Category: Stiati ca?

Steaua lui Barnard

Steaua lui Barnard este steaua cu cea mai mare viteza proprie cunoscuta, 10.3 arcsecunde/an. Ea se apropie de Soare cu 140km/s si in 8000 de ani va devenii cea mai apropiata stea.

Universul nostru

Universul nostru a consumat pana acum 20 % din combustibilul initial, transformat in stele. Conform cercetatorilor, mai exista stocuri pentru inca 70 de miliarde de ani.

Sistemul Pluto – Charon

Sistemul Pluto – Charon este unic in Sistemul Solar, avand baricentrul deasupra suprafetei planetei. Acest lucru este datorat marimii relative mari a lui Charon, motiv pentru care sistemul este cateodata numit "planeta dubla".

Galaxia Andromeda

Galaxia Andromeda daca ar fi in totalitate vizibila cu ochiul liber, ar fi de 7 ori mai mare decat Luna plina. Insa doar regiunea centrala are stralucirea necesara pentru a fi vizibila.

Stelele Neutronice

Stelele Neutronice se pot roti extrem de rapid, cu timpi de rotatie intre a 700 parte dintr-o secunda si o 30 de secunde. Acest lucru e datorat conservarii momentului angular al stelei originala, in conditiile micsorarii drastice a volumului.

Planeta noastra

Planeta noastra este cea mai densa din Sistemul Solar, cu o densitate de 5.52 kg/m3. Imediat urmeaza Mercur, cu 5.42, care insa este de 3 ori mai mica, dar are unn centru din fier mai mare decat al Pamantului.

Lentila gravitationala

Lentila gravitationala este fenomenul de curbare a traiectoriei luminii de catre galaxii sau clustere de galaxii masive, amplificand uneori puterea telescoapelor de sute de ori.

La 10 miliarde de ani lumina

La 10 miliarde de ani lumina a fost descoperit cel mai vechi cluster de galaxii. Aceasta descoperire ridica intrebari asupra teoriilor cosmologice curente ce nu pot explica o structura atat de mare asa devreme.

Metalicitatea planetelor

Metalicitatea planetelor este direct dependenta de cea a stelelor de care apartin. Aceasta relatie matematica a fost descoperita analizand cele 188 planete extrasolare gasite pana acum, dintre care 10 tranziteaza intre Pamant si stea.

Pe gigantele gazoase

Pe gigantele gazoase lungimea unei zile este dificil de determinat, datorita lipsei unor repere fixe, care pot fi urmarite observational. In lipsa acestora, astronomii folosesc variatiile campului magnetic care pot fi incadrate intr-un sistem de referinta al planetei.

Pagina 2 din 612345...Ultima »

Autentificare site

Album astrofoto

m33bf_4kleinph.jpg

Discutii forum

Camera pentru ghidaj Starlight Express Lodestar mo ... ( 25 Aug 2019 13:11 )
Observatii cu binoclul ( 25 Aug 2019 12:54 )
iesire bucuresti ( 25 Aug 2019 11:43 )
Refractor TS Optics TSR1026 -- D-102 mm / F-660 mm ( 24 Aug 2019 22:21 )
Cygnus Loop ( 24 Aug 2019 17:00 )
Luna ( 24 Aug 2019 15:30 )
Cafeneaua lui cata2 ( 24 Aug 2019 09:48 )
Calendar astronomic ( 23 Aug 2019 23:33 )
DSO / Obiectele cerului profund ( 23 Aug 2019 22:52 )
Luneta William Optics Megrez 88FD APO + flatener + ... ( 23 Aug 2019 22:16 )
M31 Galaxia Andromeda ( 23 Aug 2019 21:36 )
Poze DeepSky ( 23 Aug 2019 18:18 )
Salutare din Alba Iulia ( 23 Aug 2019 13:40 )
Jumatate binoclu Konus 20x70 ( 23 Aug 2019 13:29 )
Binoclu 10x42 ( 23 Aug 2019 09:02 )

Recomandari

Publicatii

STELE SI CONSTELATII, Marcel Jinca

Fazele Lunii


Semiluna in descrestere
Semiluna in descrestere

Vechime Luna: 24 zile

Distanta: 59 raze terestre
Latitudine ecliptica: -1°
Longitudine ecliptica: 83°

Arhiva