, asta pentru ca sa vedem ce aduce in plus aceasta diferenta de pret si daca se justifica! Plus ca astfel de comparatii se fac mai rar tocmai datorita diferentei de pret! Subliniez ca ideea acestei comparatii nu este de "a da rusine" Celestronului ci de a intelege mai bine diferenta de pret! MECANICA, CONSTRUCTIE, DESIGN, ERGONOMIE Se observa ca finisajele APM-ului sunt mai atent lucrate fiind acoperit cu o frumoasa imitatie de piele. In schimb Celestronul, cu armura groasa cauciucata mai putin eleganta, cred ca este mai bine protejat la socuri. Se observa ca APM chiar daca are imitatia de piele mai subtire totusi este mai voluminos decat Celestronul imbracat in armura groasa, lucru ce poate indica niste prisme mai mari la APM! Greutatea APM-ului este de 2150g iar Celestronul are 1700g. Din mana Celestronul se tine mult mai bine decat APM-ul. Eye relieful este un pic mai mare la APM, iar usurinta de a sta in axul optic este mult mai mare decat la Celestron, unde iti ia ceva vreme sa te obisnuiesti cu "cantecul" lui. Focusul se ajusteaza pe fiecare ocular foarte exact la APM. Insa Celestronul are focusul central cu o mica miscare de revenire ce face ajustarea putin mai anevoioasa. PERFORMANTE OPTICE Aceste binocluri avand aplicatii in astronomie le-am comparat pe cerul instelat. Din punct de vedere al accesului la magnitudini stelare aceste binocluri sunt relativ asemanatoare. Insa o diferenta se observa la calitatea aspectului stelelor. Stelele sunt mai bine corectate la APM pe tot campul vizual. De exemplu am despartit steaua dubla Mizar cu amandoua binoclurile. Dar in Celestron, in centrul imaginii, se observa o mica urma de astigmatism la steaua principala. APM-ul nu arata pe centru astigmatism la Mizar, ci doar daca duceam steua dubla pe marginea FOV -ului (cam 15% de margini) observam putin astigmatism la fel cum arata Celestronul pe centrul FOV-ului. Contrastul este net superior la APM, stelele fiind mai scanteietoare cu o impresie de luminozitate un pic mai mare! Si rezolutia este fantastica la APM. Aberatiile cromatice sunt foarte bine gestionate la APM aparand foarte estompate si doar foarte pe margini datorita sticlei APO ED de calitate. Celestronul are aberatii cromatice mai evidente si daca nu esti pozitionat fix in axul optic la oculare, aberatiile isi fac aparitia chiar si in centru FOV-ului Rezistenta contra lumina parazita este mai buna la APM CONCLUZII La fiecare caracteristica optica si mecanica APM-ul este mai bun. Singura exceptie este faptului ca este mai greu si voluminos, iar Celestronul are o armura mai buna pentru socuri. APM-ul este de 2,32x mai scump decat Celestron SkymasterPRO care costa nou in jur de 1500ron. Se pune intrebarea daca aceasta diferenta de pret se justifica? Fiecare isi poate cantarii propriile exigente si apoi sa aleaga intre cele doua modele. Tocmai pentru a ajuta in aceasta algere, am facut aceasta comparatie ca sa se poata alege mai in cunostiinta de cauza intre un instrument sau altul. Nu poti afirma ca APM-ul vede, de exemplu, de 2,32x mai bine galaxiile sau stelele duble, pentru ca acest lucru nu se poate masura si contabiliza simplu in felul asta :) Celestronul chiar daca te recompenseaza cu aceleasi obiecte DSO, el are insa un confort vizual mai scazut fata de APM. Acest confort vizual este de fapt un cumul de calitati optice dar si mecanice (rezolutie pe centru si pe margine, luminozitate, contrast, aberatii cromatice slabe, robustete mecanica) care pentru mine toate aceatea insumate cantaresc enorm si fac sa merite din plin diferenta de bani! Altii se pot multumii si cu un confort vizual mai redus al Celestron-ului, dar asta mai ales datorita faptului ca ramai cu un confort financiar mai mare in buzunar :) ----------------------------------- tudor 27 Iul 2020 11:57 ----------------------------------- Meopta Meostar B1.1 10x50 vs Zeiss Conquest 10x42 HD Introducere Meopta este o firma ceheasca care si-a inceput drumul in optica in 1933 fabricand lentile pentru aparate de proiectie, obiective, binocluri, lunete etc. Dupa scindarea Germaniei, Meopta a beneficiat, intr-un fel similar celor de la IOR, de experienta opticienilor de la Carl Zeiss Jena, lucru ce se observa si in calitatea binoclurilor Meopta pana in ziua de azi. Binoclul Meoastar B1.1 este un binoclu din seria "alpha" fiind superior modelului Meostar B1 Mecanica, constructie, design, ergonomie Meopta B1.1 are prisme Schmit Pechan chiar daca dupa lungime ai crede ca are Abbe Koenig. Cu toate ca este un binoclu mare are o priza mai confortabila decat a Zeissului, asezandu-se ca "turnat" in maini. Designul Meoptai aduce aminte cumva de modelele de la Swarovski. Armura cauciucata de culoare verde kaki este foarte moale si groasa asigurand o foarte buna protectie la socuri. In schimb, ca o compensare a ergonomiei mai spartane a Zeissului, armura "germanului" chiar daca are un aspect mai lucios mi se pare ca asigura o aderenta mai buna in maini (dar si la praf :( ). Amandoua binoclurile sunt umplute cu gaz inert fiind rezistente la apa. Stratul antireflex de pe oculare este uimitor de similar cu al Zeissului Conquest 10x42 fiind ca mierea aurie. Prismele la Meopta au aceeasi nuanta aurie ca pe oculare, iar obiectivele sunt acoperite cu un strat antireflex olive si mov. Focusul se misca mai ferm la Meopta, iar la Zeiss focusul este mai catifelat dar se misca un pic prea usor pentru gustul meu. Risti sa-l dereglezi la cea mai mica miscare. La Meopta trebuie sa invarti de focus mai mult ca sa iasa din clar. Reglarea dioptriilor se face central la Meopta iar la Zeiss pe ocularul drept. Cupele ocularelor la Meopta au trei pozitii (pliat+inca doua pozitii) iar Zeiss 4 pozitii (pliat+ inca trei pozitii). La Meopta cat si la Zeiss cupele se pliaza cu miscari placute. Dar pe net sunt tot felul de nemultumiti de cupele ocularelor Zissului Conquest hd datorita faptului ca se extind foarte greu si uneori la ultima pozitie chiar desurubandu-se. Am fost si eu initial nemultumit de acest lucru. Dar aceasta problema se intampla doar atunci cand eyeshield-urile sunt noi si nefolosite. Daca se pliaza si se extind de cateva zeci de ori se rodeaza si merg chiar foarte placut. Deci acest lucru se rezolva foarte simplu si nu este cazul de lamentari inutile. Lentilele ocularelor Zeissului sunt mai mari decat la Meopta (25mm vs 23mm). Distata de privit la oculare este de 17mm la Meopta si 18mm la Zeiss Performanta optica Rezolutia pe centrul a Meoptai este foarte buna, imaginea fiind plina de detalii fine. Pe foaia de rezolutie definitia Meoptai este cu foarte putin mai scazuta decat a Zeissului (Zeissul aproape rezolva 0,006 linii iar Meopta aproape 0,007 linii). Insa Contrastul se observa repede ca e mai scazut la Meopta, avand o imagine de ansamblu mai "cuminte" decat a Zeissului. Claritatea pe margini se extinde undeva in jur de 80% la Meopta si aprox. 95% la Zeiss. Aberatiile cromatice sunt mai mici la Meopta fiind prezente doar spre margini unde la Zeiss sunt mai evidente. Luminozitatea este un pic mai mare la Zeiss lucru poate datorat si faptului ca Meopta are suprafata de reflexie din prisme acoperita cu argint si nu cu strat dielectric (asa am inteles din unele prezentari ale produsului). Luminozitatea un pic mai buna a Zeissului am observat-o mai ales testand binoclurile in parc pe lumina de crepuscul/intuneric, unde Zeissul reda nuantele un pic mai deschise si luminoase avand o imagine mai vie. In schimb pe lumina puternica de zi, datorita redarii culorilor mai naturale, imaginea este mai placuta in binoclul ceh. La Meopta cromatica are o placuta tonalitate calda, fata de a Zeissului care are o cromatica rece, virata spre verde. Acest lucru impreuna cu faptul ca Meopta are un efect 3D mult mai pronuntat decat la Zeiss, confera imaginii o frumusete deosebita pe timp de zi. Distorsiunea campului este aproape absenta la Zeiss, iar la Meopta este destul de evidenta pe margini. Campul vizual este de 6.3gr la Meopta si 6.6gr la Zeiss. Rezistenta contra lumina este similara in ambele instrumente, fiind "stresate" cu o lampa de iluminat stradal, cu o veioza de birou si cu lumina Lunii. Luna nu a generat in binocluri imagini "fantoma". Diafragmarile excelente si calitatea finisarii interioare dau acesta foarte buna rezistenta. Concluzii Principalul lucru ce admir cel mai mult la Meopta este efectul 3d, uimitor de bun pentru un binoclu roof. Imi mai place si ergonomia extraordinara data de formele atent proiectate pentru degete. Centrul de greutate al binoclului find usor inclinat catre oculare ajuta si el enorm la stabilizarea acestui binoclu care, practic fiind chiar mai mare si mai greu, se tine mai usor in maini decat Zeissul. Uimitor! Insa unde se resimt cele aprox. 350g in plus ale Meoptai este la caratul la gat mai mult timp. Optic Zeissul este un pic mai luminos, are un contrast vizibil mai mare, avand si claritatea extinsa mai mult pe margini. Neajunsul Zeissului sunt aberatiile cromatice un pic mai evidente, la Meopta fiind foarte bine corectate. Pretul este mai mic decat al Zeissului, dar Meopta totusi este un binoclu tot din clasa scumpa de top, avand o constructie si claritate pe masura. Cehii au si ei o poveste frumoasa de spus in piata de binocluri de top :) Ii multumesc din nou lui Daniel, colegul nostru care a adus pe "baricade" un nou binoclu de calitate! ----------------------------------- tudor 07 Noi 2020 18:55 ----------------------------------- Batalia "uriasilor" sau Olympus RC II WP 8x21 vs Leica Trinovid BC 8x20 Contructie, design si mecanica Binoclurile sunt atat de mici, incat exista riscul sa uiti ani de zile ca le ai in rucsac :) Acestia sunt doi "uriasi" ce se pot ascunde la propriu dupa o carte de joc (vezi poze)! Dintre cei doi "uraisi" Olympusul este un pic mai scurt decat Leica, dar este mai mare in restul directiilor, fiind mai voluminos! Olympusul spre deosebire de Leica rezista in apa de 1 metru timp de 5 minute. Designul Olympusului este mai modern iar Leica are o linie mai clasica! Constructia Olympusului este robusta dar nu asa de bine inchegata ca la Leica care are o densitate mai mare fiind din metal! Aparatorile ocularelor Olympusului sunt plasticoase asta reflecatandu-se in culisarea lor sacadata. Rotita de focus este mai bine proportionata decat la Leica, dar are un mic joc. Comparat cu mai scumpul Leica 8x20 am observat urmatoarele aspecte legate de performantele optice: Luminozitatea, claritatea si contrastul sunt mai bune in binoclul german. Insa chiar am ramas surprins sa constat la Olympus o claritate pe margini mai extinsa decat la Leica, cel putin 90% din FOV. Chiar uimitor de bine corectat! Aberatiile cromatice sunt similare si foarte putine doar aproape de margini in ambele instrumente. Rezistenta contra lumina este un punct slab al Olympusului, lucru datorat faptului ca lentilele nu sunt tratate FMC ci doar o parte sunt MC si alta sunt chiar SC. Acest lucru scade contratul general mai ales cand Soarele este in apropierea FOV-ului. Insa noaptea la stele, planete, sau