----------------------------------- zoth 10 Feb 2013 12:56 Brainstorming pe teme optice ----------------------------------- In ideea de a mai dinamiza si diversifica activitatea din forum va propun in cele ce urmeaza un topic de brainstorming pe teme optice. Cei ce vor sa-si reimprospateze informatiile despre acest concept pot accesa urmatorul link: http://ro.wikipedia.org/wiki/Brainstorming Si pentru a avea un punct de pornire in discutiile noastre va propun urmatoarea problema: Sa presupunem ca avem din start o lentila echiconvexa construita din crown clasic (BK7) cu deschiderea de 110mm si focala de 1600mm. Ce ati face cu aceasta lentila pentru a o putea folosi la ceva concret sau ce instrument am putea construi care sa inglobeze ca unul din elemente si lentila mentionata mai sus? La discutii poate participa oricine, chiar si cei care se abtin de regula deoarece nu vor fi critici, orice idee fiind luata in calcul indiferent daca este mai putin realista sau mai nastrusnica. Daca rezultatele finale ale discutiei ajung la solutii viabile se poate lasa si cu premii, evident simbolice. Astept ideile voastre! ----------------------------------- Teo 10 Feb 2013 13:18 ----------------------------------- Eu as diafragma-o la 50 mm deschidere si as face din ea o luneta cu obiectiv tip simplet cu f/32. In functie de cat de bune ar fi rezultatele la vizual, as incepe sa maresc deschiderea la 60...apoi la 70 mm si tot asa pana cand as obtine un compromis intre calitatea imaginii si luminozitate. ----------------------------------- ursamajor 10 Feb 2013 13:23 ----------------------------------- Good idea, Teo! Probabil cea mai fezabilă. Eu i-aș trimite-o lui zoth, s-o împerecheze și să obțină un dublet acromat, apoi aș folosi-o. la construcția unei lunete bengoase :lol: ----------------------------------- Teo 10 Feb 2013 13:30 ----------------------------------- Inca o idee trasnita : In fata obiectivului as adauga o diafragma cu deschidere variabila, gen "vortex" ca la aparatele foto vechi, care sa imi permita sa fac deschiderea cat vreau eu. Astfel, daca as dori sa ma uit la Luna si planete sa ramana la diametrul 50 mm adica la f/32 iar daca vreau sa ma uit la nebuloase slabe sa o pot deschide pana pe la 80-90 mm, :) adica la un f/20-f/17. ----------------------------------- Herr_Alien 10 Feb 2013 13:35 ----------------------------------- Hypocromat-ul lui John Wall? ----------------------------------- Teo 10 Feb 2013 13:41 ----------------------------------- Daca ne sunt permise si idei nastrusnice...atunci lentila poate fi folosita si ca prajitor de furnici ( cum obisnuiesc unii copii rautaciosi sa se distreze) vara la soare sau aprinzator de tigari :lol: . Totusi focala lunga de 1.6 m va oferi o distractie pe cinste celor care vor sa tinteasca o tigara de la asemenea departare. De ce nu, poate deveni si o "arma secreta" cu care poti incendia sura de paie a vecninului de peste gard, aflata la 1.6 m departare ! :lol: ----------------------------------- Teo 10 Feb 2013 13:46 ----------------------------------- O alta idee : Putem plasa un bec puternic in planul focal al lentilei si sa facem din ea un fel de reflector in care razele de lumina vor pleca cat mai paralele. Ca reflectoarele de la teatru. Cu un astfel de dispozitiv putem necaji catelul sau pisica vecinului in timpul noptii :lol: sau il putem face sa creada ca au venit extraterestrii :lol: la el in curte. O alta idee ar fi realizarea unei camere obscure ( e adevarat de mari dimenisuni ) cu ajutorul caruia un artist pasionat poate desena sau picta peisaje proiectate de lentila pe un panou alb sau pe geam mat alb. Exact ca in imaginea de mai jos : O alta varianta ar fi realizarea un Dagherotip de mari dimensiuni in care imaginea sa se imprime pe o placuta cu colodiu (fotosensibila), aceasta fiind situata in planul focal al lentilei . ----------------------------------- nobody 