Armonia Universului Fizic – Defectul de masa

Configuraţia relativ simetrică a procesului de respingere reciprocă dintre doi protoni este izbitor de asemănătoare cu imaginea şi condiţiile de definire ale sarcinii electrice negative.  Din acest motiv, vom încerca să estimăm distanţa pentru care energia înmagazinată în câmpul respingerilor reciproce dintre protoni este egală cu aceea a electronului aflat în repaus relativ. În condiţiile [...]

Configuraţia relativ simetrică a procesului de respingere reciprocă dintre doi protoni este izbitor de asemănătoare cu imaginea şi condiţiile de definire ale sarcinii electrice negativeDin acest motiv, vom încerca să estimăm distanţa pentru care energia înmagazinată în câmpul respingerilor reciproce dintre protoni este egală cu aceea a electronului aflat în repaus relativ.

În condiţiile în care raza protonului permite o apropiere între protoni chiar mai mare decât distanţa necesară îndeplinirii tuturor condiţiilor de

existenţă ale sarcinii electrice negative, suntem obligaţi să admitem că: Ř însoţiţi permanent de condiţiile de existenţă ale electronului(nu există soluţie teoretică pentru anihilarea condiţiilor de existenţă ale sarcinii electrice), protonii aflaţi în imediata vecinătate participă la un proces complex de echilibrare a forţelor de atracţie şi de respingere reciprocă.

În tabelul alăturat se pot observa datele literare cu privire la dimensiunea electronului şi a protonului. Gabaritul electronului pare să facă inadmisibilă ideea coexistenţei sale într-un spaţiu mai mic decât cel statuat de datele experimentale. Această inadvertenţă o putem pune pe seama lipsei unui concept coerent şi unitar, capapil să ofere răspunsuri pentru orice aplicaţie practică.


În realitate, raza electronului relativ izolat este aproximativ egală cu lungimea de undă w:st=”on”Compton a electronului şi poate fi dedusă din binecunoscuta realţie energie-frecvenţă.Evoluţia într-un mediu cu o densitate mult mai mare modifică raza de acţiune fără a-i putea distruge calitatea şi funcţiile de sarcină electrică negativă.Imaginea nucleului determinat de convieţuirea în imediata apropiere a mai multor sarcini pozitive şi implicit negative este însoţită şi de modificări ale razei protonilor.

Astăzi nu mai constituie nici un secret faptul că, o infuzie corespunzătoare de energie poate provoca dezintegrarea unui nucleu.  Inversând şirul evenimentelor vom fi martorii alipirii sarcinilor pozitive precum şi a retrocedării unei cantitaţi de energie.  La acest nivel de reprezentare există o legătură intrinsecă între manifestarea energetică a unui sistem şi durata de timp alocată ficărei modificări parametrice.  Aceste afirmaţii ne îndreptăţesc să presupunem că sistemul format din doi protoni angrenaţi într-o acţiune de recompunere va ilustra pierderi eşalonate de energie. În momentrul în care distanţa dintre protoni va consemna o diminuare energetică egală în valoare absolută cu energia unei sarcini negative, sunt îndeplinite coniţiile de convieţuire într-un sistem relativ stabil.

Încetarea pierderilor semnificative de energie constituie un prilej de studiu amănunţit a sistemului proton-electron-proton.  Având în vedere faptul că fiecare abatere parametrică reprezintă o modalitate de consemnare a unuei informaţii, vom stipula aceste indicii şi in imaginea de reprezentare a coabitării celor trei particule elementare.

Înfăţişarea sferică fiind doar o imagine capabilă sa ilustreze tendinţa unei relative imobilităţi a sarcinilor electrice, mi-am permis să alungesc formele de reprezentare în zona în care am constatat o scădere a densităţii energetice.  Păstrarea proporţiilor în ceea ce priveşte evidenţierile pe criteriul energetic, al numărului liniilor de câmp şi al forţelor de interacţie face ca perimetrul vizual dintre cele două sarcini pozitive să fie caracterizat de o scădere evidentă a numărului liniilor de câmp (în această zonă).

Speculând relaţia de legătură dintre acest număr, valoarea sarcinii electrice şi valoare forţei de atracţie sau respingere coulombiană, vom încerca să facem o estimare cât mai exactă a abaterilor parametrice. Pentru început, utilizând valoarea sarcinii electrice remarcate în condiţii de relativă izolare qo, vom face o estimare grosieră a valorii forţei de respingere coulombină la momentul îndeplinirii condiţiilor de existenţă relativ stabilă a sarcinii electrice negative.

Determinările experimentale au scos în evidenţă energia, raza şi masa de repaus a protonilor. Cu ajutorul relaţiei de legătură dintre energie, forţă şi raza de acţiune putem afla valoarea totală a tensiunilor ce par a fi uniform distribuite în interiorul sferic al protonului.