chiar la luminoasa Luna contrastul nu mai are asa mult de suferit. Constructia optica este formata din 5 elemente in 3 grupuri. Eye relieful este mai mic la Olympus 11,5mm, ocularele fiind si ele mai mici in diametru (vezi poze), aspect ce il face nerecomandat pentru purtatorii de ochelari. Concluzii Performanta optica a Olympusului RC II 8x21 nu este stelara, mai ales in comparatie cu un binoclu cu un pret SH de 1000/1500ron cum e Leica 8x20. Insa Olympus costa 300ron NOU cu garantie avand o performanta acceptabila! Astfel acest binoclu mic se adreseaza celor care nu sunt "impatimiti" de privitul prin binocluri, ci celor care il vor folosii ocazional la observatii in natura, teatru, sport si pentru care pretul, portabilitatea, rezistenta si discretia sunt mai importante decat performanta. Il poti arunca in geanta, printre alte lucruri marunte, sau chiar in buzunar tot timpul, fara sa iti faci griji de greutate, dar care iti va aduce natura mai aproape! ----------------------------------- Dbird 08 Noi 2020 20:42 ----------------------------------- Iata ca este loc si pentru "uriasi" :D la noi pe forum ! De mult am vazut un sistem militar, un fel de casca a unui soldat care avea un astfel de binoclu micut rabatabil montat pe ea. Astfel coborai binoclul in dreptul ochilor si priveai prin el fara sa il tii in mana. M-am tot gandit la asa un dispozitiv si cand voi mai avea ceva timp liber sa vedem daca nu cumva este mai interesant decat tinutul in maini clasic, chiar daca in mod cert nu este adaptabil decat pentru acesti "uriasi". :) ----------------------------------- tudor 09 Noi 2020 10:56 ----------------------------------- Excelenta idee! Astfel vom avea un binoclu cu "stabilizare in cap" la purtator :) ----------------------------------- tudor 28 Noi 2020 19:03 ----------------------------------- Dintr-o pura curiozitate am urmarit si efectuat urmatoarea comparatie, noaptea pe stele, intre un binoclu de top cu apertura mica 8x32 versus un binoclu foarte ieftin dar cu apertura mult mai mare 8x56. Este vorba de Nikon HG L 8x32 vs Dorr Danubia Jumbo 8x56 (Diferenta de marime se poate observa imediat si in poze). Am masurat apertura reala a binoclului mare cu o lumina proiectata prin tubul optic pe o rigla milimetrica, si in loc de 56mm real este de 54mm, lumina fiind 2mm opturata de prisme Deci sa inceapa pariurile :) Luminozitate: Egalitate totala!! Am vazut acelasi numar de stele, inclusiv cele de la limita observarii cu vedere indirecta. Pana si fundalul cerului era de un gri similar! Asta indica o diferenta enorma in transmisia luminii in favoarea binoclului mai mic! Rezolutia pe centru: Si aici egalitate! Doar un mic amendament: Danubia avea un usor astigmatism observabil pe stele. Dar la Luna avea detalii chiar foarte bune! Rezolutia pe margini: Danubia are un camp de 6.3 grade cu clararitate aproximativ 65% din suprafata, in rest stelele prezinta coma. Dar Nikonul, chiar cu un camp mare de 7.8 grade, are o claritate extinsa peste 95%, aproape 100% din FOV Rezistenta contra luminii: Nikonul este mult mai imun la luminile din cadru, chiar daca cele laterale isi fac putin aparitia datorita faptului ca eu port ochelari si acestia "colecteaza" lumina parazita din lateral. Daca scot ochelarii dispar si aceste mici reflexii! Insa Danubia are o problema mare cu rezistenta contra luminii din cadru. Danubia prezinta niste reflexii circulare puternice pe marginea campului vizual si flare pe o suprafata destul de mare in functie de incidenta luminii parazite din interiorul cat si din exteriorul cadrului. Un indiciu al acestei probleme sunt si reflexiile ciudate din jurul pupilei de iesire la binoclul mare (vezi poza). Aceasta fapt da si un contrast mai scazut in binoclul mai mare! Pe langa observatiile mele am pus si alte doua persoane sa priveasca Luna prin amandoua binoclurile alternativ, si concluzia lor a fost: "Imaginea prin binoclul mai mic este mai sclipitoare!" Tot aceste persoane au facut urmatoarea remarca "Binoclul mai mare mareste mai mult!". Suprapunand imaginile Lunii cu amandoua binoclurile la ochi, nu am observat diferenta intre diametrele Lunii. Deci aceasta a fost doar o impresie data de diferenta mare a campurilor aparente vizuale (Danubia 50.4 grade vs Nikon 62.4 grade). Un binoclu care are un camp vizual aparent mai strans creaza iluzia optica a unei imagini mai marite decat un binoclu cu un camp mai larg si aerisit, chiar daca amandoua au aceeasi magnificatie! Aberatiile cromatice pe marginea Lunii au fost observate mai evident si mai extinse in FOV la Danubia Redarea culorii alb testata pe Luna s-a dovedit mai galbuie in binoclul mare Concluzii Nikon HG L ocupa locul 4 in clasamentul allbinos la categoria 8x32 unde observam ca exceleaza cam la toate categoriile optice si mecanice. La o asa diferenta exagerata de calitate era normal sa depaseasca calitativ pe necunoscutul Danubia Dorr 8x56 care costa 400ron. Dar unde eram eu mai curios era luminozitatea si rezolutia pe centru. Macar aceste doua caracteristici optice se presupunea sa fie punctele forte ale binoclului cu o suprafata a obiectivelor de aproximativ 3 ori mai mare. Dar nu a fost cazul din doua motive care trebuiesc neaparat coroborate: calitatea optica slaba in binoclul mare si calitatea optica exceptionala in binoclul mic -sticla calitativa, depuneri antireflex eficiente, precizia montarii lentilelor etc. Deci am observat cu proprii mei ochi ca, in anumite cazuri extreme pe care inadins le-am cautat, "aperture rule" nu functioneaza tot timpul cand e prin preajma "quality rule"...Am mai observat asta si cu alte ocazii cand, la aceeasi magnificatie, un binoclu cu o apertura de 25mm mi-a aratat o rezolutie mai mare decat alt binoclu cu o apertura de 50mm. Dar totusi "calitatea bate apertura" doar pana la o anumita limita! Si care este aceasta limita? In nici un caz asta nu se poate calcula si generaliza, fiind in functie de fiecare caz particular de binocluri in parte! ----------------------------------- zoth 29 Noi 2020 12:52 ----------------------------------- Intrebare la Radio Erevan: Este corect sa evaluam luminozitatea unui binoclu pe cerul de noapte? :? Asteptam raspuns! ----------------------------------- tudor 30 Noi 2020 09:02 ----------------------------------- Raspunsul meu de tip "Erevan" nu stiu cat de corect este :) fiind mai mult o abordare personala decat stiintifica. Pentru mine in situatii de lumina slaba se vad si conteaza mai mult diferentele de luminozitate si tocmai de aia fac teste si in conditiile astea. Pe timp de zi chiar daca se pot vedea si acolo diferente de luminozitate, din cauza contractarii pupilelor noastre de iesire, cam toate instrumentele furnizeaza lumina extrasuficienta, practic noi fiind "bombardati" cu multa lumina pe timp de zi! Bineinteles, mai intervine si transmisia luminii care poate sa difere enorm intre zi si nopate in acelasi binoclu. De exemplu un binoclu poate avea 95% transmisia luminii in spectrul verde 550nm fiind foarte luminos ziua, dar acelasi bnoclu, in spectrul albastru 450nm sa atinga o transmisie a luminii de doar 65%, asta traducandu-se intr-o luminozitate scazuta pe timp de noapte. Deci conteaza in ce conditii folosesc mai mult binoclul si in functie de asta il testez. Deci eu cer de la un binoclu sa fie luminos mai ales pe timp de noapte cand eu in acest scenariu il voi folosii cel mai mult. In acest scenariu luminozitatea devine caracteristica cea mai importanta pentru mine! Ziua oricum lumina uneori poate devenii atat de deranjanta si evidenta incat ochii nostrii percep ca peste masura de luminoase chiar si binocluri de aperturi mici! Este ca si cum aparatul nostru de masura, ochiul/creierul, este dat peste cap si nu mai poate spune decat "out of range!". Tocmai de asta, pentru mine ziua alte caracteristici decat luminozitatea devin mai importante,....cum ar fi rezolutia si contrastul si altele! ----------------------------------- zoth 01 Dec 2020 13:42 ----------------------------------- Mersi pentru raspuns :) Chestia cu Radio Erevan a iesit pentru ca nu am gasit alta rima ... :lol: Revizuind acum intrebarea pusa, constat ca din ea lipseste un cuvant care i-ar schimba nitel interpretarea. Asadar corect as fi vrut sa intreb: Este corect sa evaluam luminozitatea unui binoclu only pe cerul de noapte? Am subliniat diferenta. Sigur, nu este nevoie de un alt raspuns, am inteles pozitia luata in calcul la evaluare. ----------------------------------- tudor 07 Ian 2021 21:03 ----------------------------------- IOR 7x40 vs NIKON HG L 8x32 Mecanica, Design, Finisaje IOR 7x40 Acest binoclu imprumutat de la Daniel (multumesc!) este fabricat in Romania prin 1990. Fiind un binoclu cu adevarat militar forma lui a fost dictata doar de functiune. Dar tocmai aceasta sinceritate a formelor si designul grosier dau farmecul acestui binoclu. Finisajul este unul brut. Armura cauciucata imi aduce aminte de o structura de racorduri de instalatii! Totusi imi aduce aminte si de tancuri si tanchete. Capacele rabatante ale obiectivelor te trimit cu gandul la niste capace de turela de tanc (vezi poze) :) Inauntrul acestor capace sunt niste filtre detasabile de ceata care se pot monta pe oculare! Aparatorile ocularelor sunt dintr-un cauciuc foarte moale care pot lua forma oricaror arcade, dar finisajul lor este grosolan! Distanta de privit la oculare este foarte comoda 20mm, dar pentru cei cu ochelari trebuiesc desurubate aparatorile datorita formei lor. Binoclul este foarte robust construit fiind rezistent si la apa! Are filtru IR incorporat in corpul stang ce se poate activa/dezactiva dintr-o mica maneta. Acest filtru este util in unele aplicatii militare. De exemplu se poate vedea lumina de la telecomanda prin acest filtru. Un militar mi-a spus ca se foloseste noapatea sa se comune la distanta prin morse si astfel fascicolul IR poate fi citit doar de cei ce privesc prin acest filtru! Coatingul de pe obiective este movuliu pal, cel de pe oculare este albastru pal. Ce m-a mirat a fost ca pe prisma dreapta sunt depuneri galbui/maronii dar pe cea stanga depunerile sunt verzui/ albastrii. S-ar putea ca acest lucru sa se datoreze unei functionari mai bune a filtrului IR cu cotingul verzui/albastrui care e tot in partea stanga! Optica IOR 7x40 vs NIKON HG L 8x32 Pentru a imi face o parere cat mai conturata asupra acestui binoclu 7x40 l-am comparat optic cu un binoclu cat am putut eu de similar, si pe care sa-l si am la dispzitie ca etalon. Am ales Nikon HG L care este mai mic in diametrul obiectivelor (32mm vs 40mm) dar un pic mai mare ca putere (8x vs 7x). Trebuie sa precizez ca HG L 8x32 la momentul aparitiei pe piata apartinea clasei de top de la Nikon! Iata rezultatele: Rezolutia IORului este identica cu cea a Nikonului HG L 8X32 amandoua binoclurile rezolvand aceleasi detalii pe foia de test. Dar totusi este uimitor cum IORul de 7x are o definitie la fel de buna cu cea a Nikonului 8x Rezolutia pe margini este castigata de Nikon avand peste 95% claritate, IOR-ul undeva pe la 70%. Dar totusi nu