10 Feb 2013 14:07 ----------------------------------- Un dublet Littrow. ----------------------------------- Teo 10 Feb 2013 14:11 ----------------------------------- Un dublet Clark daca lentila echiconvexa e mai subtirica. ;) Sau chiar un obiectiv Petzval...dar necesita inca multe lentile. ----------------------------------- theogon 10 Feb 2013 14:22 ----------------------------------- Eu aș cumpăra un filtru Solar Spectrum h alfa și aș face din ea o lunetă solară pe cinste. Cred că e soluția cea mai pragmatică, lăsând obiectivul așa cum este, pentru că aberația cromatică nu contează. ----------------------------------- catalin dumitru 10 Feb 2013 21:55 ----------------------------------- Eu as cauta (confectiona) o placa de sticla perfect plana si i-as atasa un inel de plastic sau metal , de diametru adecvat ,formand o margine la fel ca la o cutie Petri. Apoi as umple volumul format cu diferite lichide si as atasa lentila pentru a testa corectia dubletului astfel obtinut. Dar la 1600mm focala initiala , as fi tentat sa fac fundul acestei 'cutii Petri' dintr-o lentila menisc convergent subtire , provenita de la periscopul unui retroproiector. Astfel focala finala a tripletului cu lichid interior nu va mai fi asa de mare ca in cazul folosirii unei placi de sticla plana. catalin. ----------------------------------- zoth 10 Feb 2013 22:08 ----------------------------------- Super, o reactie foarte frumoasa la problema pusa, multe raspunsuri interesante :idea: Am facut cateva simulari si iata cam care ar fi situatia pana acum: - pentru folosirea lentilei drept obiectiv neacromatic la focala de 1600mm softul spune ca ar trebui sa diafragmam lentila la un diametru de 32-35mm pentru a obtine o imagine cat de cat acceptabila. Ideea e fezabila intradevar dar cred ca e pacat sa folosim o fractiune atat de mica din suprafata ei. - ideea cu diafragma vortex e interesanta si ea dar cu acelasi rezultat ca mai sus. - intradevar lentila se poate imperechea cu una negativa din flint pentru a realiza un obiectiv acromatic dar pentru asta nu avem la indemana decat cele doua solutii amintite tot de voi: designul Littrow sau Clark. Din pacate primul nu poate corecta aberatia sferica decat in combinatie cu sorturi speciale de sticla iar astea se gasesc destul de greu in romanica noastra. Proiectul ar risca sa ramana numai pe hartie. Designul Clark mi se pare de departe una din cele mai bune solutii pentru a putea folosi intreaga suprafata a lentilei. Avem insa si in acest caz o mica problema: focala rezultanta a obiectivului care devine marisoara bine: peste 3,7 metri in combinatie cu o lentila din F2 si peste 2,8 metri in combinatie cu o lentila din SF4, etc. - ar merge un dagherotip dar cred ca ar fi cel mai lung construit vreodata, nu stiu daca ar putea fi si practic. - hypocromatul pleaca de la o idee gresita si anume aceea ca putem micsora reziduul cromatic al unui obiectiv simplu prin intercalarea pe axa optica a unui dublet acromat cu focala scurta. Autorul lui uita ca odata cu micsorarea reziduului cromatic, scade dramatic si discul principal de difractie datorita micsorarii focalei rezultante si in final se obtine un raspuns mai prost decat cel al lentilei simple. - la prajitorul de furnici si sperietoarea de catei recunosc ca nu m-am gandit pana acum dar daca tot am ajuns aici ar trebui sa linistim lumea si sa spunem ca in urma experimentelor noastre optice nicio vietate nu va avea de suferit :) - functionarea in h-alfa este si ea posibila dar cu unele limitari. Intradevar cromatism nu mai este insa sfericitatea lentilei ramane. Pentru a nu afecta rezolutia potentialului instrument, lentila ar trebui diafragmata la o apertura de 85mm. Ne intalnim iarasi cu situatia in care nu putem folosi intreaga suprafata a lentilei. Ideile prezentate pana acum mi-au placut grozav si sper ca nu s-au terminat. Eu le astept