Pentru cei care nu sunt încă familiarizaţi cu acest nou mod de analiză a sarcinilor electrice reamintesc faptul că, toate aceste interpretări (fiind sprijinite de circumstanţe resimţite pe termen relativ lung ale existenţei protonului) au menirea de a înlesni acţiunea de estimare grosieră.  Continuând şirul speculaţiilor este normal să presupunem că regiunea imediat afectată de prezenţa iminentă a protonului vecin este identică cu zona de vizualizare directă şi reciprocă.  Drept urmare vom încerca să estimăm raportul dintre întreaga suprafaţă a sferei S suprafaţa direct afectată S*.

Forţa constituie un derivat al abaterilor permanente de la liniaritate.  Forţa coulombiană a fost estimată în condiţiile în care era deviată întreaga particulă.  În cazul de faţă am consemnat modificări parţiale ale sarcinii electrice pozitive.  Desigur că demersul nostru a fost doar unul speculativ. În realitate, clişeul fiecărui proton arată o actiune derulată relativ unidirecţional. În acest caz, cîmpul tensiunilor interne alocate protonului va putea fi rezumat la nivelul unui vector.  Tot atât de adevărat este şi faptul că efectul coulombian va trebui estimat în condiţiile în care doar o parte din sarcina pozitivă resimte efectul intimei vecinătăţi.  Practic, valoarea forţei coulombiene va trebui multiplicată cu raportul dintre suprafaţa totală a simbolicei sfere şi suprafaţa aflată în câmpul vizual dintre cei doi protoni.  Ţinând cont şi de faptul că odată cu modificarea razei specifice zonei de vizualizare se produce şi o modificare a raporului calculat iniţial k, expresia de evaluare a tensiunilor stocate de fiecare dintre protonii aflaţi în imediata vecinatate va trebui să ia în calcul şi acest inerent feed-back.

Rezolvarea acestor ecuaţii presupune derularea unui proces de reiterare a datelor.
În urma acestui calcul preliminar vom încerca să estimăm cât mai exact modificările provocate de efectul coulombian asupra protonului.

Estimarea valorii cu care efectul coulombian este resimţit la nivelul întregului proton. permite determinarea masei întregului proton.Coincidenţa cu datele obţinute în mod experimental se păstrează pe un segment de calcul asemănător şi în privinţa celorlalte elemente chimice.

Efectul coulombian continuă să se manifeste şi în interiorul nucleului aşa încât, alipirea a trei protoni motivează apariţia a trei sarcini negative şi a unei sarcini pozitive.  Defectul de masa este determinat în mod firesc şi de acestă nouă particulă.  Cele trei interacţii coulombiene dintre

e1+e1; e2+e2şi e3+e3

definesc un centru de simetrie. Practic, câmpul acestor tensiuni coulombiene are toate prerogativele sarcinii electrice pozitive, iar noi o vom consemna ca atare.

Consemnarea interacţiei coulobiene în interiorul oricărui nucleu reprezintă înainte de toate un prim pas spre îndeplinirea efortului de unificare a tuturor tipurilor de interacţie.    Subiectul următorului articol îl va constitui desigur “interacţia gravitaţională“.  Le aduc la cunoştinţă celor care încă mai au rezerve cu privire la conceptul neomogenităţii absolute că ne vom confrunta şi în acest ultim caz cu o imixtiune a interacţiei coulombiene.

Referinte: “Teoria generalizata a relativitatii”, Albert Einstein

Iacob Dumitru
Forum: Comentarii pe marginea articolului se pot face in forumul de discutii al site-ului nostru.

Adauga comentariu

* Nume, Email si Comentariu sunt campuri obligatorii

Autentificare site

Album astrofoto

Stellar_analysis_2nebulae.jpg

Discutii forum

DSO / Obiectele cerului profund ( 26 Feb 2020 00:08 )
Cometa C/2017 T2 (Panstarrs) ( 25 Feb 2020 23:13 )
Lady Luna ( 25 Feb 2020 23:02 )
Cometa C/2020 A2 (Iwamoto) ( 25 Feb 2020 22:54 )
Recomandare baterie? ( 25 Feb 2020 22:08 )
Meteori vazuti cu cctv ( 25 Feb 2020 19:54 )
Binoclurile mele comparate intre ele ( 25 Feb 2020 19:25 )
NADOLSCHI ( 25 Feb 2020 17:53 )
Caut lentila ocular ( 25 Feb 2020 17:46 )
Colimator laser ( 25 Feb 2020 14:05 )
Tub optic Skywatcher 130/ 650 , Newton ,ota ( 25 Feb 2020 08:21 )
Vand Prisma Amici 2 inch TS Optics 45 grade ( 25 Feb 2020 06:49 )
vand ocular pentax 20mm xw cu probleme la barel ( 24 Feb 2020 16:38 )
Review binoclu Delta Optical Extreme 10x50 ED ( 24 Feb 2020 15:34 )
Montura ALT/AZ Ultra Heavy Duty! ( 24 Feb 2020 06:12 )

Recomandari

Publicatii

STELE SI CONSTELATII, Marcel Jinca

Fazele Lunii


Semiluna in crestere
Semiluna in crestere

Vechime Luna: 2 zile

Distanta: 63 raze terestre
Latitudine ecliptica: -5°
Longitudine ecliptica: 7°

Arhiva