este deloc suparatoare aceasta scadere de claritate pe margini Campul vizual este mult mai mare la IOR 8.5grade, chiar daca nu imi este rusine nici cu cel al Nikonului 7,8grade Luminozitatea celor doua instrumente este foarte asemanatoare, acest lucru indicand o transmisie mai buna a micului Nikon! Redarea culorilor. Aici am observat una dintre cele mai galbui/verzui tente de imagine de la binocluri (vezi pozele cu pupilele de iesire). Doar la BTC 5 8x30 sau la zeiss-urile vechi am mai vazut asa ceva! Practic tenta se aseamana cu nuanta curelei kaki a binoclului :) Contrastul IORului este net superior Nikonului. Fiind un binoclu cu un contrast ridicat, acesta iti creeaza impresia de claritate mult mai ridicata decat la Nikon. Sunt sigur ca nuanta de galben/verzui amplifica acest contrast, stiut fiind faptul ca ochiul uman percepe cel mai bine lungimea de unda ce corespunde verdelui. Aberatiile cromatice sunt mai bine gestionate la IOR fiind prezente doar pe margini si foarte palide, la Nikon fiind mai evidente Rezistenta contra lumina este mai mare la Nikon unde de abea se pot observa doua halouri foarte palide atunci cand indrepti binoclul direct catre becul unei lampi. La IOR aceste reflexii sunt un pic mai evidente dar nu ingrijoratoare! Imaginea 3D este de-a dreptul impresionanta la IOR, Nikonul avand o imagine mult mai "plata" Concluzie IOR este un binoclu proiectat special pentru anumite aplicatii ale armatei si trebuie judecat ca atare fiind un binoclu specializat. Tocmai de asta inginerii nu au avut ca tinta o imagine comerciala/civila, aici gandidu-ma mai ales la puternica tenta verzui/galbuie, dar care pe timp de noapte se mai estompeaza! Cu toate acestea IOR este un binoclu prin care privesti cu enorma placere datorita urmatoarelor atuuri: oculare confortabile, camp vizual mare. Si nu in cele din urma, imaginea stereoscopica puternica impreuna cu claritatea mare (contrast) care dau dependenta! ----------------------------------- Dbird 08 Ian 2021 11:15 ----------------------------------- @tudor - citat: "Binoclul este foarte robust construit fiind rezistent si la apa!" Cu scuze pentru interventie, dar as vrea sa comentez putin fraza colegului Tudor. Acest binoclu as spune ca este relativ rezistent la umezeala ... si deja este pericuoasa si aceasta afirmatie. Asa ca posesorii de astfel de binocluri trebuie sa tina cont de urmatoarele: 1- IOR 7x40 nu are decat o singura garnitura de cauciuc la oculare. Restul etanseizarilor sunt facute cu un kit. Data fiind vechimea lor atat garniturile cat si kitul nu mai sunt etanse iar acesta din urma are tendinta de a se immuia in apa. 2- Un alt punct slab este maneta de IR, cam neetansata. Astfel incat sfatul meu este sa nu faceti baie cu acest binoclu :) ----------------------------------- zoth 10 Ian 2021 17:46 ----------------------------------- tudor, ultima comparatie intre binocluri mi se pare tare ciudata ... :shock: Maiastra intoarcere din condei pentru un binoclu care dupa vorba lui Stanescu, nici nu ar trebui adus in discutie pe un site de astronomie! ... dar sa dau macar un exemplu ca sa ma fac inteles: Luminozitatea celor doua instrumente este foarte asemanatoare, acest lucru indicand o transmisie mai buna a micului Nikon! despre binoclul IOR nimic??? cu alte cuvinte constatam ca un binoclu cu pupila de iesire de 5,7mm este la fel de luminos ca un altul cu pupila de doar 4mm. Asta nu inseamna altceva decat ca primul are o problema grava/serioasa la capitolul transmisia luminii. ... sau altfel spus, un binoclu cu obiective mai mari si magnificatie mai mica este la fel de luminos ca unul cu obiective mai mici si magnificatie mai mare, adica ceva total anormal ... As avea de comentat cam la toate capitolele: rezolutia, rezolutia pe margini, campul vizual, redarea culorilor, contrastul, aberatiile cromatice ... dar cred ca ideea s-a inteles si nu merita sa ne pierdem timpul. Drept concluzie personala, daca ajungem sa spunem ca un binoclu e bun doar pentru ca are un camp mare si vede galben atunci ne-am dat :twisted: ----------------------------------- tudor 10 Ian 2021 19:16 ----------------------------------- Pai m-am exprimat eu prea indirect si lapidar, dar in esenta asta am vrut sa spun si eu. Si eu sunt perfect deacord ca IOR are o problema mare cu transmisia luminii, problema pe care am putut s-o observ mai ales prin comparatia cu binoclul mai mic. IOR este un binoclu dintr-o generatie veche si astfel nu este un binoclu reusit din multe puncte de vedere. Dar singurul lui atuu important este imaginea contrastanta si stereoscopica care, de la prima vedere m-a impresionat. Terestru acest efect 3d impreuna cu contrastul ajuta sa se "citeasca" spatiul intr-un mod atat de fascinant incat nici tenta galbena puternica nu reuseste sa eclipseze aceasta fascinatie! Normal ca un binoclu cu o astfel de culoare galbena si astfel de transmisie a luminii slaba nu poate fi numit bun (si nici nu l-am numit)! Pentru mine fiind doar o ciudatenie/curiozitate de binoclu ("plin" de filtre si sisteme de masurare), fiind interesant doar pentru colectie, istorie si pentru acest efect 3d terestru, in nici un caz nu il recomand pentru astronomie ----------------------------------- Dbird 18 Ian 2021 12:21 ----------------------------------- ... un binoclu care dupa vorba lui Stanescu, nici nu ar trebui adus in discutie pe un site de astronomie! ... Intervin putin din punct de vedere al exprimarii de mai sus. As vrea sa explic un fenomen care se aplica nu doar la IOR dar si la multe alte binocluri, multe prezentate in reviewuri si aici si in altele locatii din siteul nostru. Eu am considerat foarte util (si am incurajat) sa prezentam o panoplie cat mai mare de binocluri, in speta existente sau accesibile la noi in tara, indiferent ca sunt sau nu bune sau foarte bune pentru astronomie. Motivul este informarea, eventual cat ma icorecta a cititorilor vis a vis de aceste echipamente. Si colegul Zoth si colegul Stanescu abordeaza acest aspect din punt de vedere al specialistilor, superavansati in domeniul opticii ... dar as vrea sa se inteleaga ca acesta informare este dedicata cu predilectie ... celor care sunt la inceput de drum ...asa cum am fost toti ... la inceput ... astfel cand citesti despre un binoclu foarte scump (cazul IOR !) ca nu este bun pentru astronomie (si mai si justifici clar acest lucru), tentatia unui incepator de al cumpara (luandu-se dupa pret si alte laude existente pe net) este, sper eu, infranta. Deci eu consider ca si un binoclu prost ... trebuie sa figureze in aceasta panoplie chiar daca la capitolul "NU" :) Astfel ajutam ... si poate ca ne amintim cum si noi la inceputuri am fi fost destul de multumiti sa fi avut o baza de date ca cea existenta aici pe forum ...de informare ... primordiala (dupa care se pot purta discutii mai la obiect cu cloegii avansati pentru a finaliza achizitia). Daca urmariti cu putina atentie ..majoritatea celor noi ... citesc intai reviewurile si apoi cu cateva exemple si din lista existenta si din altele personale ne intreaba ... care dintre modelele selectate le reomandam ... :) si abia atunci incep explicitarile la obiect ... da ce fel de observatii te pasioneaza? ...cat il porti cu tine? ...etc :) ceea ce consider ca este Ok si oarecum optim. Daca am face o baza de date doar cu binocluri bune si foarte bune ... incepatorii se vor repezi in "trompetele" ramase :) .... asa ca nu trebuie sa ne suparam ... ----------------------------------- zoth 23 Ian 2021 11:56 ----------------------------------- Daca ar fi sa luam in considerare “performantele” oferite de acest binoclu, citatul de mai sus este perfect justificat. Daca ne gandim insa la strategia pe care vreti sa o promovati, interventia mea nu si-ar mai avea locul aici. Sper ca nu am suparat pe nimeni! ----------------------------------- Dbird 24 Ian 2021 16:38 ----------------------------------- In nici un caz nu poate fi vorba de vreo suparare!!! Iata doar ca scopul in sine este atins, respectiv cu cat mai multe impresii despre un echipament cu atat mai clara va fi definita imaginea sa in fata cititorilor si vor muri de ciuda marketinghistii ca nu ne mai pot pacali :D :lol: :) ----------------------------------- tudor 01 Mar 2021 21:47 ----------------------------------- Nikon 8x25 Sport Lite vs Leica 10x25 BCA vs Leica 8x20 BC Aspecte constructive Cele doaua Leica au o calitate a finisajelor si a mecanicii foarte buna. Lucru demonstrat in mod practic de Leica 8x20 care este un binoclu din anul 1988 si a carui mecanica inca functioneaza bine. De exemplu balamalele de pliere nu sunt slabite deloc ci au ramas rigide exact cum e mai bine pentru reglarea distantei interpupilare. Si Nikonul este ok dar are o constructie mai plasticoasa fiind pe departe cel mai ieftin din acest grup. Aici am aratat reparatia focusului rupt al Nikonului https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=203758#203758 Un aspect important cand vine vorba de astfel de binocluri este portabilitatea si dimensiunea. (vezi poze in comparatie cu marimea unui telefon mobil). Leica Trinovid 8x20 BC (impreuna cu varianta Ultravid) este cel mai putin voluminos binoclu de pe piata. Designul celor de la Leica are ceva foarte atragator prin simplitatea lui (vezi poze) Performata optica Rezolutia pe centru Leica 10x25 are cea mai buna rezolutie din grup, dupa cum era de asteptat avand puterea 10x. Dar are si o definitie peste medie ce rivalizeaza cu binocluri 10x mult mai mari in apertura. Urmeaza Nikon 8x25 care are o definitie asemanatoare cu Leica 8x20, dar doar cu putin mai buna in testele comparative. Rezolutia pe margini Pe margini toate binoclurile se comporta chiar bine (claritate aprox. 