in continuare!!! ----------------------------------- neox 10 Feb 2013 23:07 ----------------------------------- Eu as asferiza una din suprafete (cred ca R2) +- corectare R1 pentru a scadea la maxim sfericitatea si tine in frau coma si as folosi lentila la un coronograf. Am vazut rezultate uimitoare obtinute in felul asta de un amator francez, Philippe Tosi, cunostinta veche cu cei de la Pic du Midi :wink: ----------------------------------- zoth 10 Feb 2013 23:30 ----------------------------------- Se pare ca am gasit ceva: http://www.cloudynights.com/ubbthreads/showflat.php/Cat/0/Number/5653900/page/0/view/collapsed/sb/5/o/all/fpart/all/vc/1 Citim si revenim cu pareri ... ----------------------------------- Herr_Alien 11 Feb 2013 09:47 ----------------------------------- Mai merge si pentru o luneta cu un corector cromatic retrofocal, tot a lui John Wall: http://adsabs.harvard.edu/full/2007JBAA..117...29W ----------------------------------- Stanescu Octavian 11 Feb 2013 20:30 ----------------------------------- Lentila data cu 110 diam si 1600 focar as folosi la soare pentru banada ingusta de 2nm merge excelent cu o conica de -6.8 pe una din fete . in combinatie cu sticla F2, SF4 calitatea nu e pe placul meu nici la 3-4 m focar. dar as folosi folosi mai bine dubla concava Bk7 la 110 diam in refractor in combinatie cu alte lentile . refractor de 168mm diam F/7.2 foarte util foto cu cerc focal 32mm pentru cip DSRL. cu spoturile : ----------------------------------- zoth 12 Feb 2013 21:24 ----------------------------------- Catalin, ai sesizat foarte bine, un dublet facut cu lentila data va avea o focala foarte mare, aproape nepractica. Ideea cu lentila negativa lichida este interesanta, mai greu insa cu estimarea balantei nivel acromatizare/corectie sfericitate. Coronograful este fezabil insa o lentila echiconvexa montata pe post de obiectiv e posibil sa ceara o asferizare mai mare. Si daca tot facem asferizare atunci as merge pe solutia lui theogon si Stanescu fiind cea mai simpla. O luneta cu corector cromatic retrofocal poate corecta integral coma indusa de lentila echiconvexa, am incercat un proiect Schupmann si a iesit foarte frumos. Varianta lui Wall este derivata tot din Schupmann insa mult mai stufoasa din pct de vedere optic. Ambele sunt insa constructii delicate si nu stiu pe nimeni in romanica sa fi facut asa ceva. Mai sunt idei? ----------------------------------- Erwin 13 Feb 2013 01:14 ----------------------------------- O poți aluminiza pe fața convexă și o poți folosi ca oglindă pentru a poza tot cerul așezată orizontal și camera suspendată deasupra la o distanță convenabilă ca să nu obstrucționeze prea mult. Foarte bună pentru a prinde meteori. ----------------------------------- valy 13 Feb 2013 01:44 ----------------------------------- La solutia asta ma gandeam si eu, mai ales ca aveam in minte asta: http://www.skyphotographers.com/images/photoz/scenic/IMG_6299a_pix.jpg Doar ca s-ar putea sa fie curbura prea mica, diametrul de asemnea cam mic. ----------------------------------- Stanescu Octavian 13 Feb 2013 10:08 ----------------------------------- Pentru aplicatia cu poze de camp total e nevoie de raze scurte 100mm- 60mm. dar noi avem 1657 mm. Ar merge ca secundara la un mare Dall K :wink: La soare pe banda ingusta (2nm) merge cu conica exact -6.89 pe linia H alpha scoate spot cu strehl 0.97 la camp de 0.5 grade deci cuprinde soarele . pe 550-552nm scoate strehl mai slab dar bun 0.88 din cauza benzii intinse la 2nm verificat in Zemax. ----------------------------------- zoth 13 Feb 2013 21:24 ----------------------------------- Intradevar convexitatea lentilei e prea mica pentru astfel de aplicatii foto. Secundara de Dall da, dar cine se incumeta sa plateasca primara??? Chestia cu asferizarea e incitanta pentru aplicatii in H-alfa dar oare cati amatori asferizeaza suprafete convexe in