There is always time for good manners

Ca un elev ingust care stie ca o anumita problema se rezolva intr-un anumit mod si ramane perplex atunci cand, fata cu o problema care pare asemenea, nu mai stie s-o “faca” pentru ca a aparut o conditie in plus. Tot asa se petrec lucrurile cand cosmologul care are in minte bine inradacinate modele cu expansiune si Big Bang, cu univers izotrop si omogen, bun ascultator al principiului cosmologic, se trezeste fata cu evidente care nu asculta de acel model.

Elevul ingust mai sus-pomenit are cateva posibilitati: fie da orbeste intr-o tratare gresita, fie renunta la rezolvare. In cazul cosmologului ingust, tratarea gresita a chestiunii se traduce prin falsificare - in general inconstienta - a teoriei. Renuntarea la rezolvare se traduce prin ignorare.

Falsificarea apare atunci cand nu realitatea datelor ci ideea preconceputa asupra unui fenomen dicteaza, constient sau nu, demersul stiintific. Atunci, nu prelucrarea obiectiva ci interpretarea subiectiva a datelor experimentale primeaza. Falsificarea e de obicei inconstienta pentru ca, in genere onestul savant pironit de cuiele propriilor preconceptii are dificultati in a se elibera si a accepta alternative. E efectiv convins de valabilitatea teoriei pe care o sustine astfel incat evidentele experimentale, care de altfel ar fi si ingrijoratoare pentru teoria draga lui, i se infatiseaza ca doar aspecte secundare. Uneori falsificarea teoriei e constienta dar nu despre asta e vorba aici. Doar vorbim de bunele maniere. (more…)

Toate stelele pe care le observam fac parte dintr-un sistem asemanator, ca forma, cu o lentila biconvexa cu diametrul mare de 30 pc (1 parsec = 3,2615 ani-lumina) si cu diametrul mic de 5 parseci. Aceasta “familie” de circa 200 miliarde de stele este cunoscuta sub denumirea de “Calea Lactee”, termen provenit din grecescul galaxios kiklos (cercul de lapte). Galaxia noastra nu este singurul sistem stelar din univers. Sunt cunoscute pâna acum, ĂŽn universul accesibil observatiilor noastre, câteva miliarde de galaxii.

Studiul distributiei spatiale a acestor galaxii este o problema de actualitate În astrofizica, fiind strâns corelat de aprecierea densitatii medii a materiei În univers, formarea si evolutia structurilor cosmice si a universului În ansamblu. Se cauta, prin acest studiu, validarea si completarea modelelor cosmologice clasice ca si racordarea acestora la datele obtinute În ultima perioada.

(more…)

Cineva, în Africa de Sud, în Pliocen (undeva între Miocen şi Pleistocen), loveşte obsesiv două pietre, fără să pară conştient de ceea ce toată lumea-i ştie: mai are timp, două milioane de ani, să descopere focul. Cosmologii îi dau soarelui nostru încă patru miliarde,  ani de viaţă. De ce ne-am ocupa de soarta Universului?

Câteva repere

“Cosmologie” este numit studiul Universului ĂŽn ansamblul său, ansamblu care presupune două ingrediente: geometrie şi materie.

Ca să ne fie mai uşor, să ne amintim că geometria din şcoală se face pe hârtie. Putem acolo trasa linii, drepte sau curbe; putem măsura distanĹŁe. Ca şi ĂŽn spaĹŁiul fizic ĂŽn care trăim şi ĂŽn care putem trasa linii (fie şi imaginare) de la un punct la altul şi putem măsura distanĹŁe. Ba chiar şi intervale de timp. Putem face geometrie, exact ca pe foaia de hârtie. (more…)