80% din campul vizual). Totusi micul Leica 8x20 avand FOV-ul cel mai mare (6.6 grade vs 6 grade Nikon vs 5.5 grade Leica 10x25) el are un avantaj caci claritatea imaginii este mai extinsa raportata la Fov, imaginea fiind cea mai imersiva dintre toate trei binoclurile. Contrast si rezistenta contra lumina Aici liderul detasat este Leica 10x25 cu un contrast exceptional, avand si o rezistenta foarte buna la lumina parazita. In conditii de sursa de lumina puternica in cadru Nikon are niste reflexii puternice ce scad contrastul jumatatii FOV-ului opuse fata de sursa luminii. Fata de Leica 8x20 lui Nikon 8x25 ii scade contrastul doar in aceste conditiile de iluminare dificile (cerul insorit in cadru sau sursa de lumina in cadru), dar in conditii de iluminare slaba contrastul este un pic mai bun la Nikon. Luminozitatea Aici in diferite momente ale zilei (lumina puternica, crepuscul, noaptea) am observat mici diferente intre Nikon 8x25 si Leica 10x25. Pe lumina puternica sunt foarte asemanatoare dar Leica 10x25 pare un pic mai luminos. In schimb comparate pe timp de noapte in zone intunecoase Nikonul 8x25 este un pic mai luminos. Micul Leica 8x20 este codasul aici. Aberatiile cromatice Aici micul Leica 8x20 corecteaza cel mai bine cromatismul din grup. Leica 10x25 si Nikon 8x25 fiind foarte asemanatoare Redare alb Leica 10x25 are culorile cele mai naturale cu o saturatie placuta. Urmeaza Nikon 10x25 care are culorile doar un pic virate spre galben dar cu culorile vii. Leica 8x20 este pe ultimul loc cu o puternica tenta de galben. Distorsiunea campului vizual Nikon 10x25 are cea mai putina deformare iar cele doua Leica se comporta similar Concluzie Acestea sunt trei binocluri de buzunar care nu sunt gandite pentru astronomie ci pentru drumetii, observarea ocazionala a naturii, teatru etc. Sunt foarte bune de purtat in geaca sau in rucsac pentru momente neprevazute, fiind potrivite persoanelor active care ieri erau spectatori in sala de teatru, azi sunt pe varful Omu si maine vaslesc in delta Dunarii :) Dar acest lucru nu ne impiedica sa le indreptam din cand in cand si catre cerul instelat, mai ales daca este un cer bun si nu avem alt instrument la indemana. Cu Leica 10x25 am facut destul de multe observatii astronomice (galaxii, nebuloase, roiuri stelare, planete, Luna etc). ----------------------------------- tudor 01 Apr 2021 20:02 ----------------------------------- Carl Zeiss Jena Deltrintem 8x30 vs Eschembach Ww 8x30 Deltrintem este un binoclu care a facut istorie. Putem spune ca este parintele binoclurilor porro 8x30. Pe baza numarului de serie, binoclul lui Daniel care este testat aici de mine, "vine" tocmai din timpul celui de al doilea razboi mondial, mai exact din 1944. Cu toate astea mecanica lui functioneaza fara nici o scapare. In schimb mai tanarul (ani '80) si mai enigmaticul Eschembach Ww 8x30 are o mecanica care mai "scartaie" pe ici pe colo. De exemplu reglajul dioptriei se poate misca foarte usor din greseala. Batranul Zeiss are un corp mult mai compact si mai "legat" decat Eschembachul. Insa ergonomia Eschembahului imi pare mai buna datorita corpurilor prismelor mai mari si cu forme mai putin osoase care se muleaza mai bine in maini. Amandoua binoclurile au o distanta de privit la oculare foarte mica, lucru ce nu le recomanda sub nici o forma pentru purtatorii de ochelari. Campul vizual este unul mare de 8.5 grade la Zeiss si 9 grade la Eschembach. Testate din mana pe campuri de stele mi s-a parut ca Eschembach are acelasi camp vizual cu Zeissul, dar pus pe trepied are intradevar 9 grade! Diametrul lentilelor ocularelor Zeissului sunt mai mari decat ale Eschembachului, 9mm vs 6.5mm. Straturile antireflex sunt albastru pal la Eschembach, iar la Zeiss sunt mov pal dar mai putin intense! comparatie performante optice Rezolutia pe centru este cu putin mai buna la Eschembach, dar acest lucru se observa doar in teste de pe trepied. Rezolutia pe margini este mult mai extinsa la Zeiss, avand campul vizual mult mai bine corectat pe toata suprafata. Contrastul este net superior la Zeiss. De fapt atunci cand il folosesti ai impresia ca are o imagine mai plina de detalii decat la Eschembach, dar acest lucru este dat de contrastul mai mare care ii da o prospetime imaginii. Eschembach are o imagine generala mai stearsa cu contrast scazut, dar nu lipsit de detalii! Luminozitatea este mai mare la Eschembach atat noaptea cat mai ales pe timp de zi, cand se observa mai usor acest lucru. Este clar ca transmisia luminii este mai slaba la Zeiss datorita straturilor antireflex vechi si poate prismelor mai mari ale Eschembachului. Aberatiile cromatice sunt asemanatoare in amandoua binoclurile. Rezistenta contra lumina lasa de dorit in amandoua binoclurile. Se observa oglindiri si reflexii in campul vizual atunci cand o sursa de lumina atinge direct sau indirect campul viual. Redarea culorii alb este mai aropiata de realitate la Eschembach. La Zeiss imaginea are o tenta galbuie/verzuie mult mai puternica decat la Eschembach, asemanatoare cu cea de la IOR 7x40 sau BTC5 8x30 Concluzii Sunt uimit cum un binoclul din 1944 are o mecanica in stare mai buna decat a unuia mai nou. Si imaginea de ansamblu redata de Zeiss are un contrast mai mare decat cea redata de Eschembach, insa coatingul rudimentar al vremii ii da o luminozitate mai scazuta. ----------------------------------- Dbird 02 Apr 2021 09:42 ----------------------------------- Luminozitatea si as spune inclusiv definitia pe centru este datorata nu atat depunerilor cat dimensiunilor mult mai mari ale prismelor si alezajelor aferente. Modelul Deltrintem 8x30 a fost printre primele asimilate de japonezi, si imediat au trecut la versiuni foarte putin mai voluminoase dar care permiteau introducerea de prisme si alezaje mult mai mari. La acea vreme in japonia BK7 era regina sticlei si ei au stiut sa o utilizeze asa cum trebuie obtinand nu rareori binocluri si mai ieftine si mai luminoase decat cele nemtesti. ----------------------------------- Herr_Alien 02 Apr 2021 10:46 ----------------------------------- E curios, la acelasi camp determinat practic (nu din specificatii!), si la aceiasi marire, binoclul cu ocularele mai mari in diametru ar trebui sa aiba un eye relief mai mare. Din ce cauza pierde Zeiss-ul avantajul teoretic? Bonete la ocular mai adanci? "vine" tocmai din timpul primului razboi mondial, mai exact din 1944. 1944 e fix in al doilea razboi mondial. ----------------------------------- GunDALF 02 Apr 2021 10:59 ----------------------------------- Bine ca ati dat UP la discutia asta, caci am putut afla o informatie utila referitoare la acel Nikon mic, care se afla acum la vanzare. ----------------------------------- tudor 02 Apr 2021 11:16 ----------------------------------- Da, Zeissul are bonetele mai adanci de aici pierde eye relief. Daca le desurubez mai castig un pic, fiind un eye relief putin mai mare decat la Eschembach. Dar tot nu pot vedea tot campul vizual cu ochelari, mai lipseste foarte putin sa vad marginea FOVului. Datorita problemei puse de Herr Alien am refacut masuratorile de camp vizual chiar acum. Masuratorile mele initiale ale campurilor vizuale le-am facut pe stele din mana si datorita eye reliefului foarte mic nu era usor sa vad in binocluri dintr-o singura privire tot FOVul chiar si fara ochelari, astfel trebuia sa ma misc putin dintr-o parte in cealalta a Fovului, si din acea mica miscare a mea cred ca a intervenit o eroare in estimarea mea. Insa ca sa ocolesc aceasta eroare, astazi (chiar acum) am pus binoclurile pe trepied ca sa imi pot muta privirea pe margini fara sa misc binoclurile, si de data asta terestru Escembach mi-a aratat un camp mai mare decat cele 8.5 grade ale Zeissului. Deci o sa modific si in review pentru ca pare totusi sa fie un camp vizual de 9 grade la Eschembach. Am corectat si "razboiul" :) Scuze de atatea greseli...cred ca trebuie sa fiu mult mai atent inainte sa scriu, nu pe graba :oops: ----------------------------------- tudor 05 Apr 2021 21:12 ----------------------------------- Lacerta Elite 10x56 vs Zeiss Conquest 10x42 HD multumiri lui Daniel Lacerta Elite 10x56 este un binoclu pe care-l putem considera mare datorita obiectivelor de 56mm. L-am mai comparat pe acest topic cu ceva ani in urma si cu Nikon Monarch 5 ED 10x42. Am ales sa-l compar cu Zeiss Conquest 10x42 HD pentru ca acest binoclu a devenit un etalon pentru mine in comparatii, chiar si cu binocluri mult mai mari in diametre de genul 50mm sau 56mm. Mecanica, ergonomie Constructia este una foarte buna, amandoua binoclurile avand o structura interioara metalica. Lacerta are o ergonomie impresionant de placuta in ciuda greutatii si marimii. Cele 1050g sunt foarte bine distribuite avand senzatia ca are aceeasi greutate ca Zeissul. Zeissul are 795g dar parca se "lasa" in maini greu ca o bucata de plumb. Dar si el este foarte bine echilibrat in maini, fara sa intervina oboseala! Eyes- shieldurile sunt de foarte buna calitate la Lacerta, tuburile lor fiind metalice, treptele (1+2) ajustandu-se cu clikuri foarte placute. La Zeiss tuburile aparatorilor sunt "mai ieftine", din plastic, dar ca o compensatie ele se extinzand cu o treapta in plus (1+3) si se si pot desuruba complet! Zeissul are un eye relief foarte generos de 18mm. Dar Lacerta Elite mi-a facut o impresie si mai placuta cu al sau Eye relief enorm de cel putin 20mm. A trebuit chiar sa extind o treapta eyes-shieldurile pentru a imi seta distanta corecta cu ochelari. Deci acest binoclu il recomand pentru purtatorii de ochelari avand un eye relief "de rezerva" ce poate ajunge oricarui purtator de ochelari. Acest lucru este poate datorat si faptului ca lentilele exterioare ale ocularelor Lacertei sunt foarte mari 25mm vs. 24mm Zeiss. Optica Rezolutia pe centru este foarte buna la Lacerta facand parte din categoria binoclurilor rezolute, dar in teste nu poate egala rezolutia fantastica a Zeissului, in ciuda diferentei de apertura. Pot spune ca atunci cand folosesc Zeissul intensiv, mai ales terestru, la un moment dat aceasta rezolutie e atat de "prezenta" incat parca incep sa apreciez si "linistea" rezolutiei mai mici a altor binocluri. :lol: Rezolutia pe margini. La stele amandoua binoclurile redau stelele fara astigmatism sau alte aberatii, dar la Lacerta incepe sa scada claritatea in ultimii 15%-20% din raza, iar la Zeiss doar ultimii 5% din raza. Si asta si in conditiile in care campul vizual este mai mic la Lacerta (6.1gr vs 6.6gr). Acest camp vizual aparent de 61 grade este cam la limita unui camp vizual larg, dar pe care il putem totusi numi larg. Luminozitatea. Aici am fost uimit sa constat ca pe timp de zi si lumina slaba (inorat) Zeissul este mai luminos. De exemplu zonele din umbra unor tufisuri pareau mult mai luminoase in binoclul german. Dar noaptea la stele Lacerta imi arata stelele de magnitudini aflate la limita observarii un pic mai usor decat Zeissul, asta datorita pupilelor de iesire mai mari. Totusi Zeissul continua sa ma uimeasca la stele cat de aproape se tine in spatele binoclului de 56mm, cu ai lui 42mm. Contrastul este mai mare la Zeiss, dar binoclul Lacerta este cu siguranta si el un binoclu din categoria binoclurilor cu un contrast ridicat! Aberatiile cromatice sunt gestionate mai bine la Zeiss! In binoclul Lacerta am observat ca trebuie sa fiu foarte atent cu pozitionarea la oculare pentru a nu avea aberatii cromatice, chiar si in zona centrului. Aceeasi atentie la pozitionarea la ocularele Lacertei am observat-o si cand vine vorba de rezistenta la lumina parazita. Lacerta in conditii de lumina dificila (lampa stradala, fundal luminos) are niste mici reflexii de lumina, dar nu deranjante daca te pozitionezi corect la oculare. Distorsiunea campului vizual este aproape absenta in Lacerta si absenta in Zeiss. Redarea culorii alb este mai exacta in binoclul german, dar totusi observ o usoara nota cromatica generala "rece". Lacerta in schimb are aceasta nuanta mult mai evidenta decat la Zeiss. Amandoua binoclurile au un efect 3d destul de pronuntat pentru niste prisme Schmidt Pechan. Concluzii Bineinteles ca acest Lacerta Elite 10x56 in comparatie cu mult mai scumpul Zeiss Conquest HD 10x42 este la fiecare aspect optic detronat cu exceptia redarii mai usoare a stelelor aflate la limita observarii, unde diametrul de 56mm isi arata avantajul fata de diametrul de 42mm. Dar asta nu