romanica si pe cati bani??? Mai simplu ar fi sa-i corectez sfericitatea cu o lentila suplimentara si atunci scap de asferizare. Combinatia cu F2 sau SF4 nu e multumitoare? Am proiectat doua obiective Clark cu sticlele de mai sus si pot sa spun ca au iesit superb amandoua. Atata doar ca focala e impractic de mare. Combinatia cu F2 corecteaza sfericitatea in totalitate si mai lasa un reziduu de coma care nu iese din discul de difractie nici la marginea campului. Combinatia cu SF4 corecteaza ambele probleme in totalitate, raspunsul e foarte bun. Pentru confirmare pun spoturile axiale: Alte idei? ----------------------------------- zoth 01 Sep 2013 11:56 ----------------------------------- Din iarna de cand nu am mai postat pe acest topic am continuat sa caut solutii avantajoase pentru utilizarea lentilei despre care vorbim. Sigur nu toate proiectele prin care am trecut au dat variante bune sau practice. As face o recapitulare a proiectelor care mi s-au parut mie ca se apropie cel mai mult de adevar: 1. Obiectiv Clark BK7-F2 iese cu un raspuns excelent, doar o urma de coma reziduala care insa nu deranjeaza deloc. Marele dezavantaj al proiectului este focala uriasa de aproximativ 3,75m ce face luneta total nepractica pentru conditiile de observare pe care le am. (Am considerat nepractica orice focala care imi intrece inaltimea). 2. Obiectiv Clark BK7-SF4 acelasi raspuns excelent, coma corectata in totalitate. Focala din nou prea lunga, aprox 2,8m iarasi nepotrivita conditiilor mele de observare. 3. Triplet Taylor BK7-F2-BK7 in care echiconvexa este folosita ca ultim element. Raspunsul este excelent, toate aberatiile sunt corectate integral si focala rezultanta este pe la 1,5m, o valoare rezonabila si inca practica. Singurul dezavantaj ar fi ca mai am nevoie de inca doua lentile mari si sticlele optice se procura din ce in ce mai greu in ziua de azi. Ramane un proiect fezabil. 4.Triplet Taylor BK7-F2-BK7 in care echiconvexa ocupa primul si ultimul loc , deci este vorba de un triplet care foloseste doua lentile pozitive identice. Raspunsul este la fel de bun ca si in cazul precedent in schimb focala creste pe la 1,8m. Cam nepractic pentru mine. 5. Brachymedial in doua variante (f=1,6m si f=1,2m). Raspuns bun in ambele cazuri cu ceva urme de coma si evident cromatism lateral ce face necesara folosirea unor oculare speciale de compensare. Constructiv instrumentul ar iesi undeva pe la 850-900mm lungime insa ar mai fi nevoie de inca 3 elemente optice care ar duce in final la o constructie complicata si greu de aliniat. Un dezavantaj suplimentar ar fi si aparitia obstructiei centrale pe care o are Brachymedialul. 6. Super Schupmann in varianta split-field, focala 1,4m cu raspuns de apocromat dar un camp relativ mic. Din pacate constructia iese mare (peste 1,8m) si necesita inca doua elemente suplimentare pe traseul optic ceea ce il face greu de aliniat. 7. Luneta Rogers in doua variante (corector triplet si corector dublet spatiat) focala fiind cea data de obiectiv adica pe la 1,6m. Groaznic de dificile au fost incercarile de corectie a comei introdusa in sistem de obiectivul echiconvex. Aberatia a cedat numai la folosirea unui triplet lipit F2-BK7-F2 sau a unui dublet spatiat BK7-F2. Designul original Rogers care foloseste un dublet corector lipit nu poate asigura suficiente grade de libertate pentru corectia unui obiectiv echiconvex. Si aceasta luneta are nevoie de oculare speciale de compensare insa ma gandesc foarte serios la ea deoarece este cea mai simpla din pct de vedere constructiv. Cam astea ar fi cele mai serioase proiecte de pana acum ... ----------------------------------- zoth 23 Apr 2016 21:04 ----------------------------------- Tema nr 2: Caut idei practice pentru o baza de captare interferometrica ce poate fi ulterior cuplata la un telescop obisnuit (reflector sau refractor) in sensul cresterii rezolutiei