TMB 100 - 16mm

Firma TMB, fondata de regretatul optician american, Thomas M. Back, a lansat de curand 2 noi oculare. Si nu orice oculare , ci unele cu un AFOV de 100 grade, fiind astfel a treia firma care se inscrie in aceasta cursa, lansata de TeleVue, si urmata de Explore Scientific.

Cele doua oculare au focale de 9mm, si 16mm, cu un relief de ochi de 12mm, respectiv 16mm. Cel de 9mm are barel dublu, de 1,25” si de 2”, iar cel ce 16 doar de 2”.

Ceea ce le distinge insa de realizarile celorlalti, este in primul rand pretul, iar in al doilea rand greutatea, ambele mult mai mici decat la concurenti. Astfel ocularele TMB 100 costa doar 299$, mult mai putin fata de cei 499$ la Explore Scientific, si fata de cei peste 550 ale unui Ethos scurt, sau peste 700 la cele doua Ethos de 17mm si 21mm. De asemenea, greutatea ocularelor TMB, de doar 408g este cea mai mica comparativ cu celelalte.

O alta deosebire, este cea estetica, unde TMB-urile surclaseaza clar concurenta.

Ramane insa de vazut cum se comporta puse pe telescop. Conform reclamei, ele sunt corectate pentru toata gama de aberatii. Cum stau lucrurile in realitate, probabil vom afla destul de curand, avand in vedere ca pretul lor mic le va face sa intre rapid in posesia multor astronomi si, evident, vor apare si comentariile posesorilor.

O alta intrebare care se pune este daca cei de la TMB vor reusi sa realizeze o gama larga de astfel de oculare, pentru ai concura eficient pe cei de la Televue, care au deja pe piata 6 oculare de 100 grade, de la 6 pana la 21mm.

Mi-am propus sa realizez aici o rubrica permanenta pentru prezentarea noutatilor semnificative de pe piata instrumentelor si accesoriilor, cu precadere a celor care, pot reprezenta interes pentru astronomii amatori de la noi. De aceea, probabil ca foarte rar veti vedea articole despre instrumente foarte scumpe.

Am sa incep cu un instrument care este foarte necesar oricarui posesor de telescop newton, dar nu strica nici in casa posesorilor altor genuri de instrumente. Un colimator de mare precizie.

Grzybowski Collimator, sau pe scurt GMK Collimator. Este realizat, in Germania, si dupa toate aparentele, (germana mea e ”lipsa”, iar traducatoarele automate nu fac fata) foloseste principiul autocolimarii. Acesta este si motivul pentru care aduc atentiei acest instrument, deoarece, din cate stiu, autocolimarea este cea mai precisa metoda, ( dupa colimarea pe stea) iar in Europa nu cunosc sa existe producatori de autocolimatoare pentru asttronomie de amatori. In plus, constructia cu trei sau patru led-uri interne, care genereaza lumina necesara colimarii, il fac util pentru orice tip de instrument, si pentru utilizarea pe intuneric, la locul observatiilor. Astfel, un newton care a suportat un drum greu pana la locul de observatie va putea fi colimat cu mare usurinta, si mai ales, precizie.

Pretul acestui instrument este de 125euro, la care, conform informatiilor de pe site, se adauga 17 euro pentru transport in afara Germaniei.

Mai multe informatii, si imagini de la sedinte de colimare a diverselor instrumente, gasiti pe site-ul

http://astro.uni-tuebingen.de/~grzy/

1926-1927

Dupa 13 ani in care a visat la un automobil care sa sfarame orgoliul celor de la Rolls-Royce, Ettore Bugatti realizeaza prototipul modelului 41, destinat a fi cea mai buna, mai luxoasa si mai scumpa masina din lume.

1992-1993

In orasul Jena, din fosta Germanie comunista, doctorul Pudenz si inginerul Karnapp, reusesc sa termine, dupa 7 ani de munca, proiectele seriei de telescoape refractoare numite APQ, telescoape care, in pofida insuccesului comercial, aveau sa devina niste legende ale astronomiei de amatori.

1930

Dupa ce reusise sa distruga prototipul, izbindu-l de un copac, Bugatti scoate la vanzare primul exemplar din foarte scurta serie 41 numit si Royale.

Masina era enorma. Aproape 7 metri lungime, 3,5 tone greutate, rotile cat cele de camion. Caroseria si interiorul pentru fiecare exemplar erau diferite, fiind comandate de clienti la marii carosieri ai timpului, Bugatti furnizand doar sasiul si motorul. Acesta avea 8 cilindri in linie, 12 700cmc, si 300HP la 1200 rotatii pe minut. Bun pentru o locomotiva. Acesta era de fapt jumatate din motorul pe care Bugatti, un adevarat Leonardo Da Vinci al tehnicii, il propusese aviatiei franceze, dar fusese refuzat. Si tot acest motor avea sa il salveze de la falimentul ce era sa fie generat de visul masinii supreme.

Intreg ansamblul costa peste 40 000 de dolari, suma astronomica pentru acea vreme. Puteai sa cumperi cateva tancuri cu acesti bani.

(more…)