ma impiedica sa afirm ca Elite este unul dintre cele mai bune binocluri de la Lacerta pe care le-am testat! De exemplu are un camp vizual mai mare decat Lacerta Smart 10x50 (6.1grade vs 5.8grade) si este mai luminos decat acesta. Este un binoclu cu claritate buna care, datorita ergonoimiei si a ocularelor mari cu un eye relief mare, te rasplateste cu usurinta de privit prin el! ----------------------------------- tudor 22 Apr 2021 21:14 ----------------------------------- Nikon HGL 8x32 vs Nikon E 7x35 Am in fata doua binocluri ce vin din trecutul "indepartat". Unul in jur de anii 1979-1981 si altul in jur de anul 2004-2008(?). Este vorba de doua binocluri ce au fost gama de top la vremea cand au fost lansate pe piata de Nikon. Acest lucru se vede pana in ziua de azi, judecand dupa impresia excelenta ce mi-au facut-o aceste binocluri. Nikon a investit tot ce a avut mai bun la vremea respectiva in aceste binocluri. Sticla de cea mai buna calitate, straturi antireflex, executie si mecanica de exceptie. Normal, Nikon HGL fiind un binoclu roof mai nou decat cel din seria E are parte de avantajele tehnologiei mai noi. Totusi nici seria E nu dezamageste. Pentru mai multe detalii au fost prezentate aici https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=205059#205059 si aici https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=201474#201474 Mai jos voi face o sintetizare a calitatilor acestor binocluri impartita in doua categorii: Mecanica si Optica Mecanica Fiind vorba de binocluri ce au 40 de ani si reapeciv 20 de ani, acestea au trecut testul timpului cu varf si indesat. Elementele mobile ale celor doua instrumente se misca exact si ferm. Singurele mici probleme sunt la batranul Nikon E, unde inelul de reglare al dioptriei se invarte putin prea usor, uneori miscandu-se din greseala. In schimb Nikon HGL este facut pentru conditii grele, fiind un spartan. El beneficiaza de o constructie mult mai solida si rezistenta la socuri si interperii (umplut cu gaz, rezistent la scufundare). L-am scapat de la 1m, l-am folosit intensiv iarna, pe ploi sau caldura, si totul merge impecabil-"bullet prrof"...Aici sistemul roof isi arata avantajul din plin fata de cel porro. Optica Trebuie sa reprecizez ca aceste binocluri fac parte din generatii diferite, mai ales cand vine vorba de straturile antireflex care s-au dezvoltat rapid in ultimul timp. Nikon E este un binoclu cu depuneri antireflex single coated mai vechi, dar care compenseaza prin simplitatea formulei optice a unui porro. Nikon HGL beneficiaza de un coating mult mai nou si eficient ce ii confera o transmisie a luminii conform allbinos intre 92% si 95% in functie de lungimea de unda. Are o scadere doar pe lungimea de unda 400nm, ceea ce se confirma printr-o usoara nuanta rozalie. Nikon E are insa o nuanta usor galbuie avand varful transmisie la 550nm de 86.9%. Astfel pe timp de zi Nikon HGL este mai luminos decat Nikon E, iar pe lumina mai slaba situatia se echilibreaza. Noaptea, cand pupilele ochilor se dilata mai mult, binoclul Nikon E este un pic mai luminos datorita pupilei de iesire de 5mm si a diametrului un pic mai mare. La magnitudini stelare insa Nikon HGL are un avantaj datorita magnificatiei un pic mai mari. Deci puse una peste alta impresia de luminozitatea se schimba in functie de conditiile de iluminare. Contrastul este un pic mai mare la Nikon E. Poate si datorita tentei un pic mai galbuie in comparatie cu HLG, se amplifica senzatia de contrast. HGL este mult mai echilibrat cromatic, avand culori mai naturale. Rezolutia pe centru este identica in cele doua binocluri. Le-am testat pe o tinta cu linii de rezolutie situata la 10m si au aratat aceleasi detalii. Rezolutia pe margini este mult mai buna la Nikon HGL chiar in conditiile in care are un camp vizual mai mare (7.80 vs 7.30). Claritatea este undeva peste 95% din FOV la Nikon HGL, iar le Nikon E este undeva la 80% dar cu scaderea clartatii lin nu foarte brusc, lucru ce nu este deranjant! Aberatiile cromatice sunt clar mai bine gestionate la Nikon E fiind aproape absente, doar in conditii de contre jour apar foarte putine si doar foarte pe margini. Un binoclu modern ED poate fi gelos pe aceasta performanta a batranului Nikon E Imaginea Nikonului E are un puternic efect stereoscopic ce te vrajeste! Nikon HGL are o imagine mai 2D, plata, "sincera" Concluzii Transmisia de lumina mai mare a Nikonului HGL ii face imaginea mai luminoasa pe timp de zi (cand pupilele ochilor sunt mici). Iar pupilele de iesire mai mari ale Nikonului E fac ca binoclul porro sa fie un pic mai luminos doar pe timp de noapte (cand pupilele ochilor sunt mai mari). Nikon E 7x35 este un binoclu care are o imagine foarte ispititoare si care te duce intr-o alta lume, "cu efecte speciale" 3d contrastante, cerand sa privesti prin el cat mai des! In schimb Nikon HGL 8x32 "proceseaza" imaginea mai natural, mai "cuminte", fiind luminos si cu un camp mai mare si mai corectat pana la 95% de margini, creand o impresie de confort vizual, fara "efecte speciale", uitand ca ai un binoclu la ochi! In aceste binocluri calitatea se simte indiferent de timp. Daca as face o analogie as spune ca aceste binocluri se aseamana cu un gladiator versus un poet roman exilat pe malul marii Negre. Nikon HGL are calitati mecanice si optice mai moderne si utilitariste, ce conteaza enorm pe terenul de lupta! In schimb Nikon E are calitati ce le savurezi in liniste dintr-o pozitie relaxata, la o masa cu o cafea si o carte, cand din cand in cand ridici binoclul la ochi sa admiri departarile... ----------------------------------- tudor 17 Iul 2021 17:46 ----------------------------------- VICTORY 10X42 vs CONQUEST HD 10X42 Mecanica, ergonomie, design Mecanica nu cred sa difere foarte mult, singura diferenta mai importanta este rotita de focus care la Victory se misca impecabil. In rest amandoua binoclurile au o constructie solida cu armura rezistenta. Ergonomia este extraordinara la Victory. Cu toate ca amandoua binoclurile cantaresc 795g (le-am cantarit) Victory pare mult mai usor datorita balansului greutatii spre oculare atent distribuit. Am ramas surprins cum Conquestul pare umplut cu nisip in comparatie cu Victory! In schimb Conquestul este mult mai compact, ocupand in rucsac mai putin loc. Designul este asemanator in partea ocularelor avand anumite linii si curbe comune. Amandoua au distanta de privit la oculare de 18mm foarte buna pentru purtatorii de ochelari. Dar mie mi se pare un pic mai comod de privit cu ochelarii prin SF. Amandoua au prisme Schmidt-Pechan, sunt Waterproof 400 mbar si au LotuTec coatings pentru stergerea usoara a lentilelor. Performanta optica Rezolutia pe centru este identica in ambele binocluri si este fantastica! Aceste binocluri detin recordul din cate am testat in gama de magnificatie 10x Claritatea este extinsa 95% la Victory si 90% la Conquest Campul vizual este de 6.8 grade la Victory si 6.6 grade la Conquest. Nu am observat mare diferenta, doar ca in SF incapeau stelele Alkaid si Alcor, iar in Conquest cu 0,2 grade in minus nu incapeau decat foarte la limita. Deci nu mare diferenta de camp, in schimb se simte clar ca imaginea e mai imersiva in SF datorita efectului de hublou dat de ocularele foarte mari ale SF ului (27mm vs 25mm diametre) Luminozitatea este identica in ambele binocluri atat ziua cat si noaptea, avand amandoua o transmisie a luminii foarte mare de 93% pe lungimea de unda verde. Contrastul este foarte bun in amandoua binoclurile, acestea avand un echilibru excelent intre contrast si luminozitate. De exemplu la unele binoclurile Leica si Nikon balanta deobicei inclina mai mult spre contrast, care este accentuat mai exagerat redand culorile mai puternic, dar sacrifica putin din luminozitatea perceputa in zonele umbrite! Aici tine de gusturile fiecaruia, eu insa apreciez modul echilibrat in care aceste doua binocluri Zeiss au contrastul putin mai retinut dar care lasa un pic mai multa perceptie de luminozitate! Redarea culorii alb. Aici amandoua binoclurile au o cromatica naturala. Dar la o privire mai atenta, si comparate cu binocluri ce au un balans de alb mai corect, se observa ca au o delicata tenta verzuie! Aberatiile cromatice, spre deosebire de Conquest, la SF sunt aproape absente. Isi fac aparitia, insa foarte discret, doar foarte pe margine. Rezistenta contra lumina este foarte buna in ambele binocluri. Totusi, ca sa departajez putin cel doua binocluri, le-am testat in mai multe scenarii: 1 Cu lampa puternica in cadru binoclurile s-au comportat bine, un pic mai bine Victory cu reflexii mai estompate. 2 Cu lumina laterala puternica dar privind intr-o zona puternic intunecoasa Victory avea o palida oglindire in FOV dar fara sa scada contrastul general al imaginii! 3 Cu Soarele la apus privind in imediata vecinatate a Soarelui Victory nu avea nici cea mai mica urma de scadere de contrast sau de reflexii. Conquest nu pierdea nici el contrast dar apareau niste mici reflexii foarte palide in partea de jos daca nu stai fix in axul optic. Efectul 3D este un aspect mai putin intalnit la binoclurile roof. Dar aceste doua binocluri il au destul de accentuat pentru constructia roof. Insa Victory are acest efect tridimensional inca si mai accentuat si mai evident! Acest lucru se datoreaza diferentei mai mari dintre distanta interoculara si cea dintre obiective. La Victory aceasta diferenta este de 7mm iar la Zeiss este de 2-3mm. Concluzii Mai demult spuneam ca daca Conquestul nu ar avea aceste mici aberatii cromatice ar fi fost un binoclu perfect, acum Victory nu mai are aceasta slabiciune :) Deci pot spune ca este un binoclu care este mai aproape de perfectiune. Nu exista un binoclu perfect dar macar acesta e mai aproape. Practic aceste doua binocluri sunt gemene cand vine vorba de: rezolutia pe centru, luminozitate, contrast si redarea culorilor. Pentru culori, contrast si luminozitate le-am testat uitandu-ma prin ele in acelasi timp (alternand cand SF la ochiul stang si HD la ochiul drept, cand invers) si practic nu am putut sesiza nici o diferenta pe centru, chiar reusind uneori sa am o imagine unica perfect colimata :) Insa le diferentiaza cateva aspecte: La SF aberatiile cromatice sunt mai bine gestionate, claritatea e un pic mai extinsa pe margini. Si mai mai sunt cateva amanunte optice care dupa parerea mea fac cel mai mult sa difere experienta la ocularele acestor binocluri: la Victory campul vizual e un pic mai mare cu un efect de hublou imersiv, si prezenta mai pronuntata a efectul stereoscopic. Cand vine vorba de ergonomie, confort si mecanica aici Victory se detaseaza "victoryos". Insa Conquest are un corp mai compact si costa jumatate din Victory, deci raportul calitate pret este clar castigat de Conquest. Victory este un binoclu cu avantaje observate si apreciate doar de un ochi obisnuit cu binoclurile si care "a gustat" din 'fructul" performantei. Merita dublu la pret daca are doar mici imbunatatiri in doar cateva sectoare? Aici fiecare isi are propriul sau raspuns. Pentru mine aceste mici