lui. Gandul de la care am plecat e simplu: prin cresterea aperturii unui telescop castigam doua lucruri esentiale: rezolutie si lumina. Exista insa suficiente tinte pe cer destul de luminoase incat sa nu fim nevoiti sa crestem apertura utila (enumar doar soarele, luna, Jupiter ...) in schimb rezolutia e necesara pentru momentele cu seeing bun pentru rezolvarea cat mai buna a detaliilor. O baza interferometrica cuplata la un telescop obisnuit cred ca ar rezolva aceasta problema. Astept asadar idei ... ----------------------------------- valy 23 Apr 2016 21:20 ----------------------------------- baza de captare interferometrica..Poti detalia Putin termenul? ----------------------------------- zoth 23 Apr 2016 21:30 ----------------------------------- Ceva de genul asta: http://www.forphys.de/Website/qm/bilder/michelson2.gif ----------------------------------- Stanescu Octavian 23 Apr 2016 21:38 ----------------------------------- Cred ca am mai incercat eu sa deschid discutie pe tema asta cu ani in urma https://www.youtube.com/watch?v=4lI_jG7b8rM ----------------------------------- catalin dumitru 23 Apr 2016 21:42 ----------------------------------- Problema e că fiind vorba de utilizarea unui singur telescop , baza numai bază nu se poate numi . Ea trebuie așezată inaintea obiectivului și din această cauză trebuie sa aibă dimensiuni considerabile. Deja se complică treaba , oglinzi diagonale uriașe și beam-gather asemenea . Mai simplu e de adunat lumina de la două obiective identice , chiar dacă si acolo primele diagonale trebuie să fie maricele , măcar celelalte două diagonale si cu sumatorul pot fi considerabil mai mici . Dar nu știu cât ajută asta la creșterea de rezoluție in domeniul vizual , acolo unde ochiul nu știe să aștepte adunarea de informație ca la foto , pentru că se va suprapune fenomenul creșterii luminozitatii fondului cerului . Pentru cazul din urmă ,măcar in scop didactic , un bino de microscop folosit invers, cuplat la cracii unui telemetru militar . Plus fantele in locuri potrivite dar nu sunt sigur ca in varianta asta se spliteaza stelele mai bine . Cred că obiectivele ar avea nevoie să nu fie așezate cu axele perfect paralele . Unghiul lor să convearga înspre observator , nicidecum înspre țintă . Aducerea in suprapunere perfectă va fi jonglata din cele patru diagonale . Ar fi ceva de muncă... ----------------------------------- zoth 24 Apr 2016 13:24 ----------------------------------- Din filmulet nu am inteles daca principiul functioneaza sau nu. Catalin, daca e sa ne incurcam de termeni atunci numim altfel dracia aia: arie de captare e bine? Sigur ca se aseaza in fata telescopului. Rezolutia ar trebui sa creasca teoretic ... Tinta este pentru vizual la detalii planetare. Stele duble se pot splita usor cu un refractor bun si lung. ----------------------------------- catalin dumitru 24 Apr 2016 14:00 ----------------------------------- Din ce am experimentat eu in legătură cu privirea prin luneta cu obiectivul obturat cu diverse chestii , am rămas cu impresia că simultan cu pierderea luminozitatii se pierde si din rezoluție . Chiar dacă de exemplu se lasă o fanta largă centrată si lungă cât diametrul , indiferent dacă e orizontală sau verticală sau înclinată in vreun fel , parcă se mai pierde și din rezoluție . Dar practicînd asta pe acromate e un pic derutant pentru că aberațiile cromatice reducându-se , nu mai stii exact ce ai câștigat si ce ai pierdut prin diafragmare din asta mai neortodoxa. Probabil dacă fanta s-ar roti cu viteză , s-ar pierde doar din luminozitate . Nu sunt sigur pe ceea ce afirm pentru că au fost doar experiențe instantanee si de scurtă durată . Nu stiu ce sa zic de schema din acel link . Ce vrea sa însemne traseele marcate cu roșu ? Axe optice înclinate sau un sistem care le face sa oscileze cu viteza !?... ----------------------------------- dragos.n 24 Apr 2016 