bakunin99

Author


Steaua lui Barnard

Steaua lui Barnard este steaua cu cea mai mare viteza proprie cunoscuta, 10.3 arcsecunde/an. Ea se apropie de Soare cu 140km/s si in 8000 de ani va devenii cea mai apropiata stea.

Universul nostru

Universul nostru a consumat pana acum 20 % din combustibilul initial, transformat in stele. Conform cercetatorilor, mai exista stocuri pentru inca 70 de miliarde de ani.

Sistemul Pluto – Charon

Sistemul Pluto – Charon este unic in Sistemul Solar, avand baricentrul deasupra suprafetei planetei. Acest lucru este datorat marimii relative mari a lui Charon, motiv pentru care sistemul este cateodata numit "planeta dubla".

Galaxia Andromeda

Galaxia Andromeda daca ar fi in totalitate vizibila cu ochiul liber, ar fi de 7 ori mai mare decat Luna plina. Insa doar regiunea centrala are stralucirea necesara pentru a fi vizibila.

Stelele Neutronice

Stelele Neutronice se pot roti extrem de rapid, cu timpi de rotatie intre a 700 parte dintr-o secunda si o 30 de secunde. Acest lucru e datorat conservarii momentului angular al stelei originala, in conditiile micsorarii drastice a volumului.

Planeta noastra

Planeta noastra este cea mai densa din Sistemul Solar, cu o densitate de 5.52 kg/m3. Imediat urmeaza Mercur, cu 5.42, care insa este de 3 ori mai mica, dar are unn centru din fier mai mare decat al Pamantului.

Lentila gravitationala

Lentila gravitationala este fenomenul de curbare a traiectoriei luminii de catre galaxii sau clustere de galaxii masive, amplificand uneori puterea telescoapelor de sute de ori.

La 10 miliarde de ani lumina

La 10 miliarde de ani lumina a fost descoperit cel mai vechi cluster de galaxii. Aceasta descoperire ridica intrebari asupra teoriilor cosmologice curente ce nu pot explica o structura atat de mare asa devreme.

Metalicitatea planetelor

Metalicitatea planetelor este direct dependenta de cea a stelelor de care apartin. Aceasta relatie matematica a fost descoperita analizand cele 188 planete extrasolare gasite pana acum, dintre care 10 tranziteaza intre Pamant si stea.

Pe gigantele gazoase

Pe gigantele gazoase lungimea unei zile este dificil de determinat, datorita lipsei unor repere fixe, care pot fi urmarite observational. In lipsa acestora, astronomii folosesc variatiile campului magnetic care pot fi incadrate intr-un sistem de referinta al planetei.

Pagina 2 din 612345...Ultima »

Autentificare site

Album astrofoto

4_(2).jpg

Discutii forum

DSO / Obiectele cerului profund ( 21 Feb 2020 23:26 )
Entanglementul cuantic ( 21 Feb 2020 22:26 )
Oculare construite/adaptate acasa 2 ( 21 Feb 2020 18:33 )
Ce instrumente de observatie aveti? ( 21 Feb 2020 16:28 )
Forme ale scurgerii timpului ( 21 Feb 2020 10:53 )
NADOLSCHI ( 21 Feb 2020 10:35 )
Refractor Orion ShortTube 80 ( 21 Feb 2020 07:20 )
Vand Telescop Skywatcher 150/1200 Classic DOB ( 20 Feb 2020 23:02 )
[VAND] accesorii astro ( 20 Feb 2020 19:00 )
Binocular ( 20 Feb 2020 15:26 )
Review binoclu Delta Optical Extreme 10x50 ED ( 20 Feb 2020 12:30 )
Simulari traiectorii lansari ( 20 Feb 2020 12:08 )
Vand Prisma Amici 2 inch TS Optics 45 grade ( 20 Feb 2020 07:15 )
Montura ALT/AZ Ultra Heavy Duty! ( 19 Feb 2020 23:08 )
MEADE LX200 10" F6.3 (1600 mm) OTA ( 19 Feb 2020 23:01 )

Recomandari

Publicatii

STELE SI CONSTELATII, Marcel Jinca

Fazele Lunii


Semiluna in descrestere
Semiluna in descrestere

Vechime Luna: 27 zile

Distanta: 62 raze terestre
Latitudine ecliptica: -2°
Longitudine ecliptica: 307°

Arhiva