imbunatatiri optice si mecanice, adunate intre ele, fac per total ca Victory SF sa fie indiscutabil mai placut si usor de utilizat si sa confere o imagine mai comoda si mai spectaculoasa! ----------------------------------- tudor 31 Iul 2021 18:58 ----------------------------------- Nikon HGL 8x32 vs Nikon EII 8x30 Compar aici un binoclu roof cu unul porro, amandoua Nikon. HGL 8x32 a fost binoclul de top de la Nikon fiind inlocuit de modelul EDG. In "celalat colt" avem un clasic care, chiar daca este un porro inca se mai fabrica si azi... Nikon EII 8X30. Mecanica, constructie, design Constructia. HGL este ca un tankulet, fiind unul dintre cele mai rezistente binocluri ale mele. Corpul este din magneziu acoperit cu armura cauciucata. Este umplut cu gaz inert si rezista la scufundare in apa de 2m 5 minute. In schimb Nikon EII este mai fragil fara nici o rezistenta la apa sau praf. Totusi si constructia lui este una foarte robusta. Iata un exemplu de mecanica perfecta: atunci cand imping putin mai tare un ocular se misca rotita de focus fara ca puntea ce le tine sa se balanseze sau sa aibe jocuri. Este fixa si robusta miscand concomitent ambele oculare. Se pare ca aceasta punte a fost adoptata de la un model mai robust dar care nu se mai fabrica: Nikon SE 8x32 porro. Mecanica acestui Nikon EII ma uimeste. Chiar daca este un clasic structura lui interioara este din aliaj de magneziu. Focusul. La HGL rotita de focus are o miscare un pic vascoasa dar placuta si exacta. La EII merge perfect, este fluent fiind foarte exact neavand nici cel mai mic joc. Din nou o dovada de maestrie in executia si montarea mecanicii. Este unul dintre cele mai bune focusuri intalnite de mine. Preferatul meu este focusul lui Zeiss Victory SF 10x42 care este un pic mai matasos decat la EII. La EII este un pic mai strans dar la fel de bun! Ergonomia. Amandoua binoclurile au o forma ciudata, un pic atipica, ce le face la inceput putin incomode de tinut in maini. Dar cu putina obisnuinta totul este ok. Design. HGL are un aspect serios de spartan modern. EII are forma generala a unui porro clasic dar daca ne uitam mai atent observam anumite linii curbe si tesituri in zona camerelor prismelor care il tradeaza ca fiind un binoclu modern! (vezi poze) Performanta optica Rezolutia pe centru. Testate pe mira de rezolutie Nikon EII rezolva mai multe detalii decat Nikon HGL. Nikon EII este binoclul cu rezolutia cea mai mare dintre binoclurile 8x testate de mine. Aici nu are competitori decat doar pe un alt porro, Swarovski Habicht 8x30 care are cel putin aceeasi rezolutie pe centru. Rezolutia pe margini. Aici HGL este clar in avantaj cu o claritate extinsa peste 95% din FOV aproape de 100%. EII are claritatea extinsa doar cam 75% din FOV Contrastul. Nikonul EII este un binoclu cu un contrast si microcontrast extrem de ridicat. HGL este un binoclu cu un contrast bun si el, insa microcontrastul lui este slab. Adica formele mari si petele de culoare sunt contrastante, dar texturile fine au un contrast mai scazut! Luminozitatea. Nu am vazut diferente la luminozitate intre cele doua binocluri. HGL este un binoclu cu o transmisie de 92% excelenta pentru un roof cu 10 lentile. Modelul Nikon EII prezentat aici are coatingul la zi, imbunatatit fata de cel vechi care avea o transmisie de 89.1%. Deci cred ca si el are cel putin 92% acum cu stratul antireflex modern! Campul vizual. Nikon E2 are un camp vizual de 8.8 grade, fiind unul dintre binoclurile 8x cu cel mai mare camp vizual de pe piata actuala (il depaseste doar noul Swarovski NL Pure 8x42 care are un camp de 9.1 grade). Nikon HGL are un camp de doar 7.8 grade Aberatiile cromatice. Sunt mai bine corectate la EII fiind mai estompate si mai putin evidente decat la HGL. Distorsiunea campului vizual este mai evidenta la EII Rezistenta contra luminii este similara in amndoua binoclurile fiind una buna fara reflexii suparatoare. Redarea culorii alb. Amandoua binoclurile au o cromatica foarte naturala si corecta. Dar ca o mica observatie, totusi atunci cand le compar cu atentie imaginea, am observat ca HGL este un strop mai rece cu o extrem de fina nuanta pala de albastru. Distanta de privit la oculare este una mare si foarte comoda la HGL (17mm) facandu-l un binoclu foarte usor de privit prin el. E2 in schimb are un eyerelief de doar 14mm care este la limita pentru ochelarii mei. De fapt trebuie sa pun ochelarii foarte sus pe nas si sa apas oculare de ochelari pentru a vedea marginile campului vizual de 8.8 grade! Efectul stereoscopic. L-am lasat ultimul dar diferentiaza binoclurile intr-un mod radical. HGL are o imagine linistita, mult mai plata datorita distantei dintre oculare cu 2mm mai mare decat distanta dintre obiective! Imaginea lui EII in schimb este uimitor de placuta avand intentia intr-un fel sa pui mana sa atingi ce vezi prin el! Concluzie Chiar daca EII nu are rezistenta mecanica, claritatea pe margini sau usurinta de privit a lui HGL, totusi este un performer mai bun la multe alte capitole: Rezolutie pe centru, contrast, camp vizual mai mare, aberatii cromatice, efect 3d. Dar cel mai mult cantaresc pentru mine rezolutia fantastica, campul vizual mare si efectul 3d. Aici mai adaug faptul ca este foarte frumos, fiind un obiect in sine la care nu doar ma uit cu placere dar si prin care privesc cu placere! ----------------------------------- tudor 21 Sep 2021 10:43 ----------------------------------- Zeiss Victory SF 10x42 vs Swarovski Swarovision EL 10x42 Zeiss Victory SF 10x42 (versiunea noua black) si Swarovski Swarovision EL (ultima varianta) sunt binocluri din varful de gama al pietii, fiind in rivalitate directa si tocmai de asta voi acorda o mai mare atentie acestei comparatii! Binoclurile sunt instrumente foarte personale! Am observat ca pot genera discutii si conflicte interminabile chiar si aici pe forum! Dar aici vreau doar sa imi spun propria parere despre aceste binocluri, incercand sa fiu cat mai obiectiv in testele facute. Dar dupa cum veti vedea, notele subiective nu am cum sa le inlatur total pentru ca diferentele observate, mai ales cele optice, sunt mai mult de ordinul "nuantelor" si "preferintelor". Performanta mecanica, ergonomie, design Formula optica in amandoua binoclurile este formata din 10 lentile. La Swarovski lentilele par sa fie distribuite astfel: 3 lentile la obiectiv + o lentila la focus + 6 lentile la ocular. Stratul antireflex este verde cu mov pal pe obiective si oculare si auriu pe prisme. La Zeiss distribuirea lentilelor este diferita: 2 lentile la obiectiv + o lentila de focus + 7 lentile la ocular. Stratul antireflex este rubiniul T* pe toate elementele optice (obiective, oculare, prisme) Cupele ocularelor se extind 3 pozitii in ambele binocluri. Insa experienta tactila si mecanica a clickurilor la Swarovski este cuceritoare. Se extind foarte matasos, ca pe niste rulmenti, tradand o calitate mult mai buna fata de Zeiss. Reglarea dioptriilor se face central la ambele binocluri avand un sitem de blocare a dioptriei pentru a nu fi miscata involuntar. Ergonomia. Fara indoiala Victory Sf este un binoclu mult mai comod decat Swarovision El. Acest lucru e datorat atat formei si pozitionarii sistemului de focus cat si repartizarii greutatii spre oculare ce creeaza iluzia ca este mult mai usor. Dar in realitate binoclurile cantaresc similar (El 800g si SF 795g). Zeiss Victory 10x42 atat de bine se stabilizeaza incat experienta cu el seamana mai mult cu cea a unui 8x. Rotita de focus este slabiciunea mecanica cea mai importanta a lui Swarovski. Nu am cum sa nu ma mir ca un binoclu cu un nivel atat de ridicat de calitate mecanica sa detina un astfel de reglaj de focus!? Ca sa faci clarul trebuie sa faci multe reglaje fine stanga dreapta pana ajungi in focus. Asta se datoreaza unei inconsistente in miscarea rotitei de focus. Nu zic ca este de nefolosit sau un dezastru, ci doar ca sunt sigur ca il puteau face mult mai bun. Senzatia e ca atunci cand la un mecanism de Rolex ii pui o cheita de intors din plastic. (Poate am testat eu un specimen cu probleme). La Zeiss rotita nu are nici cea mai mica miscare in gol, iar invartirea este fluenta si exacta oprindu-ma drept in focus fara nici o bajbaiala prealabila. Este cel mai bun sistem de focus de la un binoclu testat de mine, lucru confirmat si de altii. Finisajul la Swarovski este mai elaborat avand o textura ca o imitaie de piele. Iti creeaza in plus o impresie de produs premium. Designul este mai simplu si utilitarist la Zeiss, pe cand la Swarovski este mai elaborat creand impresia de obiect sau accesoriu vestimentar. Performanta optica Contrastul general al imaginii si al culorilor este un pic mai mare la El, nu cu mult dar se simte. Rezolutia pe centru este mare in ambele binocluri. Dupa ce am vazut ca Swarovski are un contrast mai bun ma asteptam ca rezolutia lui sa fie cel putin egala cu a Zeiss-ului. Dar iata ca, testate de pe trepied cu tinta de rezolutie, Zeiss Victory a rezolvat in mod clar mai multe linii de rezolutie cu o imagine cristal. Rezolutia pe margini este fantastica la Swarovski 100%. Acest camp clar 100% din FOV al Swarovski-ului i se simte utilitatea mai ales in astronomie. Totusi trebuie aici sa amintesc faptul ca El are un camp vizual de 6.4 grade iar Victory de 6.8 grade. Zeiss are si el rezolutia pe margine excelenta, aproape 95% de margini! Redarea culorilor. Swarovski are o usoara nuanta rece albastra dar care este perceputa mai naturala decat nuanta usor verde a Zeissului. Perceptia luminozitatii. Diferenta de luminozitate mi-a fost foarte greu s-o estimaz si mai ales de cuantificat, fiind asemanatoare la prima vedere, neobservand diferente de luminozitate. Totusi la o privire mai atenta am putut estima sensibile diferente, dar datorate mai mult diferentelor subtile de reprezentare al culorilor. Perceptia luminozitatii este foarte subiectiva pentru ca e strans legata de redarea/ receptarea culorilor si de contrastul general al imaginii. Astfel imaginea cu tenta albastra din EL genereaza o cromatica mult mai naturala dand impresia ca albul este mai luminos fata de albul din SF care are o usoara tenta de verde. Pe de alta parte contrastul mai domolit al Zeissului creste un pic dinamica griurilor din umbre dand impresia de luminozitate. Aceste observatii facute de mine vin sa confirme diferentele de transmisie a luminii observate si de altii in laborator cu spectrometrul. Zeiss are varful transmisiei in mijlocul spectrului vizual (verde) de 93,7 %, iar Swarovski are varful transmisiei in lungimea de unda albastra tot cam de 93% Aberatiile cromatice sunt un pic mai bine gestionate la SF. Swarovski are pe margini aberatiile foarte putin mai evidente, dar in nici un caz suparatoare, fiind si el in clasa binoclurilor cu aberatii cromatice foarte putine! Rezistenta contra luminii. Swarovski in anumite conditii avea un mic glare (reflexie semiluna) in partea de jos a imaginii chiar daca Soarele era in spatele meu la apus. Aceasta reflexie semiluna era foarte foarte palida, deabea vizibila, ca un voal