15:42 ----------------------------------- Avand in vedere ca cele doua spoturi de lumina intra prin lateralele obiectivului, acel obiectiv trebuie sa fie perfect. Ca sa fiu mai bine inteles, daca aplici sistemul asta la un newton, vei suprapune doua fascicole cu coma de sens opus, si imaginea nu cred ca va fi grozava. Asa incat ideea lui Catalin Dumitru, cu doua obiective, la care suprapunerea sa se faca inaintea ocularului, imi pare mai fiabila. Si daca ai ciuda pe cineva, il pui sa-ti alinieze sistemul. Scuze daca par un pic neserios, dar acel filmulet, mai exact partea a doua mi-a facut ziua. Vesela. Mi-a placut in special prima incercare de montare a secundarei mai mari. :lol: :lol: :lol: ----------------------------------- zoth 24 Apr 2016 15:55 ----------------------------------- Catalin, nu e vorba de diafragmare. Pentru cand ai timp: https://en.wikipedia.org/wiki/Astronomical_interferometer#History_of_astronomical_interferometers Dragos, e voie si neserios, numai sa vina si idei. Da, m-a distrat si pe mine faza respectiva. Si mai cred ca filmuletul nu are nicio legatura cu interferometria ci mai degraba face reclama la sistemele alea modulare. ----------------------------------- Stanescu Octavian 24 Apr 2016 16:37 ----------------------------------- Nu este asa simplu cum pare ... se poate analiza ca un telescop mascat in care exista doua gauri spre marginea oglinzii, cam la toate sistemele cuplate interferometric imaginea unei stele este un grup de franje sau in loc sa ai la PSF o singura teapa inconjurata de un slab inel vei avea mai multe tepe mai adunate ascutite ce cad la inaltime spre marginea grupului . O simulare pe zemax arata ca creste contrastul MTF la 84-95L/mm framasca si cu masca doua simulari ----------------------------------- dragos.n 24 Apr 2016 17:04 ----------------------------------- Ma gandesc si la ansamblul VLT, care aduna lumina din mai multe telescoape si o uneste, nu aduna lumina din mai multe locuri, ca apoi sa o trimita intr-un singur telescop. Asa incat, la prima vedere, sistemul cu doua obiective (sau mai multe) pare mai sigur. Dar e mai complicat. O problema pe care o vad eu in acest caz, este ca v-a trebui sa intercalezi un sistem barlow culisant la fiecare din obiective, ca sa poti utiliza obiective la care distanta focala nu este perfect egala. O alta problema ar fi ca daca vrei apertura sintetica, pentru a creste rezolutia, ar fi de preferat cel putin 3 obiective spatiate. Pe de alta parte, ma gandesc ce rezultate ar da un telescop care ar fi inconjurat de mai multe seturi de oglinzi, dispuse in cerc. Ma gandesc la faptul ca ar fi oarecum similar cu un newton, cu obstructie foarte mare, dar si cu apertura foarte mare. ----------------------------------- valy 24 Apr 2016 17:26 ----------------------------------- .. in schimb rezolutia e necesara pentru momentele cu seeing bun pentru rezolvarea cat mai buna a detaliilor. ....Mai deunazi ati prezentat un link cu experienta unui nene cand la un star party toti foloseau magnificatii de 6000x ca mai mult nu puteau stackui barlow-uri. De aici inteleg ca optica face fata fie mica sau mare daca seeinghul e bun, deci dece sa ne complicam cu sisteme complicate? ----------------------------------- zoth 24 Apr 2016 18:55 ----------------------------------- Buna ideea cu simularea, am sa incerc si eu, multumesc. Se pare ca avem de castigat rezolutie. Dragos, foarte bine punctat. M-am gandit la un sistem de trei captoare in triunghi. Treaba e complicata dar fezabila. Valy, ce treaba are magnificatia de 6000x cu rezolutia??? Grosismentul rezolvant la orice obiectiv este aprox egal cu raza obiectivului exprimata in mm. Folosim de regula grosismente mai mari (de 2x, de 3x, sau de 4x grosismentul rezolvant) pt comoditatea ochiului. Important de retinut ca imaginea obtinuta cu un grosisment mai mare decat cel rezolvant nu va contine niciodata