De multe ori, descrierea biblica a Ajunului Craciunului este asociata cu aparitia unei comete sau a unei supernove, care a calauzit cei trei Crai, aflati in cautarea lui Iisus Christos. Aceasta informatie este deseori controversata. Totusi maine, in ajunul Craciunului, vom putea observa pe cerul nocturn cometa C/2004 Q2 Machholz;

Cometa C/2004 Q2 a fost descoperita pe 27 august, de catre cunoscutul vanator de comete american, Donald E. Machholz.

Nu este prima cometa descoperita de catre Machholz, acesta mai avand la activ inca 9 comete descoperite intre 1978 si 1994. Circa 1457 ore si-a petrecut Machholz de atunci, langa telecopul sau de 15 cm, in incercarea de a descoperi cea de-a zecea cometa.

Cometa Machholz va avea cea mai mare apropiere de Soare pe 24 ianuarie 2005, cand aceasta se va afla la 180 milioane km de astrul central. Insa, deoarece cometa se va afla pe 5 ianuarie la circa 52 milioane km de Pamant, aceasta va fi vizibila si cu ochiul liber, la cumpana dintre ani. (more…)

Astronautul Roberto Vittori va pleca de pe cosmodromul Baikonur din Cazahstan in cadrul misiunii italiene Sojus Eneida catre ISS pe data de 15 aprilie 2005 pentru 10 zile. Numele misiunii Eneida vine de la opera Aeneis a poetului roman Vergil, care povesteste despre calatoria lui Eneas din Troja spre Italia si intemeierea Romei;

Roberto Vittori face parte atat din echipajul astronautilor ESA cat si din echipajul pilotilor din aviatia italiana. In aceasta misiune, Vittori va pleca ca inginer de zbor insotit de comandantul Sergej Krikaljow si astronautul NASA John Phillips. Unul dintre scopurile misiunii lui Vittori este de a intreprinde diferite experimente, care sunt de importanta deosebita si colaborarea internationala la bordul statiei cosmice. In afara de acestea trebuiesc inlocuite capsula de salvare Sojus TMA-5 cu Sojus TMA-6 si echipajul actual ISS “Expedition 10” cu “Expedition 11”.

Vittori ca inginer de zbor, va juca un rol activ la navigarea si aterizarea capsulei cosmice. Pana acuma 7 astronauti europeni au zburat la ISS pentru a intreprinde diferite experimente, insa Vittori este singurul european care intreprinde al 2-lea zbor catre ISS. Vittroi s-a aflat la bordul ISS intre 25 aprilie-5 mai in cadrul Misiunii “Marco Polo”. La aceasta misiune iau parte 4 din 5 membrii ai ISS, adica ESA ca partener european, Rusia, SUA si Canada (canadianul Robert Thirsk fiind rezerva lui Vittori). (more…)

Cercetatori ai Institutului de Astrofizica din Potsdam au descoperit o stea pitica in haloul Caii Lactee, care se pare ca tocmai viziteaza vecinatatea galaxiei noastre. Steaua se afla la o distanta de 50-80 ani lumina de Pamant si detine una dintre cele mai mari miscari proprii, care a fost masurata vreodata;

Cercetatori ai Institutului de Astrofizica din Potsdam (IAP) au descoperit in constelatia Balanta, in partea sudica a boltii ceresti, o stea pitica cu stralucire redusa, avand o miscare proprie extrem de mare. “Schimbarea pozitiei cu aproximativ 3,5 secunde de arc in decursul unui an, care corespunde a cinci sutimi din diametrul vizibil al Lunii, face ca aceasta stea sa aiba cea mare miscare proprie masurata in ultimele decenii”, a declarat Dr. Ralf-Dieter Scholz, cercetator al IAP.
Lista cu stelele care detin miscari proprii mari a trebuit rectificata recent deja de doua ori. O astfel de stea pitica maro, numita epsilon Indi B, descoperita tot de echipa Dr. Scholz cu ajutorul lui Very Large Telescope (apartinand ESO in Cile), apartine unui sistem dublu stelar.

Noul obiect descoperit, avand numele criptic SSSPM J1444-2019, pare a fi un exemplar rar al clasei de stele subpitic. Este vorba de stele foarte batrane si reci, ale caror compozitie chimica este dominata mult mai tare, decat in cazul astrului nostru central, de hidrogen si heliu.

Spre deosebire de majoritatea stelelor din galaxia noastra, stelele subpitice nu populeaza bratele Caii Lactee, ci se misca in haloul galaxiei noastre (componenta sferica extinsa din jurul discului Caii Lactee).
In timp ce Soarele si bratul spiralei in care acesta se afla, se misca cu o viteza de 220 km/s in jurul centrului galactic, obiectele din halou nu iau parte la aceasta rotatie, ci isi urmeaza drumul lor.
Daca un obiect din halou, in cursul acestuia, se intersecteaza cu discul Caii Lactee, acest obiect va avea o viteza de mai multe sute de km/s, relativa la stelele din disc. (more…)