transparent. Totusi in asemenea conditii de luminozitate scazuta si cu Soarele in spate la apus nu ar fi trebuit sa fie prezenta. In aceleasi conditii Zeiss s-a comportat impecabil! Distorsiunea in ambele binocluri deabea isi facea aparitia pe margini, insa corectia geometrica parca era un pic mai buna la Swarovski. Tridimensionalitatea imaginii este in mod evident mai mare la Zeiss in regim terestru. Aici nu vorbesc doar de elementele mari din cadru (copaci, crengi, frunze etc) ci si de texturi fine ce pareau mai 3d (nervurile frunzelor, scoarta copacilor etc) Campul vizual. Ocularele sunt la fel de mari in diametru insa formula optica mai complexa asigura la Zeiss un camp vizual mai mare (6.8gr vs 6.4gr), dar si cu un efect mai mare ca de "privire pe fereastra", datorat ramelor cupelor ocularelor mai subtiri. Eye relieful este mai mare la Swarovski 20mm vs 18mm. Insa amandoua binoclurile cand se folosesc cu ochelari, le trebuiesc chiar extinse cupele ocularelor cel putin o pozitie. Deci distanta de privit la oculare este din belsug la amandoua instrumentele. Distanta minima de focus nu am apucat s-o probez la Swarovski dar dupa specificatii are avantaj fata de Zeiss cu ai sai 1,35m vs 1,5m. Concluzii Amandoua binoclurile sunt excelente adunand in testele mele aproape acelasi punctaj general (vezi tabelul). Deci a alege pe unul sau pe altul tine mai mult de preferintele personale, pentru ca diferentele sunt mici, fiind vorba mai mult de estetica imaginii si de usurinta folosirii. Astfel mie mi-a cazut cu tronc Zeiss-ul. Inca de cand l-am pus la ochi am zis ca asta e binoclul pe care-l asteptam de mult timp! Iata de ce: Cand vine vorba de ergonomie si confort Zeissul are o usurinta de folosire in plus fata de Swarovski datorita faptului ca este mai bine echilibrat in maini si are focusul mai exact. Ai senzatia ca este un binoclu 8x cand vine vorba de stabilizarea in maini! Cand vine vorba de calitatile optice daca le judecam in ansamblul lor, ca un intreg, se va simti caracterul fiecarui binoclu mai pregnant. Doar pe viu in fata ocularelor iti poti contura propria parere despre ele! Daca ar fi sa caracterizez comparativ si succint personalitatea optica a fiecarui binoclu as spune asa: In ciuda unei imagini cu o delicata tenta verzuie si cu un contrast un pic mai scazut decat al Swarovskiului, practic Zeissul are o rezolutie un pic mai mare ce face ca texturile si detaliile sa capete o claritate tridimensionala, toate acestea fiind "impachetate" intr-o imagine puternic imersiva data de campul vizual mult mai aerisit. Practic dupa ce am pus la ochi Victory SF, Swarovski mi s-a parut "gaura cheii". Diferenta de FOV nu este mare terestru (6.4 vs 6.8 ) insa diferenta de AFOV este mai evidenta si aceasta face imaginea Swarovskiului mai stramta in comparatie cu cea a Victoryului SF! In regim terestru este un spectacol sa privesti prin Victory SF . Cu acest binoclu chiar si lucruri banale devin spectaculoase, ca de exemplu un cos de gunoi de pe strada, o bordura, darmite animale sau pasari! Zeiss Victory SF este pentru mine un binoclu cu un caracter mai puternic decat Swarovski EL. Swarovski are si el o imagine ca de cristal, chiar mai contrastanta decat a Zeiss-ului si cu o claritate incredibila 100% pe toata plaja campului vizual. Are deasemenea si culorile un pic mai naturale cu un alb mai curat si mai luminos decat la Zeiss. Dar, cu toate acestea, in momentul cand nu mai masori calitatea optica disecata pe capitole, si privesti imaginea doar in ansamblul ei relaxat si normal, chiar daca nu ai ce sa-i reprosezi optic Swarovskiului (exceptia o face doar aparitia acelei reflexii slabe in anumite conditii), imaginea pare intr-un fel plata, lipsindu-i un pic din "magia" estetica a imaginii Zeiss-ului. Un review dedicat lui SF Victory 10x42 il puteti citi aici https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=207431#207431 O prezentare a lui Swarovski Swarovision EL 10x42 o puteti citi aici https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=6691&postdays=0&postorder=asc&start=0 ----------------------------------- tudor 06 Dec 2021 22:39 ----------------------------------- Nikon E2 8x30 vs Nikon E 7x35 În categoria 8x30 / 8x32, ultima versiune Nikon E2 8x30 este preferata mea față de oricare alta când vine vorba de frumusețea imaginii redate. Distanta de privit este de 14mm si este la limita inferioară pentru mine (port ochelari). Dar totusi funcționează și văd întregul FOV. Desi are o mecanica de mare precizie, din pacate nu are rezistență la apă. Dar acest dezavantaj paleste în fața calităților: Rezistență foarte bună la flare sau lumină parazită. Focalizarea este impecabilă, rezoluția fantastică pe 70% din cele 8,8 grade ale campului vizual. Culori naturale cu o ușoară exacerbare a roșului, asemănătoare cu Leica (culori superbe!!!!). Nici un alt binoclu roof 8x30 nu are imaginea asa spectaculoasă ca a acestui Nikon E2, după părerea mea personală. Este binoclul meu preferat din categoria 30/32mm pentru observarea naturii în timpul zilei. Deasemenea, binoclul Nikon E 7x35 este si el unul foarte interesant. Este un clasic cu o imagine foarte contrastantă. Are rezoluție foarte bună și o imagine „taioasa”. Puterea de 7x îi oferă o profunzime de câmp foarte mare, practic acest binoclu necesită doar ajustări sporadice ale focalizării. Câmpul vizual de 7,3 grade este clar până aproape de margini. Cred că eyerelieful este de cel puțin 16 mm. Aberațiile cromatice sunt absente chiar și fără sticla sau acoperiri exotice (este un binoclu single coating de la inceputul anilor '80). Mecanica acestui binoclu vine de pe vremea când lucrurile erau făcute pe viață...Deci funcționează impecabil. Imaginea are o nuanță galbenă foarte discretă, care se observă doar în comparație cu E2. Am sistematizat intr-un tabel diferentele optice si mecanice! ----------------------------------- tudor 02 Dec 2022 19:43 ----------------------------------- Asa cum iti promiteam , una din zilele aste, care o fi ea, ma chinui sa car dupa mine Helios Apollo 7x50 sa il testezi cu Swaro al tau. Ma interesa ...caci sunt sigur ca el se tine foarte bine pana la egal cu Helios Apollo 7x50. Deci, la sugestia colegului nostru Dbird, am pus fata in fata aceste binocluri: Swarovski Habicht 7x42 vs Helios Apollo 7x50 Mecanica, finisaje, ergonomie Spre deosebire de Habicht care este numai piele si os, hai sa-i zicem fibra :) , Helios este rubensian cu forme plinute, spre obeze, dar tocmai de asta se tine foarte comod in maini. Hellios este un binoclu foarte robust ce iti da sentimentul de rezistenta. Insa cand tin in maini Habicht ma copleseste impresia de instrument de inalta precizie, cumva ca de arma (mecanica si finisaje de top). Performante optice Rezolutia pe centru Testate pe tinta de rezolutie Swarovski rezolva un pic mai multe linii decat Helios, observandu-se si in observatii o definitie sclipitoare aparte. Rezolutia pe marginiea campului vizual Helios are rezolutia pe margini mult mai extinsa decat Habicht (aprox. 100% vs 90%). Asta chiar in conditiile in care are campul vizual mult mai mare (7.5 grade vs 6.5 grade). Practic Helios are un camp vizual perfest corectat pana pe margini. Luminozitatea Privind diferenta de dimensiune intre cele doua binocluri am paria pe lumonozitatea celui mai mare si cu pupila de iesire mai mare (7.1mm vs 6mm). Dar realitatea este ca Habicht 7x42 este cu mult mai luminos decat Helios 7x50 !!! Le-am testat atat ziua cat si noaptea in conditii de luminozitate scazuta. Rezultatul este clar in favoarea mai micului binoclu. Ziua Habicht este in mod clar mult mai luminos, iar noaptea diferenta mai scade, dar tot vizibil mai luminos este Habicht, fundalul cerului fiind mai deschis decat la Helios. Aceasta diferenta totusi nu ma surprinde pentru ca Habicht 7x42 detine recordul mondial al transmisiei luminii (o medie de aprox. 93% pe toate lungimile de unda vizibile si cu o maxima de 96%). De exemplu, cred ca diferenta intre cele doua binocluri pe lungimea de unda albastra (400nm) este undeva la 90% vs 70% (noaptea transmisia pe lungime de unda albastra devine foarte importanta). Contrastul Diferenta de luminozitate intre cel doua binocluri joaca un rol important si in perceptia contrastului. Astfel prin Swarovski griurile inchise si zonele puternic umbrite prezinta mai multe detalii (dinamica) fiind mai luminate. Prin Heios aceste zone umbrite sunt mai intunecate fiind mult mai negre decat in realitate crescand impresia de contrast in detrimentul dinamicii nuantelor inchise. Redarea culorilor Testate pe coala de hartie alba se poate foarte usor observa ca Habicht 7x42 are cele mai naturale culori din toate binoclurile testate de mine, fara sa introduca nici cea mai mica tenta de culoare. Totusi trebuie sa recunosc ca tenta generala usor rosiatica a lui Helios improspateaza mai frumos culorile. Mai ales acum toamna, imi plac mai mult culorile prin Helios pentru ca prin Habicht sunt mai neutre si prea terne. Usurinta de privit Aici Helios este in mod clar superior cu distanta lui de privit de 18mm vs 14mm. Este mult mai imersiv si comod de privit. Aberatiile cromatice sunt esemanatoare fiind nesuparatoare si putine doar pe margini. Concluzii Helios Apollo 7x50 este un binoclu aproape de trei ori mai ieftin decat Swarovski Habicht 7x42 (300e vs 800e). Totusi are un camp vizual mult mai imersiv si comod, corectat pana la margini, iar ziua are culorile mai vii si placute. In schimb diferenta de pret la Swarovski se regaseste din plin in luminozitatea fantastica, rezolvand mai multe nuante si detalii pe lumina slaba, sau in zone intunecate; deasemenea are definitie pe centru mai mare, toate acestea intr-un corp foarte compact si mult mai portabil, cu finisaje si mecanica superioare. Practic la dimensiunea lui nu exista binoclu mai luminos si rezolvant, castigand in fata multor binocluri mult mai mari! Swarovski Habicht 7x42 este, dupa parerea mea, un binoclu mai de nisa, cu personalitate spartana, pentru o clientela mai restransa... pe cand Helios Apollo 7x50 este un binoclu mult mai ingaduitor si prietenos, fiind un binoclu foarte placut de utilizat la modul general. ----------------------------------- Dbird 02 Dec 2022 22:55 ----------------------------------- @Tudor Scoate usor eye-shildurile de cauciuc de la Helios. Se scot pur si simplu, sunt pe sant. Apoi priveste fara ele ... ai sa vezi unul din cele mai reusite efecte de "hublou". PS- nu panica unul din eyeshielduri e putin taiat ... ----------------------------------- tudor 13 Sep 2023 16:14 ----------------------------------- Trinovid 8x20 vs Ultravid 8x20 De foarte mult timp am vrut să fac această comparație, dar nu am avut niciodată ocazia să mă uit prin Ultravid lângă Trinovid. Binoclurile mele sunt generații noi, beneficiind de cele mai noi acoperiri. Design si finisaje exterioare: Trinovid, în opinia mea, are un design mai matur și mai plăcut datorită simplității și funcționalității sale. Iar Ultravid are un design puțin mai elaborat, cu linii frumoase curbe și