detalii suplimantare oricat de mare ar fi acel grosisment. Eu puneam problema castigului de rezolutie sau cu alte cuvinte spus de ce sa vad detalii lunare de 1km cand as putea sa vad de 1m, poate chiar si activitatea alienilor de pe suprafata lunii :lol: :lol: ----------------------------------- catalin dumitru 24 Apr 2016 19:02 ----------------------------------- Catalin, nu e vorba de diafragmare. Știu că nu e vorba de diafragmare in sensul obișnuit . Am dat exemplul cu luneta pentru că eu unul am avut impresia pierderii rezoluției concomitent cu scăderea luminozitatii .Chiar cu două diafragme circulare de 5 cm diametru puse in fața lunetei de 100mm , tot am avut impresia de scădere a rezoluției concomitent cu luminozitatea .Probabil că distanța prea mică dintre cele două sub-aperturi e de vină . De aceea m-am gândit la tuburile unui telemetru cuplate la un bino sau un cub divizor, montat invers . Simpla suprapunere a imaginilor de la două obiective (identice) mai are de a face cu interferomertia atâta timp cât obiectivele nu ajung să lucreze la limita de difractie ?Ar fi doar o apertura sintetică , cum o numește si pe wiki . Mă gândesc că la asemenea presupuse performanțe un VLT din ăsta ar putea decela urmele aselenizarilor , sau nu ? ... ----------------------------------- nobody 25 Apr 2016 00:30 ----------------------------------- Cum analizati franjele de interferenta de pe interferograma pentru a extrage informatiile suplimentare ? ----------------------------------- zoth 25 Apr 2016 17:10 ----------------------------------- E clar ca doua diafragme de 5 cm puse in fata unui obiectiv de 10 cm o sa scada si din lumina si din rezolutia obiectivului. Ideea e sa indepartam aceste diafragme cat mai mult intre ele astfel incat sa obtinem o apertura sintetica. Lumina va fi mai putina decat la obiectivul de 10cm nativ insa avem sansa sa castigam in rezolutie (probabil). Daca ar scoate VLT-ul in afara atmosferei terestre s-ar putea obtine acele detalii... ----------------------------------- nobody 26 Apr 2016 14:40 ----------------------------------- Stie cineva cum s-a masurat prima data diametrul stelei Betelgeuse si in ce consta castigul de rezolutie ? ----------------------------------- valy 26 Apr 2016 15:05 ----------------------------------- Poti completa si cu imaginea data de apertura egala cu suma celor doua? Care e principiul din spate? Adica F(A) +F(B)> F(C) unde C = apertura A+B? Intuitiv nu-mi dau seama ce se intampla acolo. ----------------------------------- zoth 26 Apr 2016 18:18 ----------------------------------- Stie cineva cum s-a masurat prima data diametrul stelei Betelgeuse si in ce consta castigul de rezolutie ? Am gasit acuma ceva. Citim impreuna si apoi povestim ... http://articles.adsabs.harvard.edu//full/1921JRASC..15..133C/0000133.000.html ----------------------------------- valy 26 Apr 2016 19:00 ----------------------------------- Oarecum o metoda indirecta de masurare a diametrului, adica nu au vazut steaua si i-au masurat diametrul, deci nu au imbunatatit rezolutia instrumentului pana au vazut diametrul stelei (ca la planete de ex.) ci au gasit o metoda alternativa de masurare. ----------------------------------- nobody 26 Apr 2016 19:57 ----------------------------------- @valy: Aha ! Mai multe detalii: Title: Measurement of the diameter of alpha Orionis with the interferometer. Authors: Michelson, A. A.; Pease, F. G. Publication: Astrophysical Journal, 53, 249-259 (1921) (ApJ Homepage) Publication Date: 05/1921 http://adsabs.harvard.edu/abs/1921ApJ....53..249M Restul sunt povesti ... ----------------------------------- zoth 27 Apr 2016 10:54 ----------------------------------- Da, se pare ca prin insumare apare interferenta intre cele doua sau mai multe semnale supuse acestui proces. Nu degeaba ii zice interferometru. Nu-mi dau seama cum ar arata un detaliu planetar in