Vizibilitatea Lunii
Pe 1 ianuarie, in jurul orei 2 gasim Luna in descrestere in vecinatatea stelei Spica, din constelatia Fecioara. Ultima aparitie a semilunii, inainte de faza de Luna noua, va fi in dimineata zilei de 5 ianuarie, cand aceasta se va afla aproape de steaua Antares si de planeta Venus.In noaptea de 17 spre 18 ianuarie vom putea observa Luna in vecinatatea Pleiadelor, de care se va apropia pana la circa 3°. Pe 24 ianuarie vom putea observa Luna intre steaua Regulus, din constelatia Leu si Saturn, iar pe 29 ianuarie vom gasi Luna din nou in vecinatatea stelei Spica. Cele 4 faze ale Lunii vor avea loc dupa cum urmeaza: Luna noua - 8 ianuarie, primul patrar - 15 ianuarie, Luna plina - 22 ianuarie, ultimul patrar - 30 ianuarie.

(more…)

Articolul de fata este o scurta trecere in revista a evenimentelor astronomice ce vor avea loc in anul 2008. Sunt prezentate cele mai importante evenimente astronomice din sistemul nostru solar, precum si unele evenimente educationale, desfasurate pe plan intern sau international.

Eclipse

Prima eclipsa a lui 2008 va avea loc pe 7 februarie si este una inelara de Soare, care din pacate nu va putea fi observata decat de cercetatorii centrului stiintific rusesc din Russkaya - Antarctica. Acesta este singurul loc populat in care se va vedea faza de inelaritate, care se va desfasura in cea mai mare parte peste oceanul Pacific.
Eclipsa va fi partiala pentru sud-estul Australiei si pentru intreaga Noua Zeelanda.
Eclipsa de Soare din 7 februarie 2008 este cea de-a 60-a eclipsa din ciclul Saros 121, serie care se va incheia in iunie 2206.

Urmeaza o eclipsa totala de Luna, care va avea loc pe 21 februarie, intre orele 2:36 si 8:15, ora Romaniei. Faza de partialitate va incepe la 3:43 si se va incheia la ora locala 7:08. Totalitatea eclipsei va dura aproximativ 50 minute, intre 5:01 si 5:50, faza de centralitate avand loc la ora locala 5:26. Faza de totalitate este vizibila atat in Europa cat si in America de Nord, Centrala si de Sud. (more…)

There is always time for good manners

Ca un elev ingust care stie ca o anumita problema se rezolva intr-un anumit mod si ramane perplex atunci cand, fata cu o problema care pare asemenea, nu mai stie s-o “faca” pentru ca a aparut o conditie in plus. Tot asa se petrec lucrurile cand cosmologul care are in minte bine inradacinate modele cu expansiune si Big Bang, cu univers izotrop si omogen, bun ascultator al principiului cosmologic, se trezeste fata cu evidente care nu asculta de acel model.

Elevul ingust mai sus-pomenit are cateva posibilitati: fie da orbeste intr-o tratare gresita, fie renunta la rezolvare. In cazul cosmologului ingust, tratarea gresita a chestiunii se traduce prin falsificare - in general inconstienta - a teoriei. Renuntarea la rezolvare se traduce prin ignorare.

Falsificarea apare atunci cand nu realitatea datelor ci ideea preconceputa asupra unui fenomen dicteaza, constient sau nu, demersul stiintific. Atunci, nu prelucrarea obiectiva ci interpretarea subiectiva a datelor experimentale primeaza. Falsificarea e de obicei inconstienta pentru ca, in genere onestul savant pironit de cuiele propriilor preconceptii are dificultati in a se elibera si a accepta alternative. E efectiv convins de valabilitatea teoriei pe care o sustine astfel incat evidentele experimentale, care de altfel ar fi si ingrijoratoare pentru teoria draga lui, i se infatiseaza ca doar aspecte secundare. Uneori falsificarea teoriei e constienta dar nu despre asta e vorba aici. Doar vorbim de bunele maniere. (more…)