moi. Armura Ultravid prezinta niște linii de imbinare care dau impresia unei stări brute, în timp ce Trinovid are aceste linii de imbinare a armurii bine ascunse sub balama. Mecanica Părțile mecanice ale celor doua binocluri au reglaje fine și precise (balamale rigide, cu focalizare precisă, reglaje de dioptrie și ocular fara cusur). Sistem de focalizare Aici avem două abordări diferite: Trinovid are o roată de focalizare minimalistă, ascunsă în volumul binoclului, servind ideii de volum cat mai mic posibil. Se misca precis fara alunecare, cu o senzatie mica dar placuta de granulatie. În schimb, Ultravid are o roată mare și evidentă, care servește ideii de confort, cu o mișcare la fel de precisă, dar cu un sentiment mai mătăsos. Ajustare dioptrii - +3,5 dioptrii. vs -+5 dioptr. Aici Trinovid lasă o marjă mai mare pentru mai mulți purtători de ochelari. Ergonomia este mai bună la Ultravid datorită rotitei de focalizare mai mare. Cu toate acestea, obisnuinta mea cu el îl face și pe Trinovid confortabil. Finisajul interior este mai bine înnegrit în Ultravid. Trinovid folosește materiale și vopsele mai strălucitoare. Acest lucru generează probleme optice pe care le voi raporta în categoria Optică. Impermeabil. Trinovid doar rezistent la stropire vs Ultravid 0,5 bar. Dimensiunile la prima vedere sunt foarte asemănătoare! Dar numai dacă punem ambele binoclu unul lângă celălalt, diferența devine vizibilă. Trinovid este puțin mai mic în toate direcțiile. Ultravidul nu mai incape in geanta mica cumparata pentru Trinovid!!! Greutatea cu curele (și capace Ultravid) 232g vs 256g. Cele 24 de grame mai puține nu se simt în realitate, dar sunt rezultatul unui corp mai mic al lui Trinovid. Accesorii. Ultravid vine cu capace de ocular pentru ploaie, foarte utile atunci când binoclul vă atârnă de gât. Trinovid are o curea cu eliberare rapidă. Optica Ambele au prismă tip roof cu strat de corectare de fază P40 și HighLux-System HLS și lentile cu strat multiplu HDC (oferă rezistență la abraziune). Doar Ultravid are acoperire AquaDura pe lentilele exterioare care impiedica apa sa se aseze pe oculare. Am observat diferențe de culoare a acoperirilor antireflex de pe oculare, obiective și prisme. Ultravid are, de asemenea, un diametru puțin mai mare a lentilelor pentru ocular (16,5 mm față de 15,5 mm). Contrastul este principalul avantaj al Ultravid față de Trinovid. Este evident mai mare, Ultravid având o imagine mult mai vie decât Trinovid. Rezoluție pe centru. După teste, în ciuda diferenței mari de contrast, am ajuns la concluzia că aceste două binoclu rezolvă același număr de detalii. Egalitate perfectă. Rezoluție pe margini. Aici putem observa o mare diferență în avantajul Ultravid. 90% din FOV este clar, în timp ce cu Trinovid este ușor de observat că aproximativ 80% din FOV este neclar. Rezistență in contralumina. Rezistența foarte bună la lumina strălucitoare a Ultravid este cea care contribuie și la avantajul de contrast în timpul zilei cu soare puternic în comparație cu Trinovid! Balansul de alb este foarte asemănător, paleta de culori fiind foarte asemănătoare cu exacerbare/saturare plăcută a culorilor, specificată Leica! Luminozitate. Estimarea vizuală a luminozității este foarte subiectivă și dependentă de condiții și foarte greu de apreciat, deoarece în această apreciere sunt implicate și alte variabile importante: culorile și contrastul. Culorile acestor binocluri fiind extrem de asemănătoare cu un echilibru de alb identic, doar contrastul mai mare al Ultravid a rămas să îmi influențeze percepția asupra luminozității. Datorită acestui contrast puternic al Ultravidului, în condiții de lumină puternică, îmi dă iluzia că este puțin mai întunecat decât Trinovidul. Dar aceasta este doar o iluzie, deoarece Trinovidul are un contrast mai slab și pare să aibă o imagine ușor spălată. Această spălare este percepută iluzoriu de creierul meu ca o luminozitate falsă. Dar in conditii de luminozitate mult mai mica, m-am chinuit foarte mult sa vad vreo diferenta, si nu am reusit sa deosebesc intre cele doua binocluri! Dacă aș fi văzut o oarecare diferență în condiții de întuneric, s-ar părea că ar fi în avantajul Ultravidului, dar sincer cred că este o egalitate! Aberațiile cromatice sunt minime și doar pe margini. Pentru mine nu prezinta nici un fel de problema la ambele binocluri. Distorsiunea geometrică este mai pronunțată pe margini la Trinovid. Dar Ultravidul are și el un pic de distorsiune. Confort privit. Din specificații, ambele binocluri au aceeași distanta de privit 15mm. Dar mi se pare că Ultravidul are un avantaj foarte mic. Pentru a vedea întregul FOV, trebuie să apăs un pic mai mult cu Trinovidul. Câmpul vizual este identic în ambele binocluri de 6,5 grade, rezultând același AFOV de 52 de grade. Ultravid poate focaliza la 1,75 m și Trinovid la doar 2,40 m. Concluzii. Aceste doua binocluri au optic același ADN (culori, aberații cromatice, FOV, rezoluție centrală). Dar comparația arată două diferențe importante în performanța optică: 1 Contrastul general al imaginii este mult mai mare în Ultravid (datorită vopselei negre mai mate și acoperirilor mai bune) și 2 Rezoluția pe margini este vizibil mai extinsă la Ultravid (90% din FOV vs 80% din FOV) Aceste diferențe optice fac ca imaginea Ultravid să fie vizibilă mai spectaculoasă decât fratele său! Dar când vine vorba de dimensiuni, Trinovid ia aici premiul principal (diferențe mici, dar vizibile). De asemenea, designul Trinovid este mai frumos din punctul meu de vedere (subiectiv). ----------------------------------- valy 13 Sep 2023 16:23 ----------------------------------- . De asemenea, designul Trinovid este mai frumos din punctul meu de vedere (subiectiv).Tin sa te contrazic, designul Ultravid este mai frumos din punctul meu de vedere (subiectiv). Designul Trinovidului pare "incarcat". Cu exceptia rotitei de focus. In primele trei imagini, cel putin in configuratia colapsata, Ultravidul pare mai armonios. ----------------------------------- tudor 13 Sep 2023 16:29 ----------------------------------- Gusturile nu se discuta :lol: ----------------------------------- valy 13 Sep 2023 16:38 ----------------------------------- Ba se discuta. iti garantez ca intr-un blind test o sa vezi ca tot Ultravidul iese mai frumos! ----------------------------------- tudor 14 Sep 2023 07:40 ----------------------------------- Atunci sa imi zic mai detaliat si parerea mea. E clar ca amandoua sunt frumoase dar observ doua diferențe estetice observate prin comparatie: Trinovid are un design mai utilitarist, ce aduce a arma sau instrument tehnologizat, fără înflorituri estetice. Are forma generala mult mai simpla. Și tocmai aceasta simplitate austera îmi place, ca nu e gândit sa iti atragă ochii cu elemente pur de design. Ultravid, in schimb, are un design mai elaborat cu acele curbe și cu puntea un pic mai mica ce lasă nodurile balamalelor sa iasă mai in evidenta. Are aerul de obiect de design în sine! Ma pot uita o zi întreaga și la Ultravid cu admirație, dar este un alt concept de design. ----------------------------------- tudor 18 Sep 2023 13:31 ----------------------------------- Swarovski EL Swarovision 8x32 vs Nikon Monarch HG 8x30 Caracteristici comune: 1 Aberatiile cromatice sunt similare in ambele binocluri, fiind prezente doar pe margini intr-o proportie acceptabila pentru mine, dar pentru unii poate inacceptabil. 2 Rezolutia pe centru este excelenta si este identica in amandoua binoclurile, rezolvand aceleasi numar de detalii. Avantaje optice Swarovski: 1 Swarovski are claritatea extinsa pe toata suprafata FOVului, iar la Nikon claritatea scade incepand cu ultimele 20% . 2 Contrastul general al imaginii este mult mai ridicat la Swarovski. 3 Culorile la Nikon au o usoara tenta galbuie comparativ cu Swarovski, care are o nuanta mai rece dar mai naturala! 4 Luminozitatea este clar mai mare la Swarovski, contand si diferenta de 2mm la diametrul obiectivelor. Avantaje mecanice Swarovski: 1 Lentilele ocularelor sunt un pic mai mari (24mm vs 22mm) rezultand un eye relief mai generos. 2 Reglarea cupelor ocularelor la Swarovski se face cu clikuri mult mai matasoase si mai placute la accesare. La Nikon reglajele sunt mai sacadate. Avantaje optice Nikon: 1 Campul vizual este un pic mai mare 8.3 grade vs 8 grade 2 Efectul de glob este evident la Swarovski, observandu-se ca obiectele sunt vizibil micsorate cand sunt aduse catre margini. 3 Chiar daca rezistenta contra luminii este aproape similara intre cele doua binocluri, totusi este un pic mai buna la Nikon (este un capitol la care aceste binocluri nu stau grozav) 4 Cu Nikon pot face clarul foarte aproape, chiar la 1.7m pe cand cu Swarovski doar la 2.10m Avantaje mecanice Nikon: 1 Finisajul exterior este mult mai calitativ la Nikon pentru ca Swarovski are o problema serioasa din fabrica cu armura care a devenit lipicioasa si s-a crapat. Da, asta chiar daca binoclul a fost ingrijit si intretinut cu atentie, si folosit chiar mai putin decat celelate binocluri! Aceasta problema de proiectare este recunoscuta de cei de la Swarovski, si este prezenta la armurile seriilor EL dar si la mai noile serii de varf NL Pure. Formula chimica buna veche a fost inlocuita, incepand cu anul 2015 pana in prezent, cu una biodegradabila dar cu probleme mari de degradare la transpiratie si caldura. Acest lucru face ca binoclul sa nu sa poata folosii in mod profesional. Swarovski inlocuieste armura fara sa ceara bani. Dar din pacate este inlocuita tot cu una ce are aceeasi problema de compozitie chimica. Astfel, daca binoclul este folosit in mod profesionist, adica des, necesita trimiterea in service in Austria cam o data la un an, pentru ca armura sa fie inlocuita. Pe deasupra dureaza cel putin o luna reparatia, adica timp lung fara binoclu. Plus bani cheltuiti cu transportul (plata dus) si emotiile unui astfel de drum! Foarte suparatoare problema de proiectare pentru astfel de binocluri scumpe! 2 Rotita de focus se misca foarte matasos si exact la Nikon, insa la Swarovski are o senzatie de granulatie si se misca mai usor intr-o directie decat in cealalta, avand si o usoara ezitare cand se schimba directia. 3 Dimensiunile sunt considerabil mai reduse la Nikon. Greutatea deasemenea. Este foarte mic si e usor fara sa-i simti prezenta in rucsac! Concluzii Optic Swarovski a colectat mai multe avantaje, iar Nikon mai multe avantaje mecanice. Este inadmisibila problema armurii la Swarovski!!! Totusi un binoclu se judeca ca un pachet ce inglobeaza toate avantajele si dezavantajele la un loc. Astfel ca simtamant subiectiv per total, Swarovski are imaginea mai luminoasa si contrastanta cu o senzatie de claritate puternica chiar pana pe margini, ce te tine cumva incordat si in actiune. Iar Nikon are un caracter opus, fiind mai comod, pentru ca imi da o senzatie de relaxare si naturalete cand privesc cu el. Imginea prin Nikon este mai cuminte si invaluitoare iar prin Swarovski mai agresiva si ostentativa. Amandoua binoclurile imi plac foarte mult pentru ceea ce sunt!