aceste conditii. ----------------------------------- catalin dumitru 27 Apr 2016 19:14 ----------------------------------- Eu sunt de părere că interferența poate fi evitată , cel puțin in cazul folosirii de obiective separate . Clenciul stă tocmai in unghiul pe care trebuie să îl facă între ele axele obiectivelor . Doar așa se pot simula corect margini de obiective ale căror raze converg simetric in jurul unei axe imaginare . Altfel, ne trezim cu interferență dată de fascicule absolut identice . ----------------------------------- catalin dumitru 20 Dec 2016 20:17 ----------------------------------- Citeam mai înainte pe wiki despre floaters . Acolo se precizează la un moment dat că deși se numesc "floaters" , de fapt au tendința de a se scufunda lent la baza ochiului și dacă stai cu fața in sus se adună în zona foveii . Din ce observ la ochii mei , această scufundare e de obicei înfrânată , probabil de consistența umpluturii vitroase . Dar pe mine mă roade altceva . Anume , dacă floater-ele coboară prin fața retinei , eu nu ar trebui de fapt să le văd urcând ? Că doar pe retină imaginea e întoarsă ! Cum se explică asta? ----------------------------------- zoth 23 Dec 2016 20:45 ----------------------------------- Dar pe mine mă roade altceva . Anume , dacă floater-ele coboară prin fața retinei , eu nu ar trebui de fapt să le văd urcând ? Ba da, e firesc. Si forma lor (daca putem vorbi de o forma) va fi perceputa invers pe ambele directii (sus-jos si stanga-dreapta). Miscarea deasemeni. Numai corpurile exterioare ochiului isi vor forma pe retina o imagine intoarsa. Creierul stie sa scaneze retina in asa fel incat imaginea acestor obiecte (exterioare) sa fie perceputa corect. Nu am citit prin literatura medicala despre floaters insa nu cred ca trebuie interpretate ca niste gunoaie care se plimba prin globul ocular ci mai degraba ca niste anomalii locale in densitatea substantei vitroase din ochi. ----------------------------------- catalin dumitru 24 Dec 2016 00:01 ----------------------------------- Tocmai aici e problema , multe dintre ele sunt aproape gunoaie , de fapt deșeuri de celule , filamente proteice si uneori celule sangvine . Din câte știu eu , toate acestea au densitate mai mare decât umoarea vitroasa și chiar ar trebui să se scufunde , mă rog , atât cât permite fluiditatea locală . Chiar am citit pe undeva că dacă stai mai mult timp cu fața in sus , intrușii ăștia enervanti se apropie de retina devenind mai vizibili si mai negriciosi , fără urme de difractie pe marginile lor . La mine cel putin , se verifică fenomenul . E clar că sunt mai denși decât gelul optic . Cu toate astea , cand stau relaxat cu capul vertical , eu vad gunoaiele coborând încet peste imagine . ----------------------------------- zoth 25 Dec 2016 09:54 ----------------------------------- Eu nu am descoperit un comportament dominant al acestor gunoaie. Unele par sa coboare pe verticala, altele migreaza catre extremitatea stanga sau dreapta dar cel mai mult ma deranjeaza cand sunt la ocular si se gaseste cate un gunoi de asta care vine in campul vizual si se apropie de axa optica. Trebuie sa clipesc fortat de 2-3 ori ca sa migreze de pe imagine insa dupa cateva secunde il observ revenind la locul lui preferat. Cred ca cea mai buna solutie este trecerea la vederea binoculara prin instrumente unde fenomenul se estompeaza. Problema mare in cazul meu este astigmatismul care difera ca unghi de la un ochi la altul ... dar si in acest caz vederea binoculara ajuta. ----------------------------------- catalin dumitru 16 Dec 2021 13:59 ----------------------------------- O prismă cu reflexie totală trece prin procese de metalizare ale suprafețelor reflectante . Ce se întâmplă cu reflexia ? Rămâne totală sau cea metalică devine activă în locul ei ? Înclin să cred în ultima variantă . Dar dacă în loc de metalizare se pun straturi dielectrice ?